Ioan Stan – Arieşeanu
un poet şi erou uitat
„La 70 ani de la
moarte”
În
calendarul de suflet al creştinului şi a bunului român, sărbătoarea
„Înălţarea Domnului” este şi o zi sfântă, zi de cinstire a „Eroilor
Neamului”.
Cu smerenie şi vie
recunoştinţă, noi îi purtăm în inimile noastre. EROII sunt istorie
sfântă, martiri ai neamului. Datorită lor se întruchipează în frumos
fiinţa noastră. La ceas de rugăciune şi ceas de pomenire, o îndatorire
ca o dulce povară mă îndeamnă a aduce la lumină un erou – pe nedrept
uitat – din numărul mare de eroi care au murit pe altarul sfânt al
patriei pentru reînvierea neamului. Ioan Stan – Arieşeanu. S-a născut la
22 iunie 1922 în localitatea Sohodol – Ţara Moţilor.
Părinţii săi Maria Tomuş
şi Nicolae Stan erau fruntaşi ai satului, buni creştini. Tatăl poetului
era recunoscut rapsod al cântecului popular. Bunicul ”Ioan Tilichi” era
renumit meşter ”cojocar”, îndeletnicire moştenită din tată în fiu. În
tradiţia orală a rămas că însuşi Avram Iancu a primit şi a purtat un
cojoc frumos ornamentat de la această familie.
Copilăria, tânărul Ionică
şi-a petrecut-o în casa părintească. Şcoala primară în satul natal. După
mărturi-sirea învăţătorului: avea o foarte bună ţinere de minte –
inteligenţă ageră, ştia să scrie şi să citească, ca învăţătorul”.
Aceste calităţi native ale
”pruncului de moţ” l-au făcut pe marele pedagog, episcop Dr. Vasile Stan
să-l înscrie la Şcoala Pedagogică Normală de băieţi din Sibiu, Şcoală pe
care el a absolvit-o ca elev premiant.
Terminând şi studiile
pedagogice la Sibiu, tânărul Ioan s-a înscris la Facultatea de Litere şi
Filozofie din Cluj, având parte de a audia cursurile renumiţilor
dascăli: D.D Roşca, Lucian Blaga, Ştefănescu Goangă.
La această vârstă Ioan
Stan –Arieşanu era deja un nume cunoscut în ”lumea literară”. A fost un
împătimit culegător de folclor din Ţara Moţilor. A cules poezie
populară, cântece. Povestirile auzite din gura bătrânilor le folosea în
lucrările sale literare, în poezii. A publicat mult în revistele
timpului din care amintim: Gândul nostru, Luceafărul literar, Zorile
Romanaţilor, Foaia Noastră, Izvoraşul, opera lui se constituie din
poezie şi schiţe, nuvele cu un bogat conţinut popular, cu personaje şi
trăiri din Ţara Moţilor.
Amintim doar câteva
titluri: ”Livada bunicilor”,”Scara cea grozavă”, piesa
”Moţii”, volumul de poezie ”Vai de mine” cu aluzie la viaţa
grea a moţilor.
În plină formare
intelectuală este nevoit să-şi întrerupă studiile universitare. A
început războiul. A fost chemat pentru a-şi sluji şi apăra patria.
Înrolat în armata română, la batalionul de moţi ”Avram Iancu” din Abrud,
este trimis la Şcoala de ofiţeri de la Lipova – Arad.
Dacă până în aceste
momente îl găsim pe Ioan Stan-Arieşeanu în slujba condeiului, de acum
înainte îl găsim cu arma în mână, până la jertfa supremă, pentru
apărarea pământului străbun. Brav ostaş în slujba neamului, Ioan
Stan-Arieşeanu în calitate de comandant de pluton cu gradul de
sublocotenent, a căzut eroic în luptele împotriva armatelor hitleriste
pe teritoriul Cehoslovaciei la 6 Martie 1945, când împlinea abia 21 de
ani.
Un cartuş nemilos i-a
străpuns Carnetul de student din buzunarul hainei militare,
pătrunzându-i în inimă. A fost înmormântat la Cimitirul Român din
Lucenek- Cehoslovacia, unde şi azi i se odihnesc osemintele.
Ioan Stan-Arieşeanu a fost
un autentic scriitor, poet, un ostenitor al condeiului care s-a născut
şi a trăit în Ţara Moţilor. Nu a fost general sau erou de legendă, ci un
tânăr erou pe care nu avem voie să-l uităm.
Odată cu Înălţarea la Cer
a Domnului, neamul nostru îşi serbează istoria eroismului său legendar,
personificat prin eroi.
Este istoria sufletului
românesc. Eroii sunt născuţi din credinţă şi jertfa poporului. Eroii
reprezintă jertfa de veacuri a unui neam.
Dacă ştim să ne cinstim
eroii, Ţara merge înainte.
Dacă clopotele bat pentru
pomenire, mai avem credinţă, mai avem viitor.
Cu gândul la eroii
neamului Românesc să ne plecăm genunchii şi inimile noastre, ctitori ai
veşniciei româneşti şi să lăsăm să cadă o lacrimă de recunoştinţă în
rugăciunea noastră pentru veşnica lor odihnă!
Dormiţi în pace, scumpi
eroi şi pomenirea voastră să fie în veci! Amin.
Preot GOIA Eugen
|