România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Pierderea Fundaţiei  Emanuil Gojdu - un exemplu tipic de trădare şi prostie românească

 

”Două lucruri sunt infinite, universul şi prostia umană, însă nu sunt sigur despre primul”

                                    Albert  Einstein

 

Fundaţia Emanuil Gojdu, evaluată la peste un miliard de dolari, este pe cale să fie pierdută de către poporul român din cauza prostiei, vanităţii şi lipsei de patriotism, ca să nu spunem trădare, a unor politicieni incapabili să păstreze moştenirea acestui Mecena al Ardealului, cel mai bogat şi mai celebru român din Europa Centrală.

Emanuil Gojdu s-a născut în Oradea, la 21 februarie 1802, în familia negustorului Athanasiu Popovici-Gojdu, de origine macedo-română. Strămoşii lui se trag din Moscopole. El şi-a petrecut copilăria în Oradea, alături de ceilalţi 5 fraţi ai săi, Dumitru, Ioan, Simion, Vasile şi Gheorghe.

Emanuil  Gojdu  (n. 1802 - d. 1870)

 

Emanuil Gojdu a făcut şcoala primară la Oradea, după care a urmat cursurile liceului romano-catolic din Oradea şi din Bratislava. Şi-a făcut studiile universitare la Bratislava, Budapesta şi Viena.  De pe vremea studenţiei a frecventat salonul literar al lui Grabovski Atanasiu, un macedo-român foarte bogat, unchiul lui Atanasiu Şaguna, devenit ulterior mitropolit al Ardealului sub numele de Andrei Şaguna. Aici se întâlnea cu macedo-românii stabiliţi la Budapesta:Teodor Aaron, Andrei Mocioni, Moise Nicoară, Damaschin Bojincă etc. Tot aici îşi va fi lecturat primele încercări poetice.

După o stagiatură de 3 ani, Emanuil Gojdu şi-a deschis un birou de avocatură şi de notar cambial, în Budapesta, activităţi ce-i vor aduce faimă şi o avere imensă. În anul 1832 începe clădirea imperiului mobiliar, cumpărând casa lui Wilhelm Sebastian, pe str. Kiraly, din Budapesta, unde va construi, ulterior, un şir întreg de imobile.

În timpul revoluţiei de la 1848, Emanuil Gojdu  a colaborat la redactarea a două documente programatice: ”Înştiinţarea către Românii de legea răsăriteană neunită” şi ”Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat”, documente care cuprindeau trei principii fundamentale: autonomia bisericească, delimitarea fundaţiilor şcolare şi bisericeşti şi autonomia şcolilor româneşti.

Emanuil Gojdu s-a implicat în viaţa socială şi politică a vremii, deţinând funcţii foarte importante: comite suprem al Caraşului, deputat de Tinca-Bihor în Parlamentul de la Budapesta, membru fondator al ASTREI din Sibiu, membru al Casei Magnaţilor din Budapesta, judecător la Curtea Supremă din Budapesta etc. S-a stins din viaţă la 3 februarie 1870, la vârsta de 68 de ani şi a fost înmormântat în cimitirul Karepesi din Budapesta.

Fundaţia Emanuil Gojdu a fost instituită prin testamentul pe care Emanuil Gojdu l-a întocmit şi l-a autentificat la Budapesta, în ziua de 4 noiembrie 1869. Fundaţia oferea burse de studii românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria,”acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care se ţine de religia răsăriteană ortodoxă”

Potrivit testamentului lui Emanuil Gojdu:

”….7). Întreagă averea mea, care va rămâne după solvirea datoriilor mele, după solvirea daniilor din punctele 1şi4şi după cheltuielile de înmormântare, care cheltuieli le-am restrâns prin dispoziţiunile din punctul 6, o las în întregul ei acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania, care se ţine de legea răsăriteană ortodoxă. Din lăsământul acesta voiesc să se constituie o fundaţiune permanentă, care va purta numele “Fundaţiunea Gozsdu”; pentru administrarea şi destenaţiunea  ei servească ca normă nestrămutabilă următoarele dispoziţiuni

a). După moartea mea să se inventarieze întreaga mea avere, din aceea să se detragă sarcinile ce vor fi mai rămas, să se solvească, respectiv să se asigure intertenţiunea de văduvă a soţiei mele, (punctul 3) sau suma testată  ei  (punctul 4), sau în cazul că ar muri ca văduva mea, să i se asigure suma de douăzeci şi cinci de mii (25.000fl., în sensul punctului 4, în fine pe seama copiilor Iuliei Mandrino să se asigure suma de 12.000  fl. (punctul 1), apoi ce mai rămâne să se predea pe lângă inventarul special, ca eredului universal, reprezentanţei, pe care o voi descrie mai circumstanţial, în cele următoare

b). dacă reprezentanţa fundaţiunei ar afla mai avantajoasă vinderea averii imobile, aceea pe lângă consensul soţiei mele, chiar şi dacă ea s-ar fi măritat, o pot face executorii testamentului meu şi fără influienţa reprezentanţei fundaţionale, având în vedere observarea mea din punctul 4, ba între împrejurări favorabile vânzarea se poate face din mână liberă şi ocolirea licitaţiunii; dacă în chestiunea aceasta executorii testamentului meu nu ar fi de o opiniune, să decidă opiniunea acelei părţi, la care va sta soţia mea

c). deoarece prorocesc cel mai strălucit viitor acţiunilor de la prima cassă de păstrare din Pesta, din cari acţiuni am în prezent 54 bucăţi, aceste până când referinţele patriei nu se schimbă spre rău,- de ce să o ferească Dumnezeu - să nu se vândă,  şi fiindcă după ele vin interese cu mult peste 6% nici reprezentanta fundaţiei să nu le vândă, ci să le păstreze ca un izvor sigur de venit;

d). pentru administrarea fundaţiunei mele, din naţiunea orientală ortodoxă română împuternicesc următoarea reprezentanţă

aa). pe mitropolitul sau archiepiscopul oriental ortodox român;

bb). pe toţi episcopii orientali ortodocşi români din Ungaria şi Transilvania

cc). toţi, atâţi, şi afară de aceştia încă trei bărbaţi laici autoritari, cunoscuţi pentru onorabilitatea lor, şi pentru trezvia lor împreunată cu sentimente de devotaţi români orientali ortodocşi, la a căror alegere să aibă vot decisiv soţia mea, chiar şi dacă s-ar fi măritat, executorii testamentului meu, dacă  vor mai fi în viaţă, asemenea rudeniile mele cari poartă numele Poynár de Király-Darócz din comitatul Bihorului; din această familie Poynár, dacă se va afla vreun individ capabil în ea, cel puţin unul să fie ales în reprezentanţă. 

e). După ce reprezentanţa aceasta va primi în numele  naţiunei orientale ortodoxe române  din Ungaria şi Transilvania rămasul fundaţional, şi acela îl va aşeza pe lângă controlul cuviincios în cassa mitropolitană ortodoxă română,  să-l depună spre fructificare la locuri sigure şi cu credit solid; până atunci să-l depună sub numele fundaţiunei la cassa de păstrare din Pesta, Oradea mare, Arad, şi Sibiu;două treimi din venitul curat să se capitalizeze în fiecare an şi să se înmulţească cu cametele cametelor, respectiv cu veniturile venitelor, cincizeci(50) de ani de la timpul primirei. 

f). Din a treia parte a venitului, respectiv a intereselor,  plătindu-se un oficial purtătoriu de socoteli, restul sumei să-l împartă reprezentanţa fundaţională ca stipendii acelor tineri români de religiunea răsăriteană ortodoxă, distinşi prin purtare bună şi prin talente, ai căror părinţi nu sunt în stare cu averea lor proprie să aducă la îndeplinire creşterea şi cultivarea copiilor lor. La locul acesta se stabileşte ca principiu generalca stipendiile să se facă după cerinţele împrejurărilor locale şi după gradele claselor şcolare, anume:studenţilor în ţări străine sau în Budapesta, respectiv ascultătorilor de ştiinţe mai înalte, să se dea stipendii mai mari  decât acelora care studiază în provincie şi respectiv în şcoli inferioare;  stipendiile anuale, destinate celor dintâi, să nu fie mai mari de 500 fl. şi mai mici de 300 fl., - iar pentru cei din urmă să nu fie mai mari ca 300 fl.

g). După expirarea celor 50 de ani menţionaţi la punctul e, cametele capitalizate să se adauge la capital şi cantitatea mărită prin cametele acestora să se privească ca o sumă capitală, şi apoi din venitul acestei sume trei cincimi să se capitalizeze şi cu interesele intereselor lor iară cincizeci de ani, amăsurat computului de “anatocism”.  

h). Din cele două cincimi, ce rămân din venitele acestei sume principale- scoţîndu-se afară spesele pentru purtarea socotelilor- să se dea iarăşi stipendii studenţilor distinşi cu calităţile de sub f, însă acum să se extindă stipendierea şi asupra tinerilor cari voiesc a se califica pentru cariera artistică, preoţescă şi învăţătorească. 

După ce şi al doilea period de cincizeci de ani va decurge, să se compute la capital interesele capitalizate, şi cantitatea mărită prin cametele acelora  să se privească de o nouă sumă capitală, şi după aceea jumătate din venitele sumei acesteia să se capitularizeze, precum s-a arătat sub şi g,iară cincizeci de ani. 

k). Din a doua jumătate a venitului acestei sume, sustrăgând spesele pentru purtarea cheltuielilor, să se ajute după principiile de mai sus mai mulţi tineri studenţi, însă atunci să se remunereze din venit şi preoţi şi învăţători săraci cu însuşiri eminente, şi îmbătrâniţi. 

l). După trecerea  şi a rândului al treielea de cincizeci de ani, să se adauge la capital cantitatea adunată din camete şi din jumătatea acestor camete capitalizate, şi astfel să se facă o sumă principală stabilă, însă atunci să încete capitalizarea ulterioară. 

m). Cu toate acestea din a zecea parte a venitului întregii fundaţiuni, să se facă un fond de rezervă pentru încunjurarea pierderilor posibile de capital sau a confuziunilor ce s-ar putea naşte din nerăspunderea cametelor,- dacă prin separarea zecimii din venitul curat pentru fondul de rezervă, fondul acesta s-ar mări într-atâta, încât să ajungă a cincea parte din suma principală a fundaţiunii, fondul de rezervă să se adauge la fondul principal, şi să se înceapă un nou fond de rezervă pentru scopul de mai sus, tot în acelaşi mod. 

n). Venitul întreg din suma principală a fundaţiunei- cu separarea şi economisirea fondului de rezervă să se întrebuinţeze pe lângă sus expusele ajutorări, pentru alte scopuri religioase ale românilor de religiune ortodoxă răsăriteană, după buna chibzuire a majorităţii reprezentanţei, având în vedere prosperitatea şi înflorirea patriei comune, a bisericii răsăritene ortodoxe, şi a naţiunei române. 

o). La toate ajutorările ce se dau din această fundaţiune,- pe lângă egala cvalificaţiune- să aibă întâietate Poynárii din Bihor, care se trag din neamul moşului meu după mamă, Dimitrie Poynár, dacă vor rămâne credincioşi religiunei răsăritene ortodoxe. 

p). Cunoscând zelul dezinteresat al tuturor membrilor naţiunei române, în privinţa promovării bunei stări a naţiunei sale, sunt convins că toţi membrii reprezentanţei vor lua asupra lor osteneala împreunată cu afacerile şi îngrijirile reprezentanţei fără vreo remunerare materială, simţindu-se remuneraţi prin conştiinţa, că au ajutat şi ei la prelucrarea materiei date de mine spre înflorirea iubitei naţiuni. 

q). Până când la naţiunea română se va înfiinţa pe cale constituţională, o adunare naţională, un congres sau un alt organizator autonom, reprezentanţa fundaţiunei dă seamă despre administrarea sa numai publicului mare, astfel că, nealterându-se suprainspecţiunea regimului de stat, socotelile se dau judecăţii publice prin foaia oficială ungurească, prin trei foi române mai răspândite;- iar dacă naţiunea va câştiga o corporaţiune organică autonomă, socotelile se substern aceleia spre aprobare,  apoi se prezentează regimului de stat unguresc,  şi în modul arătat mai sus, se dau publicităţii,- şi dacă în administrare s-ar comite erori sau fapte în contra dispoziţiunilor acestora sau poate defraudaţiuni, rog şi împuternicesc pe înaltul regim unguresc pentru emandare, în virtutea dreptului său de suprainspecţiunede altmintrelea eu înţeleg o astfel de inspecţiune guvernială, care va fi normală şi definită prin lege.

r). Reprezentanţa are dreptul exclusiv de a împărţii stipendiile şi ajutoarele la aceia, cari în urma concursurilor publicate în trei foi române, în intervale cuviincioase, şi în înţelesul punctelor f, h, k, n, şioprin majoritate de voturi se vor recunoaşte mai demni. 

s). Dacă cu timpul biserica ortodoxă răsăriteană din patrie s-ar constitui astfel,  ca sârbii cu românii răsăriteni să ţină împreună sinoadele bisericeşti,  sau dacă în privinţa naţională  românii de religiune răsăriteană ar ţinea împreună cu românii greco-catolici, numiţi astfel uniţi, congrese sau alte adunări naţionale permise de lege,- în astfel de adunări mestecate, fundaţiunea mea nicicând sub nici un titlu să nu se poată face obiect de discusiune;- asupra soartei acestei fundaţiuni nu numai votul, dar nici chiar apiniunea sârbului şi a românului unit să nu se asculte. 

8). Pentru executarea testamentului meu rog pe iubiţii şi onoraţii mei amicidd. Michail Széher, Georgiu Ioanoviciu de Duló şi Valea-mare, şi pe George Grabovski de Apahida- de la a căror amiciţie ce mi-au arătat în decursul vieţii, sper şi aştept că ei vor lua sarcina aseasta asupra lor şi vor executa testamentul meu cu conştiiciozitate. 

9). La caz când în testamentul meu s-ar ivi astfel de îndoieli, după cari drepturile soţiei mele s-ar vedea a fi în colisiune cu interesele massei ce testez, sau cu drepturile erezilor mei, rog pe executorii testamentului meu şi pe autoritatea competentă, a explica astfel de îndoieli în tot cazul în favorul soţiei mele, pentru că în lumea aceasta numai faţă de soţia mea iubită mă simt dator cu recunoştiinţă, şi de aceea în nici un caz nu aş vrea să o amărăsc. 

10). Rog pe executorii testamentului meu,  să binevoiască a transpune, respectiv a trimite pe cale oficioasă,  copiile autentice ale testamentului acestuia:iubitei mele soţii, nepotului Michail Mandrino, magistratului pestan, rudeniei mele Ioan Poynár sen. locuitor în Oradea mare, Mitropolitului românilor oertodocşi răsăriteni din Ungaria şi Transilvania, Episcopilor români răsăriteni din Arad şi Caransebeş, şi dacă în decursul timpului s-ar mai înfiinţa şi aiurea o episcopie, şi aceleia, şi în fine  regimului unguresc din patrie. 

Pentru ca dispoziţiunile acestea testamentare sub decursul timpului să nu se dea uitării, dispun ca testamentul acesta să se citească în toţi anii în toate bisericile parohiale române răsăritene, la 9 februarie, căl. vechi, ca în ziua naşterii mele. 

Cu aceasta închei ceea ce mai am încă la inimă. 

Dumnezeu cu voi, iubită patrie şi naţiune, iubită soţie şi neamuri!Dumnezeu cu voi, iubiţi amici

S-a făcut în două exemplare asemenea dintre cari unul s-a trimis Păr. Arhiepiscop şi Mitropolit gr.or. Andrei Baron de Şaguna, şi celălalt magistratului liberii r. cetăţi Pesta.(aceste cuvinte dunt şterse.

Pesta, anul 1869. 

Suplimentar declar că, până când economia mea de afară va fi proprietatea massei, locuinţele acelea şi partea din grădină cari le-am folosit cu familia mea, să rămână la dispoziţiunea liberă a soţiei mele. 

Pesta, în 4 Novembre, 1869. 

                               (L.S.)Emanuil Gozsdum. p. 

Subscrişii adeverim fidel, că fiind recercaţi prin Ilustratea Sa dl. Jude la suprema curie reg. ung. Emanuil Gozsdu, ne-am înfăţişat cu toţii împreună la dnia sa, care, trupeşte ce e drept bolnăvicios sufleteşte însă în stare deplin sănătoasă, a declarat verbal înaintea noastră documentul acesta de descoperire a propriei sale voinţe din urmă şi l-a subscris în prezenţa noastră a tuturora. Însemnăm că ştergerea a celor  trei cuvinte de pe faţa din urmă a documentului acestuia, şirul 27, s-a făcut la dorinţa testatorului. 

Ioan Puşcariu, m. p. jude la supr.curie r.u. 

Florian Varga, m. p. adv. comun şi cambial 

Atanasiu Cimponeriu, m.p. secretar ministerial

Simeon Popovici, m.p. septemvir pensionat 

Ioan Aldulean, m. p. jude la suprema curie r.u.

                                                                                     Ca martori receraţi. 

Nr. 5814/1870. Acest testament s-a publicat în mod legal în şedinţa judecătoriei a lib. reg. cetăţi Pesta, ţinută în ziua mai jos însemnată. Pesta în 3 Faur 1870. 

Ludovig Bogisich, m. p. jude primariu. 

Nicolau Györky, m. p. actuariu judecătoresc.

S i b i u, 9 februarie 1899      

                              Traducere de:

                             Mateiu Voileanu

                              asesor consistorial   ”      

 

„Fondaţiunea lui Gojdu” (cum este menţionată în Testament) administrează o avere formată din: bunuri imobile: – un complex arhitectonic compus din opt edificii cu câte patru nivele, şapte dintre ele situate în lanţ continuu, legate printr-un lung pasaj, toate situate în centrul Budapestei, străzile Király, Dob şi Holló , pe frontispiciul clădirii principale fiind pusă inscripţia „Gozsdu udvar” („Curtea Gojdu”); valori bancare (sume de bani depuse în bănci, 2.306 acţiuni diverse, titluri de împrumuturi publice şi acţiuni depozitate la Băncile „Pesti Hazai Első Takarekpenztár” şi „Hazai Bank” din Budapesta, precum şi obiecte de valoare. Valoarea iniţială, în anul 1870 a patrimoniului Fundaţiei Gojdu era de 178.000 florini, fiind estimată, în 1917, la 8.000.000 de coroane.

La 14/19 august 1880, au fost adoptate Statutele Fundaţiunii Gojdu, care reprezentau, alături de Testamentul din 4 noiembrie 1869, documentele juridice care reglementau activitatea Fundaţiei. Conform Testamentului, din Reprezentanţa Fundaţiei făceau parte mitropolitul ortodox român al Ardealului şi toţi episcopii ortodocşi români din Ungaria şi Transilvania, alături de „încă trei bărbaţi civili”. În primul an de funcţionare, 1871, au fost acordate patru burse, iar din anul următor peste 100. În anul şcolar 1898-1899, s-au acordat 127 de burse. În cei 48 de ani de activitate, Fundaţia Gojdu a acordat 4.455 de burse de studii şi 928 de ajutoare financiare tinerilor români ortodocşi din Ungaria şi Transilvania. Dintre bursierii celebri ai Fundaţiei îi amintim pe Victor Babeş, Octavian Goga, Ioan Lupaş, Traian Vuia, Constantin Daicoviciu, Aron Cotruş etc.

Pentru a evita diminuarea valorii patrimoniului, Emanoil Gojdu a stipulat în testament condiţia capitalizării anuale a unei părţi a dobânzilor cuvenite şi a stabilit o proporţie între existent şi rata anuală a dobânzilor destinate cheltuielilor pentru burse şi alte ajutoare date tinerilor români ortodocşi, care să susţină dezvoltarea patrimoniului Fundaţiei. Gojdu a exprimat valabilitatea obligatorie a testamentului său cel puţin până în anul 2070, fără a prevedea lichidarea lui în acel an. Totodată era prevăzută interzicerea vânzării surselor productive ale patrimoniului, precum şi transpunerea sa în bani până în anul 2010, conservându-l astfel ca sursă productivă pentru cei 200 de ani de activitate.

După anul 1920, patrimoniul Fundaţiei Gojdu a rămas aproape în întregime în Ungaria, Reprezentanţa Fundaţiei funcţionând la Sibiu, grupată în jurul Mitropolitului Ardealului (preşedintele de jure), iar „Administraţia Fundaţiei” la Budapesta, pe str. Holló, nr. 8, în complexul de clădiri al Curţii Gojdu. Beneficiarii testamentari ai Fundaţiei Gojdu devin, din acest moment, tinerii studioşi români ortodocşi din România, fostele provincii Transilvania, Banat şi părţile vestice, respectiv Ungaria, Serbia şi Slovacia. În consecinţă, Reprezentanţa din Sibiu şi Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei au solicitat Guvernului României să poarte negocieri cu Guvernul Ungariei pentru a asigura astfel funcţionarea prevederilor testamentare privind patrimoniul Fundaţiei Gojdu. Conform art. 249 al Tratatului de Pace de la Trianon din 1920, Ungaria avea obligaţia de a restitui patrimoniul Fundaţiei titularilor. În urma negocierilor purtate între 1924 şi 1934, la 27 noiembrie 1937 a fost semnat acordul dintre România şi Ungaria privind restituirea patrimoniului Fundaţiei. Acordul definitiv din 1937 a fost ratificat de România în 1938 şi de Ungaria la 20 iunie 1940. Datorită izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, acordul bilateral nu a mai fost aplicat, iar patrimoniul Fundaţiei Gojdu a fost naţionalizat de Guvernul comunist din Ungaria în 1952. Astfel, activitatea Fundaţiei a fost întreruptă atât în România, cât şi în Ungaria. În anul 1996, din iniţiativa ierarhilor ortodocşi din Mitropolia Ardealului şi Mitropolia Banatului, cu sprijinul Mitropolitului Antonie Plămădeală, Fundaţia Gojdu şi-a reluat activitatea, având sediul la Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 36.

Între anii 1998 şi 2004, s-au purtat discuţii între guvernul României şi cel al Ungariei încercându-se restituirea patrimoniului Fundaţiei Gojdu. În octombrie 2005, primul ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu şi ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu, au semnat cu guvernul maghiar un controversat acord care prevedea înfiinţarea, conform legislaţiei ungare, http://ro.wikipedia.org/wiki/Funda%C8%9Bia_Gojdu - cite_note-mitropolie-1 a unei fundaţi publice româno-ungare „Gojdu”. Negocierile şi acordul constituie o sfidare a voinţei lui Emanuil Gojdu, exprimată în testament. Din fericire, Ordonanţa de urgenţă, promovată de guvernul Tăriceanu pentru aprobarea acordului, a fost respinsă de parlament şi de preşedinţie. În prezent problema Fundaţiei este în coadă de peşte, dar statul ungar administrează de facto toate proprietăţile, în dispreţul voinţei testamentare a lui Emanuil Gojdu şi a acordurilor semnate cu Statul Român.

Lăsăm la latitudinea cititorilor noştri să aprecieze calificarea şi patriotismul celor care au negociat patrimoniul Fundaţiei Emanoil Gojdu, punându-le la dispoziţie principalele documente ale acestei adevărate instituţii româneşti.

 

 

 

 

Ioan CORNEANU

ANEXE

 

ACORD ROMANO-UNGAR 1924

 

Acord între Ungaria şi România cu privire la reglementarea afacerilor interesând Fundaţia “Gojdu”

Alteţa sa serenisimă, regentul Ungariei şi Maiestatea Sa Regele României, dorind să se ajungă la o înţelegere cu privire la reglementarea afacerilor ce interesează fundaţia “Gojdu”, au hotărât să încheie un acord în acest sens şi au numit ca plenipotenţiarii lor respectivi Alteţa sa serenisima regentul Ungariei;

Dl R. De Wodianer, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar,

Maiestatea Sa regele României:

Dl. Nicolae N. Filodor, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe,

Care, după ce şi-au comunicat puterile lor depline, s-au găsit în cea mai bună formă cuvenită, au convenit asupra următoarelor dispoziţii:

Art. 1.

În scopul de a regla definitiv afacerile interesând fundaţia “Gojdu”, Guvernul României va invita, în termen de un an de la semnarea prezentului acord, pe cale diplomatică, reprezentanţii şi experţii Regatului Ungariei, Regatului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor şi ai Republicii Cehoslovace - în caz că acesta din urmă ar fi interesată - să ia parte la convorbiri, care vor avea loc la Sibiu, sediul Comisiei administrative a acestei Fundaţii.

Guvernul Regatului României se declară să delege de partea sa, reprezentanţii şi experţii săi.

În aceasta Comisie, Comisia Administrativă a Fundaţiei va prezenta trimişilor şi experţilor statelor interesate toate documentele, cărţile, conturile, bilanţurile, etc., necesare stabilirii reglementării definitive, cît şi a examinării şi verificării bilanţului eventualelor active şi pasive ale fundaţiei şi evaluării totalităţii bunurilor sale.

Comisia administrativă a fundaţiei va avea de asemenea grijă ca bilanţul bunuri-lor fundaţiei privind anii 1915-1918, să fie pus, conform statutelor, la dispoziţia autorităţilor competente la acea epocă, cu cel mai tîrziu 30 de zile înaintea de deschiderea convorbirilor de la Sibiu.

Art.2.

În interesul reglementarii afacerilor în curs interesînd Fundatia, Guvernul Regatului Ungariei consimte ca aceasta Comisie administrativa a Fundaţiei să dispună în mod liber, în curs de un an de la punerea în vigoare a prezentului Acord, valori mobiliare ale Fundaţiei aflate pe teritoriul ungar şi venituri de la imobilele sale, situate la Budapesta, care îi vor rămîne după ce ea îşi va fi achitat sumele necesare plăţii obligaţiilor către stat şi comună. Guvernul regatului Ungariei va lua toate măsurile necesare în acest scop. în cazul în care convenţia definitivă ce va fi încheiată potrivit articolului 1 nu va intra în vigoare în termenul de un an, în lipsa unei ratificări din partea Părţilor Contractante, dreptul de libera dispunere al Comisiei administrative, mai sus determinat, va fi prelungit, la cererea Guvernului Regatului României, pe durata unui an. Pînă la reglementarea definitivă a afacerilor interesînd Fundaţia, imobilele Fundaţiei, situate la Budapesta, nu vor putea fi alienate, nici grevate de nici o sarcină şi nici o mutaţie nu va putea avea loc în cadastru

Art.3.

Guvernul Regatului României se angajează ca interesele statelor interesate în afacerile Fundaţiei să nu sufere nici un prejudiciu pînă la reglementarea definitivă a afacerilor Fundaţiei.

Art.4.

Prezentul Acord va fi ratificat şi schimbul de ratificări va avea loc la Budapesta, în termen de două luni de la semnare.

Pe baza acestuia, plenipotenţiarii respectivi au semnat prezentul Acord şi şi-au aplicat sigiliile lor.

Bucureşti, apr. 1924

 

[Comel Sigmirean, Aurel Pavel, Fundaţia “Gojdu” 1871-2001, Târgu Mureş 2002, p. 189-190.]

 

 

ACORD ROMANO - UNGAR 1930 

 

Între Ungaria, reprezentată prin Excelenta Sa Baronul Koranyi, delegat la Conferinţa de la Haga şi la Conferinţa de la Paris, şi România, reprezentată prin Excelenţa Sa dl. Titulescu, delegat la Conferinţa de la Haga şi la Conferinţa de la Paris, a intervenit următorul Acord:

În scopul de a regula definitiv afacerile interesînd Fundaţiunea “Gojdu” şi sub rezerva punerii în vigoare a Acordurilor relative la obligaţiunile Tratatului de la Trianon, semnate la Paris, azi 28 apr. 1930, Guvernul Ungar se angajează a începe cu Guvernul Român negociaţiuni directe cel mai tîrziu în timp de o lună cu începere de la sus-zisa punere în vigoare.

Aceste negociaţiuni vor avea loc în Romania, la Sibiu.

Daca aceste negociaţiuni nu ar ajunge, într-un termen de şase luni, la un acord definitiv, fiecare din cele două Guverne va avea dreptul de a se adresa, pe cale de cerere, Curtei Permanente de Justiţie Internaţională, pentru ca aceasta din urmă să stabilească, sub forma de regulament definitiv al afacerilor interesînd Fundaţiunea “Gojdu”, acordul definitiv pe care cele două părţi se angajează să-l accepte.

Acest Acord este asimilat celor din art. 2 al Acordului nr. 1 semnat astăzi.

Drept care, plenipotenţiarii sus-menţionaţi au semnat prezentul Acord astăzi 28 apr. 1930, la Paris. 

 

 

PROIECT DE LEGE

 

pentru ratificarea acordului semnat la Paris, la 28 apr. 1930, între Guvernul Român şi Guvernul Ungar, referitor la Fundaţiunea “Gojdu”

Expunere de motive

Odată cu Acordurile referitoare la obligaţiunile Tratatului de la Trianon, semnate la Paris, la 28 apr. 1930, România a încheiat cu Ungaria un Acord referitor la Fundaţiunea “Gojdu”.

Prin acest Acord, Guvernul Ungar se obligă a începe cu Guvernul Român negociaţiuni directe la Sibiu, cel mai tîrziu în timp de o lună de la punerea în vigoare a Acordurilor referitoare la obligaţiunile Tratatului de la Trianon din 28 apr 1930.

Dacă în termen de 6 luni aceste negociaţiuni nu ajung la un acord definitiv, fiecare din Guvernele contractante va avea dreptul sa se adreseze Curţii permanente de Justiţie Internaţională de la Haga, pentru ca aceasta să stabilească sub formă de reglement definitiv al afacerilor interesînd Fundaţiunea “Gojdu”, acordul definitiv pe care cele două părţi contractante se angajau să-l accepte.

Am onoare a supune Parlamentului acest Acord semnat la 28 apr. 1930 şi vă rog a-i da aprobarea.

Ministru de Externe, G. G. Mironescu 

 

 

PROIECT DE LEGE

 

Art. Unic. - Guvernul este autorizat a ratifica şi a face să se execute Acordul semnat la Paris, la 28 apr. 1930, între Guvernul Român şi Guvernul Ungar, referitor la Fundaţiunea “Gojdu”.

[Comel Sigmirean, Aurel Pavel, Fundaţia “Gojdu” 1971-2001, Târgu Mureş 2002, p. 195-196.] 

 

 

ACORD ROMANO - UNGAR 1938

 

Extras Din Monitorul Oficial Nr.108 din 13 Mai 1938

Carol al II-lea Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României,

La toţi de faţă şi viitori, sănătate:

Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Străine sub Nr.20.681 din 7 Aprilie 1938;

Avînd în vedere jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 42 din 13.1.1938 şi avizul Consiliului Legislativ nr.22 din 22 Martie 1938, în temeiul Art. 98 din Constituţie,

Am decretat şi decretăm:

Art. I. Se ratifică învoiala între România şi Ungaria privitoare la lămurirea definitivă a afacerilor Fundaţiunii Gojdu, semnată la Bucureşti, 27 Octomvre 1937.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Străine, este însărcinat cu executarea acestui decret cu putere de lege.

Dat în Bucureşti la 5 Mai 1938.

Ministru al Afacerilor străine

N. P. Comnen Carol

Nr. 1.735

 

 

ACORD

 

Între România şi Ungaria privind reglementarea definitivă a Afacerilor interesînd Fundaţia Gojdu.

Majestatea Sa Regele României şi Alteţa Sa Serenisimă Regentul Regatului Ungariei, dorind să ajungă la reglementarea definitivă a afacerilor interesînd Fundaţiunea Gojdu şi să execute astfel stipulaţiunile Acordului semnat în acest scop la Paris, la 28 Aprilie l930, au hotărît să încheie un Acord în acest scop şi au numit pe plenipotenţiarii respectivi anume:

Majestatea Sa Regele României;

Dl. Ioan Lapedatu, fost Ministru;

Alteţa Sa Serenisima Regentul Regatului Ungariei;

Dl. Aurel de Egry, consilier aulic, membru al Camerii înalte a Parlamentului ungar;

Cari, după ce şi-au comunicat deplinele lor puteri, găsite în buna şi cuvenita formă, au convenit asupra următoarelor stipulaţiuni:

I. Ungaria va preda României, în cele treizeci de zile care vor urma intrării în vigoare a acordului de faţă, întregul patrimoniu al Fundaţiunii Gojdu care se găseşte pe teritoriul Ungariei, cu toate drepturile şi obligaţiunile aferente, şi aceasta pentru ca zisul patrimoniu al Fundaţiunii Gojdu care se găseşte pe teritoriul Ungariei, cu toate drepturile şi obligaţiunile aferente, şi aceasta pentru ca zisul patrimoniu să fie pus la dispoziţia organului reprezentînd Fundaţiunea, în acord cu scopul urmărit prin actul de fundaţie.

Bunurile pe care Ungaria le va preda României conform al. I precedent, sunt înşirate pe lista aici alăturată, stabilită prin buna învoială de Părţile Contractante şi a cărei exactitate este recunoscută reciproc.

II. În virtutea Acordului de faţă, Fundaţiunea Gojdu se va bucura de toate drepturile unei persoane morale străine în Ungaria.

III. Considerînd că în urma stipulaţiilor Acordului de faţă, Fundaţiunea Gojdu va înceta să existe ca fundaţiune ungară, şi pe de altă parte, considerînd interesul care se leagă de existenţa în Ungaria a unei fundaţiuni menite să slujească nevoile culturale ale supuşilor unguri de limba română şi de religiune greco-orientală, locuind în Ungaria, cele două Părţi Contractante au hotarît ca România să predea Ungariei, într-un timp de 30 de zile după intrarea în vigoare a Acordului de faţă, o sumă de pengo îndestulătoare pentru înfiinţarea unei noi fundaţiuni care va fi numită “Fundaţiunea de burse de studii a românilor greco-orientali din Ungaria”.

IV. Acordul de faţă constituie ultima orînduire a afacerilor, privind Fundaţiunea Gojdu, cf. Acordului semnat între România şi Ungaria la Paris, la 28 Aprilie 1930. Prin urmare după îndeplinirea stipulaţiunilor Acordului de faţă, nici România, nici organul reprezentînd Fundaţiunea nu vor putea face împotriva Ungariei nici o reclamaţiune în această privinţă.

De asemenea supuşii unguri de limba română şi de religiune greco-orientala nu vor putea reclama nimic nici împotriva Fundaţiunei Gojdu, nici împotriva Statului ungar, în numele acestei Fundaţiuni.

V. Acordul de faţă va fi ratificat cît de curînd.

Instrumentele de ratificare vor fi schimbate la Bpesta şi Acordul va intra în vigoare 15 zile după schimbul ratificărilor.

Făcut la Bucureşti în două originale, la 27 Octomvre 1937.

                              I. Lapedatu Aurel de Egry

 

 

LISTA

Bunurilor Fundaţiunii Gojdu, care se găsesc pe teritor ungar.

 

I. Activ

1. Imobile:

a) Clădirea Nr. 13, Kiraly utza Nr. 10.969 al cărţii funciare a Bpestei, malul sting Nr. topografic 34.200

b) Clădirea Nr. 16, Dob utza Nr. 10.962 al cartii funciare a Bpestei, malul sting Nr. topografic 34.193.

c) Cladirea Nr. 8, Hollo utza Nr. 10.957 al cărţii funciare a Bpestei, malul sting Nr.topografic34.188.

2. Sume de bani:

a) În cont curent la “Prima Uniune a Casei de Economie naţională din Bpesta” (Pesti Elso Hazai Takarekpenztar) Budapesta, valoare la 15 oct. 1937....... pengo 658.844,

b)”Prima Uniune a Casei de Economie Nat. A Pesti/Pesti Hazai Elso Takarekpenztar/Bpesta”, “Contul Albina” valoare la 15 Oct. 1937.. ...pengo 15.253,

c) În conturi curente la “Banca Patriei Societate Anonima/Hazai Bank”, Bpesta, valoare la 15 Oct. 1937...pengo 3.590,

d) La administratorul imobilelor, la data de 15 Oct. 1937..... . pengo 629,

3. Efecte:

a) 1.831 1/2 acţiuni “Prima Uniune a Casei de Economie Nat. din Bpesta” (Pesti Hazai Elso Takarekpenztar) Budapesta,

b) 472 acţiuni “Banca Patriei Societate Anonima” (Hazai Bank) Budapesta

c) 3 acţiuni ale S.A. Moara cu aburi Concordia (Concordia Gozmalom R.T.) Budapesta,

4.Titluri ale împrumutului ungar de război:

Valoare nominală de 600.000 coroane vechi ungare.

5. Arierate:

Chirii întîrziate ale imobilelor din Budapesta, valoare la 15 Oct. 1937... pengo 2.033.

6.Obiecte felurite:

a) Casa de fier “Wertheim”; la administratorul imobilelor,

b) Casa de bani “Wertheim” mai mică,

c) Un portret al fondatorului,

d) Felurite acte, dosare şi registre de contabilitate.

II. Pasiv.

Valoarea actuală a datoriei păstrată în evidenţă la “Prima Uniune a Casei de Economie Naţională din Pesta” (Pesti Hazai Elso Takarekpenztar) Bpesta prin contul curent al titlurilor de împrumut de război şi în sumă de 1.5 milioane...pengo 40.800. semnat: I. Lapedatu semnat: Aurel de Egry

[Comel Sigmirean, Aurel Pavel, Fundaţia “Gojdu” 1871-200

 

Emanuil Gojdu (n.1802 - d. 1870)