România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Universitatea de vară de la

Izvorul Mureşului

– centrul românismului –

 

În perioada 10-15 august 2015, a avut loc a treisprezecea ediţie a Universităţii de vară de la Izvorul Mureşului.

Tematica a atins problemele esenţiale de interes naţional, ca:

- Politica partidelor parlamentare şi a instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.

- Drepturile  universităţilor româneşti din jurul frontierelor.

- Reuniunea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018.

- Stabilirea frontierei NATO şi UE.

- Conflictul transnistrean şi operaţiunile de destabilizare ale Republicii Moldova.

- Drepturile minorităţilor din România şi drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor.

- Problematica diasporei româneşti.

- Situaţia diasporei româneşti.

- Situaţia românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, sub semnul urgenţei.

- Probleme ale retrocedărilor ilegale de proprietăţi în Transilvania.

- Bogăţiile subsolului României şi necesitatea înfiinţării unui Fond Suveran.

- Problema demografică a românilor, o problemă de securitate naţională.

- Cultura şi identitatea românească în era globalizării.

- Lansări de cărţi.

Deschiderea lucrărilor s-a făcut prin cuvântul de binecuvântare al P.S. Andrei Moldovan, episcopul Covasnei şi Harghitei. La lucrări au participat personalităţi din ţară şi de peste hotare.

Cu această ocazie am cerut părerea unor participanţi români din jurul frontierelor.

Astfel MUSTAŢĂ OLGA – din Republica Moldova, reprezentantă a Mişcării civice „Tinerii Moldovei” a arătat: Tematica este potrivită şi apreciază că e un loc unde fiecare îşi poate spune păsul. Este foarte bine că se discută probleme ce ne preocupă în mod major precum: Reunificarea Republicii Moldova cu ţara-mamă, România. Consideră că prin această întâlnire se face un pas înainte, în problemele dorite de noi. Este însă nevoie de ajutorul parlamentarilor, care să susţină aceste probleme. Cu ocazia festivalului de film istoric de la Râşnov, a constatat dureros că tinerii români nu cunosc istoria Basarabiei. Basarabenii au iniţiat acţiunea „Podul de flori” din 11 iulie 2015 şi au făcut pe jos marşul de la Chişinău până la Iaşi, apoi au făcut deplasarea la Bucureşti. Românii din Republica Moldova îşi doresc cu tărie, revenirea la patria-mamă. Propunerea ca românii din patria-mamă să organizeze şi ei acţiuni prounioniste, având nevoie de susţinere precum şi de mesaje clare din partea românilor cu statut înalt. Consideră că dacă poporul îşi doreşte ceva, trebuie să i se dea, deoarece poporul e puterea şi vocea poporului contează.

MARIA BULAT SĂDĂRNEANU - jurnalistă la „Vocea Basarabiei” participă a treia oară la aceste cursuri şi spune că astfel de reuniuni a tuturor românilor sunt foarte bine venite, fiind un loc unde se poate afla multe lucruri despre români. Se simte însă nevoia ca cele discutate aici să fie luate în seamă de către clasa politică şi să se traducă în practică.

Am spus doamnei că priministrul nou ales al Republicii Moldova, s-a exprimat că pe agenda sa de lucru nu este trecută problema unirii Republicii Moldova cu patria-mamă şi că nici pe agenda de la Bucureşti nu figurează. Doamna Maria Bulat Sădărneanu – a arătat că aceasta este pentru că îşi doresc anumite avantaje personale, dar poporul va avea puterea să-l determine să-i rezolve doleanţele.

ZAVIŞA JURJ – preşedinte al asociaţiei „Ariasnae-filum” a românilor (vlahilor) din Serbia, care e prezent pentru a şaptea oară, arată că Universitatea de vară de la Izvorul Mureşului este foarte bine venită. Se discută lucruri de mare impor-tanţă pentru românii din ţară şi de pretutindeni, dar că practic se face puţin sau deloc, din cele discutate. Arată că românii timoceni întâm-pină greutăţi în a-şi manifesta identitatea. Pe Valea Timocului cei 300.000 de români din 200 localităţi nu dispun de un centru cultural şi nu au decât 5 şcoli considerate ca secţie română în cadrul cărora au doar câte două ore de limba română pe săptămână. De asemenea, tot pentru aceste localităţi au doar 5 biserici, 3 paraclise şi 20 de troiţe. Sârbii au o strategie de asimilare a românilor. Ei poartă în prezent nume sârbeşti deaorece de-a lungul timpului li s-au dat obligatoriu nume sârbeşti, neavând dreptul să-şi boteze copii cu nume româneşti. În prezent, dacă fac anumite demersuri şi plătesc nişte taxe, li se dă voie să revină la nume româneşti. Am întrebat dacă-i putem ajuta cu cărţi pentru biblioteca – la care mi-a răspuns că nu prea are cine le citi, deoarece majoritatea, nu ştiu scrie şi citi româneşte.

Prioritatea lor numărul unu – ar fi să aibă şcoli – unde să înveţe să scrie şi să citească româneşte. Continuându-şi această situaţie se vor pierde şi vor fi complet asimilaţi.

Deoarece Serbia doreşte să intre în cadrul Uniunii Europe, ar fi momentul ca România să intervină şi să ceară condiţionat, şcoli pentru minoritatea românescă, în care să poată învăţa să scrie şi să citească româneşte.

Românii timoceni sunt nemulţumiţi de ambasadorul român de la Belgrad şi de consulul de la Zaicea, cerând să fie chemaţi în ţară, deoarece aceştia nu numai că nu i-au susţinut, dar le-au făcut chiar deservicii.

Acestea au fost câteva impresii şi mesaje din partea reprezentanţilor românilor din jurul graniţelor României.

Am reţinut de asemenea necesitatea împărţirii mai judicioase a fondurilor băneşti alocaţi de către statul român, minorităţilor. Să nu-i discriminăm pe românii minoritari din jurul graniţelor – Fondurile să fie împărţite proporţional cu numărul persoanelor din populaţiile minoritare respective. În prezent statul român a alocat pentru minorităţile de la noi din ţară suma de 90 milioane – în timp, ce pentru toate comunităţile de români minoritari din jurul graniţelor, s-a alocat doar 8 milioane.

Problemele discutate la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului sunt de interes esenţial. Ele necesită să fie conspectate, de către personalităţile alese în fruntea ţării, trecute pe agenda de lucru şi rezolvate prin măsuri concrete, dacă se doreşte binele acestei ţări şi acestui popor!

 

 

 

Virginia ARDELEAN NICULESCU,

prof. pensionară Lunca Mureşului, jud. Alba