România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

O viaţă trăită intens

 

A privi în trecut de la o vârstă înaintată, înseamnă a cerceta calea faptelor, a retrăi emoţia momentelor de vârf. a consemna cu modestie ce nu s-a reuşit.

Născuţi în lumina marelui eveniment al anului 1918. când românii ardeleni au aprins aici flacăra frăţiei şi au trimis-o peste Carpaţi, foştii elevi, generaţia de absolvenţi 1951 şi 1952. ai Liceului Comercial, au revenit periodic la lecţia de dirigenţie, chemaţi mareu de farmecul vârstei, când se împleteau visele pentru viitor. În aceste întâlniri, fiecare participant îşi expune bilanţul anilor trecuţi, în care se contabilizează cuantumul înfaptuirirlor în folosul colectivităţii, se punctează nivelul moral individual, dar, mai ales, se cântăreşte gradul de acumulare a înţelepciunii. Aceste întâlniri desfăşurate într-o ambianţă de bucurie, devin prilej de revelaţie în faţa devenirii noastre, de bucurie în faţa descoperirii specialistului plecat din băncile Liceului Comercial, însă toate aceste trăiri sunt învăluite în vibraţia sentimentelor de recunoştinţă şi înalt respect pentru profesorii care au trimis în lupta vieţii oameni pregătiţi să-i depăşească toate obstacolele.

Precum s-a înţeles că trecutul istoric al Albei lulia este trecutul istoric al românismului, că „Alba lulia este o sinteză a poporului român din vremuri străvechi până astăzi” (Ştefan Pascu). afirmăm cu modestie că absolvenţii acestui izvor de cultură au contribuit la consolidarea îndreptăţitului românism aici, în spaţiul mult timp prea umilit al Ardealului, într-o vreme când, după ruina războiului, România avea nevoie de braţe puternice, de conştiinţe luminate, de minţi lucide care să discearnă asupra nevoilor vieţii. Şi o spunem cu satisfacţie că absolvenţi ai acestui liceu, în traseul lor profesional, au ocupat funcţii, precum: viceprim-ministru al Guvernului, ministru al Comerţului Exterior, ministru al Finanţelor, preşedinte al Curţii de Conturi, membru în Organizaţia Europeană a Curţii de Conturi şi în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Curţii de Conturi, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru titular al Academiei de Ştiinţe din New York, Asociaţia Americană de Ştiinţe Avansate, vicepreşedinte al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România, membru al Uniunii Internaţionale a Institutelor de Cercetări Forestiere, director general în Ministerul Industriei Uşoare, director în Ministerul Comerţului Exterior, director economic în Comitetul de Stat al Planificării, director în Comitetul Executiv al Consiliului judeţean Alba, director al revistei „Dacoromania”, editată de Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”, contabil şef într-o mare şi specială unitate militară, cercetător ştiinţific la Institutul de Economie Mondială-Bucureşti, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Silvice-Bucureşti.

Absolvenţi ai Liceului Comercial au ocupat posturi de răspundere şi în Alba Iulia, precum înalţi funcţionari ai unor instituţii comerciale şi financiar bancare, directori, contabili şefi, conducători de compartimente în întreprinderi de interes republican şi local, conducători în instituţii ale administraţiei de stat. profesori, profesori universitari, precum şi posturi cu important rol în dezvoltarea economică-socială a teritoriului. Purtaţi de destin, cei rămaşi în oraşul tinereţii lor. acum toţi octogenari, îşi citesc din paginile vieţii totalul contribuţiilor la avansul economic, spiritual, civic al acestui leagăn de istorie a neamului nostru, Alba Iulia, aport care a generat o amplă dezvoltare edilitară, a creat obiective economice, şcolare şi de sănătate, spre înlesnirea vieţii locuitorilor de aici. Dintre aceste generaţii cu o formaţie profesională atât de necesară perioadei postbelice, grupul promoţiilor 1951, 1952 ai prestigioasei instituţii de învăţământ oferă tineretului actual o lecţie despre nevoia unei consistente pregătiri, despre datoria de a te implica în zbaterea colectivităţii, despre omenie, cinste, corectitudine.

Între toate acele impulsuri care îndreaptă paşii colegilor aflaţi mai departe spre locul celor mai frumoşi ani, de prim rang este sentimentul prieteniei rămase în aceeaşi lumină şi culoare ca atunci, iar motivul pentru care răspund chemării cu atâta deschidere este dorul de noi trăiri, de înviorare a sufletului. La întâlnirea pentru aniversarea a 90 de ani de la înfiinţarea Liceului Comercial, 1924-2014, am fost mai mulţi. Întrucât am hotărât ca, în timpul care a mai rămas, să ne întâlnim în flecare an, am constatat că anul acesta au mai „lipsit” dintre ei. Ca o replică dată firescului vieţii, ne-am propus să ne întâlnim până rămânem doar doi. Aşa suntem noi! Trăim intens până în ultima clipa!

La vreme de bilanţ general, cu gândul la toţi purtătorii făcliei instructiv-educaţionale, ne aducem aminte cu veneraţie si mulţumiri de cei care ne-au fost profesori: Avram Răşinaru, Gheorghe Crişan, Nicolae Cioancă, Domnica Birău. Octavian Duna, Ian Maior, Ştefania Maior, Iosif Einhirn, Alma Stoia. Ioan Stoia, Constantin Niculescu, Dumitru Cojocaru, Nicolae Târnoveanu. Remarcăm, cu aleasă preţuire, pe cei cinci profesori prezenţi la catedră de la începuturi până în ultimul an de funcţionare a instituţiei: Ioan Maior, Ştefania Maior, Gheorghe Crişan, Avram Răşinaru, Nicolae Cioancă. Ne refugiem în aceste secvenţe ale timpului, în cadrul cărora trăim sentimentul misiunii împlinite, ne susţinem moralul, zâmbetul şi pioşenia, bucurându-ne că această chemare a tinereţii ne adună din depărtări să reconstituim imagini, să cinstim norocul că mai existăm, să punem flori şi lumânări pentru cei care nu mai sunt,

Întrucât Liceul Comercial a funcţionat o bună perioadă de timp până la desfiinţare în partea de sud-vest a clădirii Liceului H.C.C., am socotit de cuviinţă că aici este locul de întâlnire. Aici am fost primiţi cu aleasă ospitalitate de către distinsul director V. Cerbu, căruia îi adresăm mulţumiri.

Şi, pentru că suntem generaţiile anilor luminaţi de Marea Unire, dorim cu ardoare ca, în ultimele noastre întâlniri, să cinstim memoria înfăptuirii Unirii prin depunerea coroanelor de flori la mult aşteptatul Monument, simbol al reîntregirii neamului. Apreciem eforturile direcţionate spre ridicarea nivelului de urbanizare a municipiului nostru, dar se impune ca toate acestea sa fie aureolate de măreţia monumentului celui mai important eveniment al istoriei moderne a ţării. De aceea, ne adresăm administraţiei locale să nu se împace cu situaţia jenantă de a ne primi oaspeţii la sărbătoarea centenarului Marii Uniri fără acest obiectiv, care ar trebui să constituie punctul de vârf al ceremoniilor.

ec. Ilarie OARGĂ

 

Revedere colegială la Alba lulia

 

            În ziua de 27 iunie 2015, la Colegiul „H.C.C.” din Alba Iulia, am avut o revedere colegială cu absolvenţii Liceului Comercial din Alba Iulia - promoţia 1950-1951, după 64 de ani de la terminarea studiilor liceale. Cu acest prilej, subsemnata Ileana Fleşeriu Ifrim am compus această poezie ce a fost citită în clasă la ora de dirigenţie:

 

Dragi colegi, mai mari, mai mici,

Ce-aţi venit cu toţi aici

La liceul din Cetate

Unde toţi făcurăm carte,

Anii au trecut în zbor

Mai mult greu decât uşor

Unii s-au dus mai departe

Şi-au făcut o facultate,

Dar mai mulţi, cei sărăcuţi,

Ce-au umblat vara desculţi,

Au rămas în satul lor

Lângă casa părintească

Pe părinţi să-i îngrijească.

Toţi am fost copii cuminţi

Cu iubire de părinţi,

Cu respect de profesori,

N-am trăit cu capu-n nori.

N-am avut maşini la scară,

Am mâncat pâine amară

Câştigată de părinţi

Care au scrâşnit din dinţi,

S-au luptat cu sărăcia,

Au ştiut ce-i omenia,

Au fost pentru noi ca sfinţi

Dragii noştri, scumpi părinţi!

Asta-i viaţa omului

Ca şi frunza pomului –

De ani mulţi îngălbenită,

De furtuni e doborâtă,

E căzută la pământ,

E călcată în picioare,

Oare inima n-o doare?!

Asta-i viaţa pe Pământ

Frunză rătăcită-n vânt!

Ileana FLEŞERIU