Revista „DACOROMANIA” în Istoria, Cultura şi Conştiinţa Naţională a românilor de pretutindeni

Prin amabilitatea reputatului editor, om de cultură şi patriot învederat, ec. Ioan Străjan, de un număr important de ani primesc la Iaşi valoroasa revistă „Dacoromania” care apare lunar la Alba-Iulia şi pe care o lecturez de fiecare dată cu deosebită încântare, pasiune din copertă în copertă.

Este o publicaţie ce ocupă un loc valoric primordial în ansamblul revistelor de profil, cu caracter istoric şi cultural-naţional, care a ajuns la nr. 77 graţie eforturilor Colegiului de redacţie, în frunte cu Directorul acestuia, neobositul cărturar unionist, ec. Ioan Străjan.

În viziunea noastră „Dacoromania” reprezintă una din cele mai valoroase reviste care abordează, număr de număr, teme de semnificaţie majoră, de importanţă cardinală, care pun în relief, pe baza unor documente incontestabile, originea daco-romană a poporului român, latinitatea limbii si a culturii naţionale, legitimitatea luptei poporului român pentru înfăptuirea Unităţii Naţional-Statale.

Revista a pus în relief în ultimii ani, ca şi-n numărul de fată „77", documente de arhivă de o mare valoare, graţie Colegiului de Redacţie şi colaboratorilor săi, personalităţi de notorietate în domeniul Ştiinţei Istorice, Culturii şi Literaturii Naţionale, Sociologiei, Filozofiei etc.

Remarcăm printre membrii Colegiului de Redacţie personalităţi ilustre, cum sunt: academicieni, profesori universitari, istorici, scriitori, generali, colonei, economişti ş.a. care prin pregătirea, specialitatea lor contribue remarcabil la orientarea revistei în direcţia promovării adevărului istoric privind locul şi rolul românilor în istoria si cultura europeană si universală.

Numărul de faţă (77) al revistei reprezintă o dovadă elocventă a exigenţelor editoriale promovate de Colegiul de Redacţie, coordonat de ec. Ioan Străjan. In primul rând revista cuprinde o suită de studii si articole care vin să reliefeze semnificaţia istorică a Marii Uniri din anul 1918, de la Alba Iulia, pe baza unei documentări remarcabile din arhivele locale, alba-iuliene, transilvănene şi naţionale, la care se adaugă zeci si zeci de surse provenind din lucrări de referinţă cu caracter istoric, elaborate de personalităţi consacrate precum Prof Ioan Lupaş, Academicianul Ştefan Pascu, prof. univ. Dr. Camil Mureşan, Prof. Dr. Vasile Netea ş.a.

În acest sens, considerăm de o valoare deosebită studii şi articole cum sunt: 1. Actul Unirii Basarabiei cu România; 2. Cea mai mare sărbătoare a Bucovinei; 3. Monumentul Unirii la Cernăuţi; 4. Rugăciunea de la Alba Iulia; 5. Circulara „Fraţi români” a C.N.P. din Alba Iulia şi a Sfatului Naţional Militar Român; 6. Articolele care evocă adeziunea Minorităţilor Naţionale la Marea Unire (saşi, şvabi, slovaci, evrei ş.a.); 7. Parlamentarii transilvăneni în primul for legislativ al României după Unirea din 1918; 8. Preludiu la Centenarul Marii Uniri.

Ca o încoronare a acestor studii şi articole se impune editorialul Acad. Ion Coja, intitulat: 1 Decembrie - Zi Naţională a Statului Român şi a Neamului Românesc, care impresionează, emoţionează cititorul nu numai prin problematica abordată, ci mai ales prin stilul şi vibraţia profund patriotică a tezelor şi antitezelor autorului, în procesul demonstrării caracterului legitim profund democratic al Deciziilor Unioniste a celor peste o sută de mii de plebiscitari, ceea ce infirmă insinuările, aberaţiile pseudo-istoricului Lucian Boia, care pretinde că ar fi trebuit să se organizeze un referendum care să decidă

Unirea Transilvaniei cu Patria Mamă. Ce fel de Referendum mai era necesar, când peste o suta de mii de transilvăneni au consimţit in corpore la Actul Istoric de la Alba Iulia? Apreciem în mod cu totul deosebit si publicarea unor studii şi articole consacrate unor personalităţi emblematice ale Istoriei şi Culturii Naţionale precum Nicolae Iorga, Vasile Lucaciu, Liviu Rebreanu ş.a. Pe când o prezentare a vieţii şi operei Acad. Ştefan Pascu, Patriarhul istoricilor români din perioada postbelică, peste care s-a aşezat „vălul uitării”? Mă ofer aici şi acum să prezint revistei acest studiu. Ca unul dintre colaboratorii săi apropiaţi.

Sumarul revistei „Dacoromania”, cu nr. 77, probează şi preocuparea Colegiului de Redacţie de a ancora această publicaţie de prestigiu la viaţa social-culturală actuală prin publicarea documentelor recentului Congres al XIX-lea al Spiritualităţii Româneşti, care are loc, an de an, la Alba Iulia. De asemenea elogiem eforturile pertinente ale conducerii revistei pentru înălţarea Monumentului Unirii Tuturor Românilor.

Felicitări cordiale confraţilor noştri întru Românism, de la Alba Iulia.

Acad. Constantin MARINESCU

    NOTĂ REDACŢIEI: Mulţumim academicianului Constantin Marinescu pentru sinceritatea opiniilor domniei sale, conştienţi că întreaga ţară trebuie să dea un răspuns ferm la ridicarea Monumentului Unităţii Naţionale, ca omagiu al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, ca lumină a biografiei românităţii ori unde s-ar afla, dar în acelaşi timp şi să schimbe actuala Stemă a României în care românii din Transilvania nu sunt reprezentaţi.