|
O viaţă trăită intens
A privi în trecut de la o vârstă înaintată, înseamnă a cerceta calea
faptelor, a retrăi emoţia momentelor de vârf. a consemna cu modestie ce
nu s-a reuşit.
Născuţi în lumina marelui eveniment al anului
1918. când românii ardeleni au aprins aici flacăra frăţiei şi au
trimis-o peste Carpaţi, foştii elevi, generaţia de absolvenţi 1951 şi
1952. ai Liceului Comercial, au revenit periodic la lecţia de
dirigenţie, chemaţi mareu de farmecul vârstei, când se împleteau visele
pentru viitor. În aceste întâlniri, fiecare participant îşi expune
bilanţul anilor trecuţi, în care se contabilizează cuantumul
înfaptuirirlor în folosul colectivităţii, se punctează nivelul moral
individual, dar, mai ales, se cântăreşte gradul de acumulare a
înţelepciunii. Aceste întâlniri desfăşurate într-o ambianţă de bucurie,
devin prilej de revelaţie în faţa devenirii noastre, de bucurie în faţa
descoperirii specialistului plecat din băncile Liceului Comercial, însă
toate aceste trăiri sunt învăluite în vibraţia sentimentelor de
recunoştinţă şi înalt respect pentru profesorii care au trimis în lupta
vieţii oameni pregătiţi să-i depăşească toate obstacolele.
Precum s-a înţeles că trecutul istoric al
Albei lulia este trecutul istoric al românismului, că „Alba lulia este o
sinteză a poporului român din vremuri străvechi până astăzi” (Ştefan
Pascu). afirmăm cu modestie că absolvenţii acestui izvor de cultură au
contribuit la consolidarea îndreptăţitului românism aici, în spaţiul
mult timp prea umilit al Ardealului, într-o vreme când, după ruina
războiului, România avea nevoie de braţe puternice, de conştiinţe
luminate, de minţi lucide care să discearnă asupra nevoilor vieţii. Şi o
spunem cu satisfacţie că absolvenţi ai acestui liceu, în traseul lor
profesional, au ocupat funcţii, precum: viceprim-ministru al Guvernului,
ministru al Comerţului Exterior, ministru al Finanţelor, preşedinte al
Curţii de Conturi, membru în Organizaţia Europeană a Curţii de Conturi
şi în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Curţii de Conturi,
membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru
titular al Academiei de Ştiinţe din New York, Asociaţia Americană de
Ştiinţe Avansate, vicepreşedinte al Asociaţiei Generale a
Economiştilor din România, membru al Uniunii Internaţionale a
Institutelor de Cercetări Forestiere, director general în Ministerul
Industriei Uşoare, director în Ministerul Comerţului Exterior, director
economic în Comitetul de Stat al Planificării, director în Comitetul
Executiv al Consiliului judeţean Alba, director al revistei
„Dacoromania”, editată de Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi
Integritatea României”, contabil şef într-o mare şi specială unitate
militară, cercetător ştiinţific la Institutul de Economie
Mondială-Bucureşti, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări
Silvice-Bucureşti.
Absolvenţi ai Liceului Comercial au ocupat posturi de răspundere şi în
Alba Iulia, precum înalţi funcţionari ai unor instituţii comerciale şi
financiar bancare, directori, contabili şefi, conducători de
compartimente în întreprinderi de interes republican şi local,
conducători în instituţii ale administraţiei de stat. profesori,
profesori universitari, precum şi posturi cu important rol în
dezvoltarea economică-socială a teritoriului. Purtaţi de destin, cei
rămaşi în oraşul tinereţii lor. acum toţi octogenari, îşi citesc din
paginile vieţii totalul contribuţiilor la avansul economic, spiritual,
civic al acestui leagăn de istorie a neamului nostru, Alba Iulia, aport
care a generat o amplă dezvoltare edilitară, a creat obiective
economice, şcolare şi de sănătate, spre înlesnirea vieţii locuitorilor
de aici. Dintre aceste generaţii cu o formaţie
profesională atât de necesară perioadei postbelice, grupul promoţiilor
1951, 1952 ai prestigioasei instituţii de învăţământ oferă tineretului
actual o lecţie despre nevoia unei consistente pregătiri, despre datoria
de a te implica în zbaterea colectivităţii, despre omenie, cinste,
corectitudine.
Între toate acele impulsuri care îndreaptă
paşii colegilor aflaţi mai departe spre locul celor mai frumoşi ani, de
prim rang este sentimentul prieteniei rămase în aceeaşi lumină şi
culoare ca atunci, iar motivul pentru care răspund chemării cu atâta
deschidere este dorul de noi trăiri, de înviorare a sufletului. La
întâlnirea pentru aniversarea a 90 de ani de la înfiinţarea Liceului
Comercial, 1924-2014, am fost mai mulţi. Întrucât am hotărât ca, în
timpul care a mai rămas, să ne întâlnim în flecare an, am constatat că
anul acesta au mai „lipsit” dintre ei. Ca o replică dată firescului
vieţii, ne-am propus să ne întâlnim până rămânem doar doi. Aşa suntem
noi! Trăim intens până în ultima clipa!
La vreme de bilanţ general, cu gândul la toţi
purtătorii făcliei instructiv-educaţionale, ne aducem aminte cu
veneraţie si mulţumiri de cei care ne-au fost profesori: Avram Răşinaru,
Gheorghe Crişan, Nicolae Cioancă, Domnica Birău. Octavian Duna, Ian
Maior, Ştefania Maior, Iosif Einhirn, Alma Stoia. Ioan Stoia, Constantin
Niculescu, Dumitru Cojocaru, Nicolae Târnoveanu. Remarcăm, cu aleasă
preţuire, pe cei cinci profesori prezenţi la catedră de la începuturi
până în ultimul an de funcţionare a instituţiei: Ioan Maior, Ştefania
Maior, Gheorghe Crişan, Avram Răşinaru, Nicolae Cioancă. Ne refugiem în
aceste secvenţe ale timpului, în cadrul cărora trăim sentimentul
misiunii împlinite, ne susţinem moralul, zâmbetul şi pioşenia,
bucurându-ne că această chemare a tinereţii ne adună din depărtări să
reconstituim imagini, să cinstim norocul că mai existăm, să punem flori
şi lumânări pentru cei care nu mai sunt,
Întrucât Liceul Comercial a funcţionat o bună
perioadă de timp până la desfiinţare în partea de sud-vest a clădirii
Liceului H.C.C., am socotit de cuviinţă că aici este locul de întâlnire.
Aici am fost primiţi cu aleasă ospitalitate de către distinsul director
V. Cerbu, căruia îi adresăm mulţumiri.
Şi, pentru că suntem generaţiile anilor
luminaţi de Marea Unire, dorim cu ardoare ca, în ultimele noastre
întâlniri, să cinstim memoria înfăptuirii Unirii prin depunerea
coroanelor de flori la mult aşteptatul Monument, simbol al reîntregirii
neamului. Apreciem eforturile direcţionate spre ridicarea nivelului de
urbanizare a municipiului nostru, dar se impune ca toate acestea sa fie
aureolate de măreţia monumentului celui mai important eveniment al
istoriei moderne a ţării. De aceea, ne adresăm administraţiei locale să
nu se împace cu situaţia jenantă de a ne primi oaspeţii la sărbătoarea
centenarului Marii Uniri fără acest obiectiv, care ar trebui să
constituie punctul de vârf al ceremoniilor.
ec. Ilarie OARGĂ
Revedere colegială la
Alba lulia
În ziua de 27 iunie 2015, la Colegiul „H.C.C.” din Alba
Iulia, am avut o revedere colegială cu absolvenţii Liceului Comercial
din Alba Iulia - promoţia 1950-1951, după 64 de ani de la terminarea
studiilor liceale. Cu acest prilej, subsemnata Ileana Fleşeriu Ifrim am
compus această poezie ce a fost citită în clasă la ora de dirigenţie:
Dragi colegi, mai
mari, mai mici,
Ce-aţi venit cu toţi
aici
La liceul din Cetate
Unde toţi făcurăm
carte,
Anii au trecut în zbor
Mai mult greu decât
uşor
Unii s-au dus mai
departe
Şi-au făcut o
facultate,
Dar mai mulţi, cei
sărăcuţi,
Ce-au umblat vara
desculţi,
Au rămas în satul lor
Lângă casa părintească
Pe părinţi să-i
îngrijească.
Toţi am fost copii
cuminţi
Cu iubire de părinţi,
Cu respect de
profesori,
N-am trăit cu capu-n
nori.
N-am avut maşini la scară,
Am mâncat pâine amară
Câştigată de părinţi
Care au scrâşnit din
dinţi,
S-au luptat cu
sărăcia,
Au ştiut ce-i omenia,
Au fost pentru noi ca
sfinţi
Dragii noştri, scumpi
părinţi!
Asta-i viaţa omului
Ca şi frunza pomului –
De ani mulţi
îngălbenită,
De furtuni e doborâtă,
E căzută la pământ,
E călcată în picioare,
Oare inima n-o doare?!
Asta-i viaţa pe Pământ
–
Frunză rătăcită-n
vânt!
Ileana FLEŞERIU
|
|