România este patria noastră şi a tuturor românilor.
     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Congresul Tinerilor Studenţi Basarabeni care studiază în România –

Alba Iulia - Ediţia a V-a

 

În data de 4 aprilie, începând cu ora 10:00, în Sala Unirii a avut loc deschiderea oficială a celei de-a cincea ediţii a Congresului Tinerilor Basarabeni din România. La festivitate au fost prezenţi atât studenţi basarabeni din diferite centre universitare din diferite colţuri ale României, cât şi studenţi şi elevi români care şi-au manifestat interesul faţă de eveniment. De asemenea, mulţumim clasei a IX – a G a Colegiului Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” pentru prezenţa lor la deschidere.

 

Deschiderea a demarat prin intonarea Imnului de Stat al României, precum şi celui al Uniunii Europene, care au oferit fiecărui participant o emoţie cu totul deosebită. Cu astfel de sentimente, Cotruţă Rodica, vicepreşedintele Organizaţiei Studenţilor şi Liceenilor Basarabeni din Alba Iulia, a ţinut un discurs prin care a exprimat mulţumirea faţă de cei care au susţinut organizarea Congresului şi au contribuit la desfăşurarea acestuia, precum şi oaspeţilor care ne-au onorat cu prezenţa lor la eveniment.

Un cuvânt de felicitare a rostit şi secretarul general al Federaţiei Asociaţiilor de Basarabeni din România, Ion Barbărasă.

Apoi din partea Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia a vorbit şi doctorul Florin Croitoriu care în discursul său a citat un verset din Sfânta Scriptură, spunând: „Cât e de frumos să trăiască fraţii împreună”, accentuând ideea fraternităţii şi unităţii între cele două popoare.

Un discurs a susţinut şi Diana Cîmpan, reprezentant al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, care ne-a felicitat că menţinem aceeaşi stare de unitate între organizaţiile de basarabeni, precizând totodată că universitatea încearcă să fie un soi de acasă pentru fiecare din noi şi e o mândrie pentru universitate că printre organizaţiile din cadrul acesteia face parte şi OSLB Alba. Doamna Cîmpan a mai precizat că acesta este un eveniment care se adresează sufletelor noastre, spunând că: „Aceştia sunt copiii noştri şi astfel ne îmbogăţim noi ca instituţie”. Conform declaraţiilor acesteia, studenţii basarabeni au sărit primii să promoveze universitatea în diferite evenimente şi ne-a îndrumat să venim cu această intenţie în fiecare an în Alba Iulia.

La eveniment a fost prezent şi un reprezentant al administraţiei publice locale, Florin Roman, care în discursul său de felicitare a întărit convingerea că: „Suntem unul şi acelaşi popor” şi făcând aluzie la evenimentele politice ce au loc în Republica Moldova, a declarat că este îmbucurător faptul că s-a format o coaliţie pro-europeană. Dumnealui ne-a urat să avem lucruri pline de energie, căldură şi să ne reîntâlnim ori de câte ori dorim la Alba Iulia.

Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Unirii din Alba Iulia, a încheiat discursurile de felicitare prin a aminti că primul pas în realizarea Unirii l-a făcut Basarabia.

După discursuri vicepreşedintele OSLB Cotruţă Rodica a declarat Congresul deschis. Dupa aceste momente studenţii basarabeni au depus coroane de flori la monumentul lui Mihai Viteazul, Pantelimon Halippa şi Ion Nistor.

 „Cărţile sunt persoane, iar citirea lor este dialogul cu acestea”. Sub această apoftegmă a început activitatea non-formală Biblioteca Vie. După ce participanţii la eveniment şi-au luat locurile în sală, constituindu-se în 5 grupuri, a luat cuvântul profesorul universitar Vasile Burja, care a declarat că pentru domnia sa este o mare plăcere să fie prezent la activitate şi că este martor al multor generaţii de basarabeni care şi-au făcut studiile la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Când au venit primii basarabeni, îi privea cu un fel de curiozitate şi îi compara cu studenţii pe care îi aveau la universitate. Domnul profesor, de-a lungul activităţii pe care o desfăşoară în incinta universităţii, a remarcat o evoluţie a studenţilor basarabeni, spunând că dacă la început aceştia erau de nota 6-7, astăzi sunt de nota 9, iar marea majoritate de 10. Totodată, domnia sa a menţionat că succesul acestora se datorează faptului că provin din alt sistem. Revenind la activitate, domnul Burja a atins problema înlocuirii cărţilor cu navigatul pe internet, concluzionând: „Cartea rămâne principalul mijloc de transmitere a informaţiei, a cunoaşterii şi un instrument de dezvoltare personală.”

Au fost prezentate 5 cărţi, după care cititorii au adresat întrebări autorilor, au venit cu sugestii şi au pus în dezbatere subiectele abordate, fiecare pronunţându-şi opinia.

La Cafeneaua Publică studenţii basarabeni au discutat pe marginea subiectului „Integrarea Europeană a Republicii Moldova”, unde, cuprinşi de dorinţa de a se înfăptui cât mai curând acest proces, tinerii şi-au exprimat cu temeritate opiniile în legătură cu acest subiect. S-a pus întrebarea „Ce putem face noi ca reprezentanţi ai tinerei generaţii pentru a deveni membri ai UE?” După multe dezbateri şi diferenţe de opinii s-a ajuns la concluzia că tinerii care se formează în străinătate sunt mult mai deschişi la minte şi percep altfel fenomenul integrării europene. Tocmai din acest considerent, participanţii la dezbatere au căzut de acord că noi trebuie să devenim furnizori activi de informaţie prin care să aducem la cunoştinţă celor de acasă ce înseamnă UE, ce presupune aderarea, astfel încât să-i motivăm să privească dintr-un orizont mai larg acest fenomen.

Sâmbătă, a doua zi a Congresului, au avut loc două sesiuni de comunicări care s-au caracterizat prin identificarea celor mai grave probleme care persistă în ţara noastră, precum şi a soluţiilor pentru înlăturarea acestora. Tinerii, repartizaţi în grupuri, s-au deplasat în aule diferite pentru a putea aborda şi discuta pe baza unor astfel de probleme, fiecare grup având câte un moderator. S-au tratat subiecte precum problemele de integrare europeană, corupţia, libertatea de exprimare, violenţa în familie etc. La sfârşitul celei de-a doua sesiuni, fiecare grup a prezentat problemele pe care le-a identificat, precum şi metodele de soluţionare a acestora.

Gala „Congresului Tinerilor Basarabeni din România” a încheiat în mod solemn festivitatea. La începutul acesteia, Cotruţă Rodica, vicepreşedintele OSLB a prezentat rezoluţia Congresului, după care Ion Barbărasă, secretarul general al FAB România, a susţinut un discurs de felicitare prin care a mulţumit studenţilor că au fost prezenţi, precum şi organizatorilor pentru efortul depus, de asemenea, a mai precizat să ne reîntâlnim la cea de-a şasea ediţie în aceeaşi componenţă şi cu acelaşi spirit de unitate. La eveniment a fost prezentat un filmuleţ care includea mica istorioară a Congresurilor desfăşurate în anii trecuţi, precum şi evoluţia acestora. Membrilor activi le-au fost decernate, în mod oficial, diplome de participare după care a urmat o mică serbare.

Organizatorii Congresului aduc sincere mulţumiri invitaţilor pentru că au acceptat să participe la acest eveniment şi au activat pe parcursul desfăşurării acestuia. De asemenea, aducem mulţumiri Consiliului Judeţean Alba, Universităţii „1 Decembrie 1918”, Muzeului Unirii, Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia, FAB România pentru sprijinul acordat, King Broker Asigurari - Medrea Daniel, Asociaţia ASTRA precum şi tuturor celor care au contribuit la derularea Congresului. Împreună am împărtăşit o experienţă unică şi am unit forţele organizaţiilor de basarabeni din România. Acest Congres, e important nu doar pentru ca studenţii să se întâlnească şi să discute subiecte predilecte, ci mai ales, pentru că analizează problemele tinerilor de-o parte şi de alta a Prutului. Altfel spus, rolul Congresului este acela de a face cunoscută societăţii viziunea despre lumea în care studiază studenţii basarabeni, aşteptările lor, dorinţa de implicare, şi nu în ultimul rând, de integrare a tinerilor în sistemul de învăţământ românesc, European.

STOIANOV Gheorghe