România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

LA MULŢI ANI ROMÂNIA!

 

Sunt

un cuvânt rănit de soare

Cu dorul răstignit în mare.

Mă descompun în două şoapte:

Sunt ca o ziuă fără noapte.

 

Şi lacrimile mă apasă,

Te rog, măicuă, ia-mă-acasă,

Mi-e inima însângerată,

Fiindcă mi-au pus sârmă ghimpată.

 

De-ai şti de câte ori am vrut

Să-alerg spre tine peste Prut,

Dar pusu-m-au să-aştept în vamă,

Căci ei nu cred că tu-mi eşti mamă.

 

Mi-a ars şi dragostea în foc

De când lui Dumnezeu mă rog,

Când vin la tine nu suport 

Să mi se ceară paşaport.

 

Şi sufletul, mamă, îmi plânge 

Că-s sânge din al tău sânge.

Când tu eşti tristă, eu suspin,

Când sufăr eu, tu zaci în chin.

 

Adesea lumea mă întreabă:

- Tu eşti orfana basarabă,

Cea despărită pe nedrept

De la al mamei sale piept?

 

Şi le răspund cu jale grea

Că România-i mama mea,

Că tată-mi este tricolorul, 

Iar fraţi mi-s muntele cu dorul.

 

Mă poartă marea prin cuvinte,

Dar eu îi spun ca şi-nainte:

Un singur vis, mamă, mă-apasă,

Să vii şi să mă iei acasă.

 

„Noi copii ai tricolorului din Basarabia,

vă mulţumim nespus pentru că transmiteţi

mesajul Unirii - tuturor românilor.”

 Lucia STEGARESCU