Victor Făt
sau memoria
înţelepciunii
Molcom în aparenţă, precum
frunzele pe ramuri şi oglinzile pe răcoarea adâncă a izvoarelor, retras
de mulţi ani precum seminţele sub brazdele din Palma Ţăranului, truditor
şi familist purtând în spate deopotrivă freamătul munţilor, candoarea şi
pământul mereu limpezit al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, puterea
de înflorire durabilă a Limbii Române, profesorul Victor Făt îşi
retrăieşte demnitatea şi înţelepciunea în cuvântul scris, neuitând nici
o clipă că naşterea lui din 14 iunie 1942, la Alba Iulia, din părinţii
Anisia – casnică şi Victor, tâmplar, a rămas nu doar în calendar, în
iubirea fraţilor şi surorilor, a soţiei şi a băiatului – mereu loviţi de
soartă – ci a coborât adânc pe foşnetul hârtiei, îmbrăcând-o în sute de
pagini de poezie, eseuri, articole, documente, studii, comentarii
literare, despre Eminescu, Creangă, Coşbuc, Goga, Alecsandri, Russo,
Cantemir, Agârbiceanu, Macedonschi, Blaga, Sorescu, Stănescu, Preda,
Zaharia Stanca, Arghezi, Bacovia, Sadoveanu, Barbu etc., apărute în
„Sinteze de literatură română”, pentru Bacalaureat, între 1990-1995 şi
în volumul „Chipuri în oglindă” de Ironim Munteanu, Editura „Bălgrad”,
1991.
Viaţa lui păstrează aroma
şcolii din Alba Iulia (Nr. 1), a Liceului „Horea, Cloşca şi Crişan”, a
Universităţii „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Filologie Cluj-Napoca,
activând ca profesor de limba şi literatura română la „Vidra – Poieni”
(1967-1976), Liceul mecanic (Industrial Nr. 1, Colegiul Tehnic
„Alexandru Domşa” din Alba Iulia (1976-2005), Seminarul Teologic Ortodox
„Mitropolit Simion Ştefan” (1994-1996), posesor al gradelor didactice –
definitivat, gradul II, gradul I, conferindu-i-se diplomele: „Diplôme –
les amis fideles du francais” „College Tehnique „Al. Domşa” (2003(,
Diploma de fidelitate pentru servirea învăţământului (2005), Diplomă
aniversară „Grupul şcolar de industrie uşoară” (2003), Diploma de
excelenţă a Ministerului Educaţiei şi Cercetării (2007), Diploma
acordată de Inspectoratul Şcolar Judeţean, Consiliul Judeţean al
elevilor, Primăria Alba Iulia. Cu mândrie poartă în biografia sa
literară cum s-a alcătuit ea încet dar sigur, fiind membru fondator al
Asociaţiei Judeţene a folcloriştilor şi etnografilor (înfiinţată de Ion
Mărgineanu, în 1973), membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice, membru
fondator al Despărţământului „Eugen Hulea” – ASTRA – Alba Iulia, membru
al Uniunii Artiştilor Plastici al unor cenacluri şi societăţi literare.
Debutul literat al lui Victor Făt, îndrumător al unor cercuri ale
culegătorilor de folclor (Vidra-Poeni, Alba Iulia, „Lucian Blaga” etc)
se întâmpla în revista liceului „Gând tineresc” (1959), la gazeta de
perete cu poezioare, epigrame şi poemul „În mină”, fiind îndrumat – la
Cluj – de prof. univ. dr. Vasile Fanache, publicând poezii în „Viaţa
studenţească”, Tribuna, Familia, dar şi de prof. univ. dr. Mircea Tomuş,
un istoric şi critic literar cu prestanţă în epocă – Mai apoi, îi
întâlnim numele în volumul „Poarta inimii” (autor – Ion Mărgineanu), în
Orizont, Luceafărul, România Literară, Credinţa străbună, Gând românesc,
Unirea, Ethos XXI, Cartea Unirii, Caietele Blaga (1982-1983), etc. Ca
folclorist, a apărut cu grupaje de creaţie populară în culegerile
editate de Casa Creaţiei Populare a judeţului Alba, în volumele: „Flori
dalbe, flori de măr” (1991), cărora li se adaugă lucrările „Accente
lirice” (versuri, 1998), „Lacrimi, seminţe, scântei” – versuri, 2002,
„Obiceiuri folclorice din satul Hăpria” (2006), „Eu scriu” (antologie
lirică, 2010), „Natura epitetului în poezia populară” (2010), „Din
pridvorul naturii" (haiku-uri, 2016). Despre cărţile sale şi activitatea
cultural-literară au scris, printre alţii: Vasile Fanache, Mircea Tomuş,
Ion Mărgineanu, Ioan Nistor, Valentin Taşcu, Horea Sandu, Nicolae
Drăgan, Nicolae Bot, Şerbu Virgil Cisteianu, Avram Cristea şi alţii.
Este inclus în dicţionarele: Biografia unor destine, „Oameni din Munţii
Apuseni”, „Dicţionar fără sfârşit”, „De sub geana dorului” (2006), Alba
Iulia – periplu monografic (2009), dar şi în „Liceeni… odinioară”
(2007). Hobby-urile în care îşi limpezeşte mereu versul, modestia,
acurateţea sufletului sunt: lectura, muzica modernă, clasică, drumeţiile
montane, întâlnirile literare, lansările de carte etc.
Cele două cărţi dăruite
redacţiei „Dacoromania”: „Din pridvorul naturii” (ed. Gens
latina, 2010, Alba Iulia), poartă amprentele înţelepciunii sale, ale
vastelor lecturi particulare, condensând o viaţă de om, spre a respira
în cultura naţională. Cea de a doua carte: „Natura epitetului în
poezia populară” (aceiaşi editură, 2016) aduce în prim plan
variatele transformări, amplificări, derivări, încrucişări, localizări
ale poeziei populare, variantele multiple ce dau culoare şi savoare
înţelepciunii, luată ca rădăcină a anonimatului atât de statornic şi
necesar. Un lucru e cert „Natura epitetului în poezia populară”
ar trebui să se regăsească în bibliotecile şcolare, ca un demers foarte
necesar.
Acestea-s, în mare, apele
în care se scaldă Victor Făt, omul acesta melancolic, cu priviri
fulgerătoare, încărcat de bucurii şi tristeţi, de trudă şi participări
multiple la viaţa literară a Cetăţii. Revista „Dacoromania” este doar o
pagină din frumuseţea dăruirii şi pasiunilor sale.
Ion MĂRGINEANU
|
|