În tăbliţele de la
Sinaia, se fac dese referiri la personalităţi, locuri şi evenimente
cunoscute şi din alte surse istorice, însă, se întâlnesc şi relatări
despre situaţii şi împrejurări nerelatate în alte izvoare. De multe
ori, denumirile unor locuri sau personaje diferă de cele cunoscute
din surse greceşti sau romane, iar descifrarea conţinutului acestor
tăbliţe presupune mai mult decât găsirea corespondentului unor
cuvinte şi găsirea înţelesului lor în contextul în care se află. Nu
este uşor de acceptat situaţii ca acestea legate de religia
geto-dacilor, în care zeul suprem este Ro sau Ra urmat de Geea, iar
cuvinte din limba lor sunt, practic, răspândite pe tot cuprinsul
Europei.
Unele centre istorice
cunoscute ale geto-dacilor şi-au păstrat importanţa şi după
cucerirea romană, uneori, după schimbarea denumirii. Astfel, cetatea
Elia Carseoy a devenit Carsium iar Genucla a devenit Noviodunum. In
tăbliţele de la Sinaia este menţionată şi cetatea Zido Dava care
este cunoscută în timpul romanilor cu numele de Apulum, adică
cetatea lui Apolo. Situaţia geografică din zona Sarmisegetuzei este
redată, cu o claritate remarcabilă, de tăbliţa 21 realizată în
timpul lui Burebista, foarte probabil de însuşi Deceneu.
Fig. 1.
Palatul de la Sarmisegetuza cu toate drumurile.
Conţinutul tăbliţei 21 este dat, în totalitate, mai jos:
In primul rând, deasupra a ceea ce reprezintă construcţia unui palat
şi dedesupt, apoi, intercalat între coloanele zidului de jos, este
scris următorul text:
TALIPIKO SARMIGETOYZO
ON TOTICEOY STRATOY
In traducere:
Palatul Sarmigetuzei cu toate drumurile.
În cele două rânduri de
jos avem: MATO BOEROBISTO LO SAR-MON-GATO DOYESTE NOPO SORLOY PALO
ON TO HRO MARA SARMIGETOYSO.
În traducere:
Stăpânul Boerobisto (de) la Sar-Mon-Gato dă prin surlă (poate prin
cimpoi) veşti reginei Mara (la) Sarmigetuza.
În partea stângă
aproape de mijloc: STRATOY LO ZIDO DAVO.
În traducere:
Drumul spre cetatea Zido (adică Alba Iulia)
În colţul din stânga
sus: STRATOY LO MOLYO DAVO.
Adică: Drumul
spre Molyo Dava.
În partea de sus spre
dreapta: STRATOY SAR DAVO.
Adică: Drumul
(spre) ţara (ţinutul) cetăţii.
În colţul din
dreapta–sus: STRATOY IHCIOE LO KOPONO +++.
Adică: Drumul
care duce spre templu +++ (la trei zile de mers).
În dreapta pe mijloc:
STRATOY IHCIOE LO SAR GETO +.
Adică: Drumul
care duce spre ţara geţilor + (la o zi distanţă).
În colţul din
dreapta-jos: STRATOY IHCIOE PO CESY LO PERUEO DAVO.
Adică: Drumul
care duce prin trecătoare (sau vad) la Perue Davo.
Este clară intenţia
autorului de a reprezenta palatul Sarmigetuzei cu drumurile care duc
spre diferite direcţii. De asemenea, este remarcabil faptul că
autorul a ţinut să menţioneze faptul că Boerobista dă veşti Marei,
soţia sa, prin surlă de la Sar-Mon-Gato. Ce făcea Boerobisto pe
acolo, ştim din altă placă (figura 3) unde se spune că citea despre
învăţăturile atlanţilor de la templul Geei.
O problemă importantă
este de a şti cum trebuie orientată placa pentru a corespunde cu
situaţia de pe teren? Din acest punct de vedere, dacă se orientează
placa cu partea superioară spre răsărit, atunci, se pot obţine unele
concordanţe care nu pot fi neglijate şi se obţin indicii despre alte
locaţii importante încă necunoscute cum este şi cazul Moleo-Davei.
In primul rând, spre nord faţă de Sarmigetuza ar trebui să fie o
cetate care se numea Zido Davo, apoi, spre nord-est Moleo Dava în
zona râului Moldova. Tinutul cetăţii ar fi situat spre est (şi
Sarmigetuza avea un ţinut al său spre zona de câmpie, în amonte, pe
Mureş). De la Sarmigetuza spre sud-est era situat un templu
important, ar putea fi cel de la Sona lângă Făgăraş, sau spre vârful
Omul sau chiar în zona Sinaiei, distanţa până acolo ar fi de trei
zile de mers, dacă se consideră că o cruciuliţă ar corespunde unei
zile de mers. Spre sud, la distanţa de o zi (cam 42 Km) s-ar ajunge
în Tara Geţilor, ceea ce ar corespunde drumului pe valea Jiului până
în Oltenia şi Muntenia. Spre sud-vest ar fi situată o cetate Perue
Davo, la care se putea ajunge fie printr-o trecătoare fie printr-un
vad. Referitor la orientarea plăcii, cu partea superioară spre est,
trebuie remarcată importanţa acestui punct cardinal pentru geţi: el
reprezenta locul de unde apărea zeul Soarelui, Apolo. De fapt
distanţele se măsurau nu în zile de mers ci în număr de răsărituri
ale Soarelui (adică de câte ori trebuie să răsară Soarele până
ajungeai într-un anumit punct). Până în ziua de astăzi bisericile
ortodoxe au altarul orientat spre răsărit (deşi, în ultimul timp am
vazut şi biserici care nu mai respectă această regulă).
Ceea ce se consideră
astăzi ca fiind locul în care s-ar fi aflat capitala Sarmigetuza a
geto-dacilor este de fapt fostul templu al Tatălui Ceresc, Ro, sau
Peru-Eu-Davo, prezentat în tăbliţa 21 ca o localitate separată de
Sarmisegetuza.
Trebuie menţionat faptul că toate aşezările importante ale
geto-dacilor aveau şi temple prin apropiere. Aceste temple erau
aşezate în locuri ferite, mai greu accesibile, deoarece, în cazul
unor conflicte sau invazii ale ale unor forţe duşmane ele
constituiau o ţintă importantă datorită obiectelor de valoare
existente în astfel de locuri. Avem astfel de exemple din tăbliţa 26
în care se menţionează atacul galilor asupra templului de la Elia
Carseoy. De asemenea, în campania lui Burebista împotriva galilor
din Moesia, este menţionată capturarea obiectelor de valoare din
templele acestora. Si Sarmisegetuza a avut un astfel de templu la
Peru Eu Davo la care se ajungea pe o cale mai greu acesibilă, în
tăbliţa 21 se şi menţionează “PO CESY” adică “prin trecătoare”. Aşa
se explică faptul ca vestigiile acestui templu s-au păstrat în
condiţii relativ bune până astăzi. A existat şi la Sarmisegetuza
propriu-zisă un templu important, cel al Marisei, despre care în
tăbliţa 114 se afirmă că a fost luat de către romani.
Conform imaginii din
tăbliţa 21, Sarmisegetuza s-a aflat pe versantul dinspre apus al
unui deal, deoarece, aşa cum am arătat, pentru a fi interpretată,
tăbliţa trebuie orientată cu partea superioară spre răsarit. Această
situaţie ar corespunde pentru dealul Cetate de lângă Cugir, situat
relativ aproape de râul Mureş. Săpăturile arheologice efectuate pe
dealul Cetate au scos la iveală
existenţa unui centru populat de mare importanţă cu o activitate
economică intensă despre care s-a presupus că ar corespunde unei
foste cetăţi menţionate de Ptolemeu cu numele de Singidava, care a
dispărut în urma unui incendiu violent. In realitate, în apropierea
localităţii Cugir s-a aflat capitala sau “Poarta” împărăţiei
geţilor, adică Sarmigetuza, după cum este caligrafiat în tăbliţele
de la Sinaia, sau Sarmisegetusa, după cum este utilizat în manualele
noastre de istorie. Conform celor relatate de Ion Horaţiu Crişan,
cetatea de la Cugir a existat înainte de venirea la putere a lui
Burebista şi era construită prin folosirea unei tehnici mai puţin
avansate, bazată mai mult pe utilizarea lemnului, de aceea incendiul
din timpul cuceririi romane a lăsat mai puţine vestigii. Este
posibil ca această capitală să fi fost incendită chiar de daci,
pentru a nu cădea în mâinile romanilor, după încheierea păcii pe
mijlocul Tisei de către generalul Diegio, succesorul lui Decebal.
Aşa s-ar explica de ce romanii au construit o altă capitală cu
numele Sarmisegetuza Regia Ulpia Traiana.
După cum am văzut, în
partea stângă a tăbliţei 21 este menţionată o cetate Zido Dava
situată spre nord faţă de Sarmisegetuza, conform explicaţiilor date
în legătură cu orientarea plăcii pe teren. Dacă se consideră
Sarmisegetuza situată în apropierea localiţăţii Cugir, atunci Zido
Dava ar fi situată în dreptul municipiului Alba Iulia de astăzi. Se
ştie că în timpul romanilor această localitate era menţionată cu
numele Apulum, ceea ce înseamnă cetatea lui Apolo. Prin “Zido Dava”
se înţelege “Cetatea Zeilor”, însă Apolo era un zeu a cărui loc de
naştere a fost Poesta Dava pe valea Prahovei. Este posibil ca după
cucerirea romană să se fi schimbat zeii care erau adoraţi în noua
situaţie. Insa zeul Apolo a aparţinut şi geto-dacilor, astfel încât,
este posibil ca acest zeu să fi fost adorat şi înainte de cucerirea
romană.
Cetatea Zido Dava este
menţionată în legătură cu generalul Maniiso sau Manyso în tăbliţa
120 (figura 2) care se referă la întrunirea războinicilor lui
Burebista la Sarmisegetuza după victoria împotriva romanilor care au
invadat ţara geţilor ajungând până la Moleo Dava.
Placa are următorul
conţinut:
POYDEΩ ON TOYRNE NE DΩE
ZABELIIO LEΩ LΩE HIILEARHI LΩRO CEΩ SO CEO ARMΩSO SΩ SYEO ACEZO ΩN
SOLE TΩLE ΩN TALIPICE LΩE (D)AVO GETΩ FAXTO ΩN ANCEO NΩSETRO +
M-BΩEROBYSETO ΩN SARMIGETOYZΩ KO YS ARMΩSΩ ++++++++++++++
In traducere se obţine:
Plecând şi întorcându-se de la două războaie pe el ai săi
generali ai lor oameni cu oamenii armatei, cu sfânt jurământ pe al
soarelui cerc la palatul de la cetatea geţilor au făcut în frunte cu
al nostru + M – Boerobyseto la Sarmigetuza cu a lor armate:
++++++++++++++
Fig. 2.
Burebista şi generalii săi după războiul cu Caius Antonius.
Urmează lista celor
făcuţi generali (hiliarhi) sau mari generali şi a ţinutului sau
cetăţii de care răspund. Lista este atât de clară încât nu necesită
alte comentarii.
Semnele în cruce care
urmeaza după numele generalului şi cetatea sau ţinutul care îi revin
indică, mărimea armatei de care dispune.
.H. ERIGER DAPIIGEO
LΩ GENOYKLΩ ++++++ (Genucla lânga Tulcea)
.H.E. ΩROLYEO LΩ ELYA
KARSEOY +++++++ (Carsium – Hârşova)
.H.
E - ZORASEOY LΩ MOLEO DABΩ ++++++++++++ (pe malul Moldovei)
.H. GOYERΩ LΩ DINΩGETΩ
++++ (Dinogeţia- Bisericuţa)
.H. ZAPYEΩ LO ZOIRO
DAVΩ ++++++ (Ziridava - Pecica)
.H. KORMYO LΩ NOBYLOYN
++++++
.H. GEYSO LΩ SIGIDONE
++++++++++ (Singidunum – Belgrad)
.H. MANIISO LΩ ZIDΩ
DAVO ++ (Alba Iulia)
.H. BERYSO SAYH DABO
PANONEO ++++ (In Panonia)
.H. DOYEGΩE POLTΩ DAVO
SARMATIIO ++++++ (Poltava – Ucraina)
.H. KARPODO LΩ SARY
APEO +++++++||- (la apa Siretului ?)
.H. PARIΩZO LΩ ERMY
DAVO +++||
.H. MONGAIΩ LΩ NAPOKOE
++++ - - (Cluj-Napoca)
.H. GOYRΩE LO KOMIEΩ
DAVO +++ (Comidava – Râşnov)
.H. PALOE LΩ SAR DAVO
SEGESTO ||- ++++++++++
ROTΩPANEO MT__ Comandantul trupelor de gardă.
SARGERYΩ Sargeryo
(împaraţiei cerurilor)
KOTΩPOLEOY CENEOY …Marele preot (De)Ceneu
MAERO BIREΩ T-A-SM.=Marii
barbaţi ai palatului Sarmigetuzei
Batălia dintre armatele
lui Burebista şi romanii conduşi de Caius Antonius descrisă în
plăcuţa 25 prezentată în figura 3 menţionează, de asemenea, pe Tico
un nobil stăpân la Sido Davo (Alba Iulia) care i-a primit pe
prizonerii romani care s-au predat din proprie voinţă.
În partea de sus a
tăbliţei avem: SABELO YAO GEO TAYEO OY RAMO DACIOE SAR MON
GATO-D-S-Ge. In traducere textul are următorul înţeles: Sabelo
(zeul) pe oameni i-a taiat în hotarele a Daciei Sar Mon Gato-
Cetatea Getilor Sciti.
În corpul principal al
tăbliţei, avem:
KAIOY ANTΩNIIEOY
XILIARHIIOY RIOMIΩNO ON SOTISO DE GEΩ BASTARNO RETERO DOYNY DAVO GEO
ΩN CENTINEA ZOLΩ OY RAMO DAVO SIIΩN NIITRΩ TAΩ EYO RAM
SARMONGATOE-D-S-Ge-.
RIOMYNO ΩNCERII ZOE
TAPYEΩ-BΩEROBYSETΩ A TIICIEATO CEΩ SYE O MONTOES HΩ CETEΩ FAHTΩE
ATLANTΩ ON KOMPEOY GE SAR SIHTO LΩGO, POY RIIOY ARMΩSO RIOMYΩNO GIEΩ
A EBOHIA.
+++++++++++ SAR CERY,
+++++++++++- SΩ DEZ EYΩ BΩEROBYSETΩ LEBO GEΩ ARMΩSO, +++++ CIΩT
OPERY, ++++- LARII SYRE, +++++++++ SAR CERY HALII ZIKO. LΩ RIRE
TERII- RYOMIΩNO A SΩ ON HOY TΩCE PRINDERΩYMOE AO TΩCEO FEZE LEOY GEO
ΩN ZIDOYE NOBALY TIKO MATO. BΩEROBYSETΩ SΩ GECIYO LΩSY STASO HOE
TRASOYE GE LO ΩN FYLO SOLIIO. KOTOPΩLIΩ MAERO BERO A TEMNII ZOE
BΩYOY ON SΩ PIO LO YE-K-CENEOY.
ON
SARMYGETOYZO-ZABELO-RYOM-BAS.
DABΩ GETO.
Fig. 3.
Bătălia dintre
armata lui Burebista şi romanii lui Caius Antonius.
În traducere se obţine
următorul text:
Caius Antonius,
generalul romanilor, însotit de oameni bastarni, a ajuns la a Doinei
Cetate a pamantenilor la cinci zile de hotarul cetăţii aşezate la
interiorul întretăierii a apelor braţe ale Sar Mon Gato Cetate a
Geţilor Sciţi. Romanii au continuat rătăcirea lor – Boerobyseto a
învăţat cele sfinte în munţi citind (despre) faptele atlanţilor la
templul Geei ţara celor şase cuvinte, apoi, rândurile armatei
romanilor le-a zdrobit. +++++++++++ (trimişi) în împărăţia
cerurilor, +++++++++++- au fost în faţa ochilor lui Boerbyseto în
stanga a pamantenilor armate +++++ ciungi facuţi (ciungiţi), ++++-
sugrumaţi (laringe strâns), +++++++++ (trimişi) în împărăţia
cerurilor prin taierea gâtului; în al treilea rând- romanii (care)
din a lor însăşi voinţă s-au lăsat prinşi, toţi au fost făcuţi
oameni legaţi pe a Sido-ei nobil Tico stăpânire. Boerobyseto cu ale
geţilor pierderi a dat ordin ferm să fie trimişi la Geea în pământul
natal. Marele preot al marilor pivniţe i-a îndemnat pe luptătorii
vii să bea la însuşi – K (marele preot) – (De)Ceneu. La
Sarmigetusa, Zabelo (este) din nou împăratul cetăţii geţilor.
În conţinutul tăbliţei este menţionată ca o aşezare SIDO fără
precizarea că este vorba despre o “davă”. Zido sau Sido înseamnă
acelaşi lucru, adică se referă la actualul municipiu Alba Iulia.
Astefel de situaţii privind scrierea unor nume de localităţi sau
persoane în mai multe feluri se întâlnesc des în tăbliţele de la
Sinaia.
În legatură cu fosta cetate de la Alba Iulia este şi conţinutul
tăbliţei 129 care se referă la lupta finală dintre armatele lui
Burebista şi romanii lui Caius Antonius când au vrut să treacă
Dunărea. In această tăbliţă este menţionat generalul Manyso ca
participant la această bătălie care a consfinţit dezastrul total al
romanilor. După cum s-a prezentat mai sus, generalul Manyso
aparţinea de Zido Dava. Conţinutul plăcii 129 şi traducerea aferentă
sunt date mai jos:
BΩEROBYSTO PURCeDO ON
SΩNTO RYΩMIΩNU SOE CIENY BIΩ SO ON MESYΩ SUP TΩE MAYEPΩ LΩKO LO
RECeIO YSTRIO SO CiI RAPTO ΩN DEO TRIPALELE LΩ MORΩ ESO. ACiINΩ
AIΩ NOSETRΩ NOBALEΩ DABΩ GETO TΩECi TRIPALELR RYOMYΩNU SΩ SOUPATO.
TRASΩ MATO BΩERΩBYSETΩ..H. DAPYGEΩ, .H.ORΩLIΩ, .H.ZURASΩ,
.H. TUERΩ, .H.
ZAPYΩ,.:.H. KΩRMYO +++ , .H. GEYZΩ, .H. MANYSΩ,
.H. BERSΩE, .H. LΩGUE,
.H. KARPΩDΩ, .H. PARYΩ, .H. MΩNTUEΩ,
.H. TUROESO, .H. PELUE.
In dreapta-jos: TRUPEO
SONTO GE RO ON SARMIGETUSO
Boerobisto a
urmărit pe romanii (care) cu a lor preţioasă viaţă în Mesia sub
acei mai marilor locului la fluviul Istrio cu a lor prăzi în
tripalele lor la mare să iasă (au vrut). Aici ai noştri nobili ai
cetăţii geţilor, toate tripalele romanilor le-au abordat. Ordinul
marelui Boerobisto, H. Dapigeo, H. Orolio, H.Zuraseo, H. Tuero,
H.Zapyo, H. Kormio, H. Geyzo, H. Manyso, H. Bersoe, H. Logue, H.
Karpodo, H. Paryo, H. Montueo, H. Turoeso, H. Pelue.
In dreapta jos:
Trupele au fost (la) Gea (şi) Ro în Sarmigetuza.
Informaţii
interesante despre cetatea Zido Dava se găsesc în tăbliţa 124
(figura 4), din care rezultă şi importantul rol religios al acestei
cetăţi. Conţinutul tăbliţei 124, redat cu ajutorul alfabetului latin
şi traducerea aferentă este pezentat mai jos:
NOE ZO HO A ZEM DE ZO
CEIZ DOEH URSO BYO PU DIEO NOBALIO MOA E BIZINO A CEO MERY ZAMODO LO
PAT R(o) DOE ZUPE LO GE
Al nostru pământ cu
(al său) blazon al pământului zestre a celor doi urşi trăiesc după a
nobililor tradiţii (la fel) şi Vezino a cărui curat cojoc la patul
lui Ro pentru rugăciune către Geea (a fost pus).
LO HUL DUE LOE ZIDO
DAVO NOPOI LO TAPIO ILA TOTI CEOI HE DU PERY SIEO.
La a Holului de la
Zido Dava chemare vitejii mergeau toţi cei care de Tatăl (voiau)
văzuţi să fie.
Fig. 4.
Menţionarea Zido
Davei ca centru religios important.
POE DE GINO EA TOEZO
EDO KOPONO DIEO ZABELO, GEO FO FEAZ DU NE DAVO SU ERI.
Apoi, deoarece cu
toţii au mers la templul zeului Zabelo, oamenii au fost siguri că de
a lor cetate au fost auziţi.
GEOS DE NOE HO PIUON HO
PIOBO FIO BU NE ERIGEO SOA E BO SO EA ERIGIRUA.
Oamenii din nou cu
băutură, cu căni de băutură au fost la locuinţa conducătorului lor
şi au băut cu ai lor conducători.
TRASO DY NEON TALIPIKO
SARMIGIETUZO ON SEIO SUPTEOZ DU
M. DACIEBALO;
Ordin de la al
nostru palat de la Sarmisegetuza, la a sa cerere, a stăpânului
Decebal.
KOTOPOL BOICERO .+.
Marele preot al
boicerilor (războinicii cerului).
MAERO BYRO DAKOE.
Marii bărbaţi ai
Daciei.
În prima frază se face
referire la modul de viaţă al nobililor (“no balo” însemnă “ai
noştri mai mari”) care au drept blazon cei doi urşi. Se cunoaşte o
variantă a stemei Daciei care conţine doi urşi afrontaţi, iar în
detaliul din stânga-jos (fig.5) se poate observa o imagine a capului
unui urs vazut din faţă-dreapta. Tot în prima frază se face referire
la faptul ca Vezina, general şi mare preot în timpul lui Decebal,
şi-a pus cojocul pe patul lui Ro; aceasta înseamnă că în zona Zido
Davei a existat un asemenea loc care poate avea forma unei movile
tronconice de pământ prevăzută la partea superioară cu o plăci de
piatră pentru a rezista la foc.
Din fraza care urmează
rezultă că la Zido Dava exista şi un templu al Geei săpat în pământ
de unde vitejii erau chemaţi la rugăciune câtre Tatăl Ceresc.
In continuare, se face
referire la templul lui Zabelo, care era zeul razboiului. Este
remarcabil faptul că în unele din tăbliţele de la Sinaia se afirmă
că Decebal a fost surprins de către romani, probabil într-o
ambuscadă, lângă Sarmisegetuza, în timp ce se deplasa din ţara
geţilor spre templul lui Zabelo pentru a cere să fie ajutat în
războiul cu romanii. Deşi nu se precizează unde era situat templul
respectiv, se poate deduce ca a fost vorba despre templul lui Zabelo
de la Zido Dava, mai ales ca placa 124 a fost realizată la cererea
lui Decebal.
Este remarcabil, de
asemenea, faptul ca oamenii au sarbătorit evenimentul cu băutură
împreună cu conducătorii lor. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în
tăbliţa 25 (figura 3) în care războinicii au băut împreună cu
Deceneu la Sarmisegetuza pentru a sărbători Victoria împotriva lui
Caius Antonius. Aceste relatări infirmă tăierea viţei de vie de
către Burebista sau alţi conducători ai geto-dacilor.
Fig. 5.
Detaliu din colţul din stânga-jos al plăcii 124 (figura 4).
In detaliul din figura
5, “Δ” ar putea fi iniţiala de la “davio” care înseamnă “al
cetăţii” iar prima imagine care conţine capul unui urs s-ar putea să
fie o emblemă a cetăţii Zido Dava. Urmează un “K” care ar putea fi
iniţiala de la “kopono” care înseamnă “templu”, şi ar putea
reprezenta, din păcate fără prea multă claritate, templul de la Zido
Dava. Imaginea din dreapta, care reprezintă o vedere din lateral a
două feţe umane simetrice ar putea să-i reprezinte pe cei doi fraţi
gemeni Zamolsxis, motiv pentru care avem şi iniţiala “Z” în stânga.
Tăbliţa 124 mai
conţine în partea din mijloc-jos o vedere din stânga a unui cap de
femie, despre care, nu se poate afirma cu precizie pe cine
reprezintă.
In concluzie, în unele din tăbliţele de la Sinaia este menţionată
cetatea Zido Dava, care corespunde poziţiei actuale a municipiului
Alba Iulia. Importantul rol religios al acestei cetăţi rezultă, mai
ales, din conţinutul tăbliţei 124. In legătură cu această cetate
sunt menţionate şi unele personalităţi a căror activitate este
legată de evenimentele din timpul lui Burebista şi Deceneu.
prof.univ.dr.ing.,
UNGUREANU Viorel,
Bacău
