România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Cuvântul demnităţii

 

Este dificil să discerni dacă e înţelept să te prinzi în gâlceavă cu ungurii, să protestezi, să acuzi, să condamni conduita lor întinată sau să-i laşi să-şi dezgolească singuri hidoşenia de neam barbar, pe care au afişat-o destul pe treptele istoriei. Se pare că ne este dat să izbândim şi fără încăierare şi că a venit vremea să le oferim în faţa Europei o lecţie despre cumpătare, având, în acelaşi timp, demnitatea şi hotărârea de a ne apăra, avertizând cu tărie că faptele trecutului au rămas îngropate în trecut, iar încercarea de a fi repetate îşi va găsi sfârşitul din faşă.

Aşa se înfăţişează ţării românca noastră de nota 10, LUDMILA SFÂRLOAGĂ, din judeţul Prahova, care, în martie 2015, reuşeşte să puncteze în politica Europei unite ,,un moment istoric”. (Despre eveniment relatează ziarul ,,Formula As” şi ,,Condeiul ardelean”, Covasna) În calitate de preşedintă a delegaţiei României la Congresul Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, a primit dreptul la cuvânt în cadrul Comisiei de Monitorizare, unde maghiarii au solicitat ,,arbitraj pentru autonomia ţinutului secuiesc” prin ,,trimiterea unei comisii de monitorizare în România”. Prin vocea de luptătoare, doamna noastră s-a confruntat cu douăzeci de persoane de etnie maghiară prezente la Consiliul Europei cu o jalbă a 47 de consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. În pagina 3 a ziarului ,,Formula As”, scrie că doamna Ludmila Sfârloagă, ,,singurul membru român din Comisia de Monitorizare prezent la concluzii, ne relatează cum a obţinut, prin argumente bazate pe legislaţia europeană, unul dintre cele mai răsunătoare succese ale românilor în instituţiile europene, în ultimii 25 de ani”. În faţa tonului convingător al româncei, ungurii au fost nevoiţi să se declare învinşi, să se întoarcă acasă ,,pălmuiţi” şi cu tolba goală, mâhniţi că n-au mai găsit iarăşi un Hitler şi un Mussolini care să decupeze pentru ei o halcă din Ardealul românesc. ,,Solicitarea maghiară a fost respinsă pe principiul că o instituţie cum e Consiliul Europei nu intervine şi nu încurajează segregarea pe criterii etnice, iar împărţirea administrativ teritorială este un atribut al autorităţilor democratice de la Bucureşti”. Pentru că de la Consiliul Europei s-a ,,spus NU autonomiei teritoriale pe criterii etnice în România”, ,,porţile Europei s-au închis pentru autonomia teritorială a aşa-zisului Ţinut Secuiesc“. Deci zadarnică trudă!

Dezavuăm total cererea maghiarilor de a se exercita monitorizarea României în ceea ce priveşte drepturile minorităţii lor. România nu are nevoie de monitorizare, România este o ţară puternică, stăpână pe destinele ei, cu un popor generos, deschis spre bună înţelegere, iar excelenţa tratării minorităţilor este recunoscută în întreaga lume.

Iată (alăturat) portretul eroinei noastre! I se citeşte semeţia izbânzii în privirea scrutătoare şi în schiţa de zâmbet. Să-i dăm un scut şi o sabie şi înfăţişăm o vitează! O înscriem în rândul reprezen-tantelor feminine ale României la Consiliul Europei, mai ales că a izbutit trimiterea la ordine a maghiarilor cu funcţii înalte în judeţe, precum primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, şi preşedintele Consiliului Judeţean, Tamas Sandor, spunându-şi ,,clar şi răspicat punctul de vedere”, urmare căruia şi-a făcut aliaţi din reprezentanţii Franţei, Italiei, Finlandei, Portugaliei, pe care i-a convins că ,,cererea delegaţiei maghiare nu are fundament juridic” (,,Condeiul ardelean”) ,,Este o victorie morală şi juridică pentru România, care dovedeşte că ţara mai are politicieni patrioţi care reuşesc să impună punctul de vedere românesc în forurile europene” (idem)

Din datele de mai sus, reiese că vibraţia iubirii de ţară pornită dintr-o conştiinţă înaltă, doboară escrocheria de cuget pitic şi tulbure al Monicăi Macovei, care s-a înfăţişat Europei ca trădător nemernic, ca pârâtor josnic al poporului care a trimis-o acolo.

Din martie şi până acum au trecut câteva luni şi ne întrebăm cu dreptate cum de un astfel de eveniment nu a fost făcut cunoscut românilor pe posturile televiziunilor. Sunt mai importante ştiri despre viaţa particulară a unor indivizi, despre scandalurile dintre interlopi şi multe alte acte degradante, şi un astfel de succes românesc nu-şi găseşte loc pe ecranele televizoarelor. O fi, probabil, un act ,,mioritic” devenit ridicol în opinia unor ,,distinşi ziarişti”, prinşi în politica de scandal. Să ne solidarizăm şi să ne mândrim cu astfel de reuşite de înaltă ţinută patriotică!

Un astfel de purtător de sentimente, convingeri şi idealuri româneşti trebuie decorat, nu Pleşu, prea plin de sine, sau cadavrul viu Patapievici.

De astfel de oameni ca doamna Sfârloagă are nevoie ţara, care nu permit să treacă viaţa pe lângă ei fără a se implica cu folos, cu interes naţional, cu responsabilitate. Viteaza noastră Doamnă a avut tăria de a-i înfrunta pe unguri în faţa liderilor europeni, pronunţându-se curajos, categoric şi demn: AM SPUS!

Primiţi salutul nostru, Înaltă Doamnă! Ardealul dă onorul!

                                   prof. Georgeta CIOBOTĂ

ec. Ioan STRĂJAN