România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Zido Dava – denumirea din tăbliţele de la Sinaia a municipiului Alba Iulia

         

     


 

În tăbliţele de la Sinaia, se fac dese referiri la personalităţi, locuri şi evenimente cunoscute şi din alte surse istorice, însă, se întâlnesc şi relatări despre situaţii şi împrejurări nerelatate în alte izvoare. De multe ori, denumirile unor locuri sau personaje diferă de cele cunoscute din surse greceşti sau romane, iar descifrarea conţinutului acestor tăbliţe presupune mai mult decât găsirea corespondentului unor cuvinte şi găsirea înţelesului lor în contextul în care se află.  Nu este uşor de acceptat situaţii ca acestea legate de religia geto-dacilor, în care zeul suprem este Ro sau Ra urmat de Geea, iar cuvinte din limba lor sunt, practic, răspândite pe tot cuprinsul Europei.

Unele centre istorice cunoscute ale geto-dacilor şi-au păstrat importanţa şi după cucerirea romană, uneori, după schimbarea denumirii. Astfel, cetatea Elia Carseoy a devenit Carsium iar Genucla a devenit Noviodunum. In tăbliţele de la Sinaia este menţionată şi cetatea Zido Dava care este cunoscută în timpul romanilor cu numele de Apulum, adică cetatea lui Apolo. Situaţia geografică din zona Sarmisegetuzei este redată, cu o claritate remarcabilă, de tăbliţa 21 realizată în timpul lui Burebista, foarte probabil de însuşi Deceneu.

 

               

Fig. 1.   Palatul de la Sarmisegetuza cu toate drumurile.

Conţinutul tăbliţei 21 este dat, în totalitate, mai jos: In primul rând, deasupra a ceea ce reprezintă construcţia unui palat şi dedesupt, apoi, intercalat între coloanele zidului de jos, este scris următorul text:

TALIPIKO SARMIGETOYZO ON TOTICEOY STRATOY

In traducere: Palatul Sarmigetuzei cu toate drumurile.

În cele două rânduri de jos avem: MATO BOEROBISTO LO SAR-MON-GATO DOYESTE NOPO SORLOY PALO ON TO HRO MARA SARMIGETOYSO.

În traducere: Stăpânul Boerobisto (de) la Sar-Mon-Gato dă prin surlă (poate prin cimpoi) veşti reginei Mara (la) Sarmigetuza.

În partea stângă aproape de mijloc: STRATOY LO ZIDO DAVO.

În traducere: Drumul spre cetatea Zido (adică Alba Iulia)

În colţul din stânga sus: STRATOY LO MOLYO DAVO.

Adică: Drumul spre Molyo Dava.

În partea de sus spre dreapta:  STRATOY SAR DAVO.

Adică: Drumul (spre) ţara (ţinutul) cetăţii.

În colţul din dreapta–sus: STRATOY IHCIOE LO KOPONO +++.

Adică: Drumul care duce spre templu +++ (la trei zile de mers).

În dreapta pe mijloc: STRATOY IHCIOE LO SAR GETO +.

Adică: Drumul care duce spre ţara geţilor + (la o zi distanţă).

În colţul din dreapta-jos: STRATOY IHCIOE PO CESY LO PERUEO DAVO.

Adică: Drumul care duce prin trecătoare (sau vad) la Perue Davo.

 

Este clară intenţia autorului de a reprezenta palatul Sarmigetuzei cu drumurile care duc spre diferite direcţii. De asemenea, este remarcabil faptul că autorul a ţinut să menţioneze faptul că Boerobista dă veşti Marei, soţia sa, prin  surlă de la Sar-Mon-Gato. Ce făcea Boerobisto pe acolo, ştim din altă placă (figura 3) unde se spune că citea despre învăţăturile atlanţilor de la templul Geei. 

O problemă importantă este de a şti cum trebuie orientată placa pentru a corespunde cu situaţia de pe teren? Din acest punct de vedere, dacă se orientează placa cu partea superioară spre răsărit, atunci, se pot obţine unele concordanţe care nu pot fi neglijate şi se obţin indicii despre alte locaţii importante încă necunoscute cum este şi cazul Moleo-Davei. In primul rând, spre nord faţă de Sarmigetuza ar trebui să fie o cetate care se numea Zido Davo, apoi, spre nord-est Moleo Dava în zona râului Moldova. Tinutul cetăţii ar fi situat spre est (şi Sarmigetuza avea un ţinut al său spre zona de câmpie, în amonte, pe Mureş). De la Sarmigetuza spre sud-est era situat un templu important, ar putea fi cel de la Sona lângă Făgăraş, sau spre vârful Omul sau chiar în zona Sinaiei, distanţa până acolo ar fi de trei zile de mers, dacă se consideră că o cruciuliţă ar corespunde unei zile de mers. Spre sud, la distanţa de o zi (cam 42 Km) s-ar ajunge în Tara Geţilor, ceea ce ar corespunde drumului pe valea Jiului până în Oltenia şi Muntenia. Spre sud-vest ar fi situată o cetate Perue Davo, la care se putea ajunge fie printr-o trecătoare fie printr-un vad. Referitor la orientarea plăcii, cu partea superioară spre est, trebuie remarcată importanţa acestui punct cardinal pentru geţi: el reprezenta locul de unde apărea zeul Soarelui, Apolo. De fapt distanţele se măsurau nu în zile de mers ci în număr de răsărituri ale Soarelui (adică de câte ori trebuie să răsară Soarele până ajungeai într-un anumit punct). Până în ziua de astăzi bisericile ortodoxe au altarul orientat spre răsărit (deşi, în ultimul timp am vazut şi biserici care nu mai respectă această regulă).

Ceea ce se consideră astăzi ca fiind locul în care s-ar fi aflat capitala Sarmigetuza a geto-dacilor este de fapt fostul templu al Tatălui Ceresc, Ro, sau Peru-Eu-Davo, prezentat în tăbliţa 21 ca o localitate separată de Sarmisegetuza.

Trebuie menţionat faptul că toate aşezările importante ale geto-dacilor aveau şi temple prin apropiere. Aceste temple erau aşezate în locuri ferite, mai greu accesibile, deoarece, în cazul unor conflicte sau invazii ale ale unor forţe duşmane ele constituiau o ţintă importantă datorită obiectelor de valoare existente în astfel de locuri. Avem astfel de exemple din tăbliţa 26 în care se menţionează atacul galilor asupra templului de la Elia Carseoy. De asemenea, în campania lui Burebista împotriva galilor din Moesia, este menţionată capturarea obiectelor de valoare din templele acestora. Si Sarmisegetuza a avut un astfel de templu la Peru Eu Davo la care se ajungea pe o cale mai greu acesibilă, în tăbliţa 21 se şi menţionează “PO CESY” adică “prin trecătoare”. Aşa se explică faptul ca vestigiile acestui templu s-au păstrat în condiţii relativ bune până astăzi. A existat şi la Sarmisegetuza propriu-zisă un templu important, cel al Marisei, despre care în tăbliţa 114 se afirmă că a fost luat de către romani.

Conform imaginii din tăbliţa 21, Sarmisegetuza s-a aflat pe versantul dinspre apus al unui deal, deoarece, aşa cum am arătat, pentru a fi interpretată, tăbliţa trebuie orientată cu partea superioară spre răsarit. Această situaţie ar corespunde pentru dealul Cetate de lângă Cugir, situat relativ aproape de râul Mureş. Săpăturile arheologice efectuate pe dealul Cetate au scos la iveală existenţa unui centru populat de mare importanţă cu o activitate economică intensă despre care s-a presupus că ar corespunde unei foste cetăţi menţionate de Ptolemeu cu numele de Singidava, care a dispărut în urma unui incendiu violent. In realitate, în apropierea localităţii Cugir s-a aflat capitala sau “Poarta” împărăţiei geţilor, adică Sarmigetuza, după cum este caligrafiat în tăbliţele de la Sinaia, sau Sarmisegetusa, după cum este utilizat în manualele noastre de istorie. Conform celor relatate de Ion Horaţiu Crişan, cetatea de la Cugir a existat înainte de venirea la putere a lui Burebista şi era construită prin folosirea unei tehnici mai puţin avansate, bazată mai mult pe utilizarea lemnului, de aceea incendiul din timpul cuceririi romane a lăsat mai puţine vestigii. Este posibil ca această capitală să fi fost incendită chiar de daci, pentru a nu cădea în mâinile romanilor, după încheierea păcii pe mijlocul Tisei de către generalul Diegio, succesorul lui Decebal. Aşa s-ar explica de ce romanii au construit o altă capitală cu numele Sarmisegetuza Regia Ulpia Traiana.

După cum am văzut, în partea stângă a tăbliţei 21 este menţionată o cetate Zido Dava situată spre nord faţă de Sarmisegetuza, conform explicaţiilor date în legătură cu orientarea plăcii pe teren. Dacă se consideră Sarmisegetuza situată în apropierea localiţăţii Cugir, atunci Zido Dava ar fi situată în dreptul municipiului Alba Iulia de astăzi. Se ştie că în timpul romanilor această localitate era menţionată cu numele Apulum, ceea ce înseamnă cetatea lui Apolo. Prin “Zido Dava” se înţelege “Cetatea Zeilor”, însă Apolo era un zeu a cărui loc de naştere a fost Poesta Dava pe valea Prahovei. Este posibil ca după cucerirea romană să se fi schimbat zeii care erau adoraţi în noua situaţie. Insa zeul Apolo a aparţinut şi geto-dacilor, astfel încât, este posibil ca acest zeu să fi fost adorat şi înainte de cucerirea romană. 

Cetatea Zido Dava este menţionată în legătură cu generalul Maniiso sau Manyso în tăbliţa 120 (figura 2) care se referă la întrunirea războinicilor lui Burebista la Sarmisegetuza după victoria împotriva romanilor care au invadat ţara geţilor ajungând până la Moleo Dava. Placa are următorul conţinut:

POYDEΩ ON TOYRNE NE DΩE ZABELIIO LEΩ LΩE HIILEARHI LΩRO CEΩ SO CEO ARMΩSO SΩ SYEO ACEZO ΩN SOLE TΩLE ΩN TALIPICE LΩE (D)AVO GETΩ FAXTO ΩN ANCEO NΩSETRO + M-BΩEROBYSETO ΩN SARMIGETOYZΩ KO YS ARMΩSΩ ++++++++++++++

In traducere se obţine: Plecând şi întorcându-se de la două războaie pe el ai săi generali ai lor oameni cu oamenii armatei, cu sfânt jurământ pe al soarelui cerc la palatul de la cetatea geţilor au făcut în frunte cu al nostru + M – Boerobyseto la Sarmigetuza cu a lor armate: ++++++++++++++

 

 

Fig. 2.  Burebista şi generalii săi după războiul cu Caius Antonius.

 

Urmează lista celor făcuţi generali (hiliarhi) sau mari generali şi a ţinutului sau cetăţii de care răspund. Lista este atât de clară încât nu necesită alte comentarii.

Semnele în cruce care urmeaza după numele generalului şi cetatea sau ţinutul care îi revin indică, mărimea armatei de care dispune.

 

.H. ERIGER  DAPIIGEO  LΩ  GENOYKLΩ ++++++ (Genucla lânga Tulcea)

.H.E.  ΩROLYEO LΩ  ELYA KARSEOY +++++++  (Carsium – Hârşova)

.H. E - ZORASEOY LΩ  MOLEO DABΩ  ++++++++++++ (pe malul Moldovei)

.H. GOYERΩ LΩ  DINΩGETΩ ++++ (Dinogeţia- Bisericuţa)

.H. ZAPYEΩ  LO ZOIRO DAVΩ ++++++ (Ziridava - Pecica)

.H. KORMYO LΩ NOBYLOYN ++++++

.H. GEYSO LΩ SIGIDONE ++++++++++ (Singidunum – Belgrad)

.H. MANIISO LΩ ZIDΩ DAVO ++ (Alba Iulia)

.H. BERYSO SAYH DABO PANONEO ++++ (In Panonia)

.H. DOYEGΩE POLTΩ DAVO SARMATIIO ++++++ (Poltava – Ucraina)

.H. KARPODO LΩ SARY APEO +++++++||- (la apa Siretului ?)

.H. PARIΩZO LΩ ERMY DAVO +++||

.H. MONGAIΩ LΩ NAPOKOE ++++ - - (Cluj-Napoca)

.H. GOYRΩE LO KOMIEΩ DAVO +++ (Comidava – Râşnov)

.H. PALOE LΩ SAR DAVO SEGESTO ||- ++++++++++

ROTΩPANEO MT__   Comandantul trupelor de gardă.

SARGERYΩ         Sargeryo (împaraţiei cerurilor)

KOTΩPOLEOY CENEOY  …Marele preot (De)Ceneu

MAERO BIREΩ T-A-SM.=Marii barbaţi ai palatului Sarmigetuzei

 

Batălia dintre armatele lui Burebista şi romanii conduşi de Caius Antonius descrisă în plăcuţa 25 prezentată în figura 3  menţionează, de asemenea, pe Tico un nobil stăpân la Sido Davo (Alba Iulia) care i-a primit pe prizonerii romani care s-au predat din proprie voinţă.

În partea de sus a tăbliţei avem: SABELO YAO GEO TAYEO OY RAMO DACIOE SAR MON GATO-D-S-Ge. In traducere textul are următorul înţeles: Sabelo (zeul) pe oameni i-a taiat în hotarele a Daciei Sar Mon Gato- Cetatea Getilor Sciti.

În corpul principal al tăbliţei, avem:

KAIOY ANTΩNIIEOY XILIARHIIOY RIOMIΩNO ON SOTISO DE GEΩ BASTARNO RETERO DOYNY DAVO GEO ΩN CENTINEA ZOLΩ OY RAMO DAVO SIIΩN NIITRΩ TAΩ EYO RAM SARMONGATOE-D-S-Ge-.

RIOMYNO ΩNCERII ZOE TAPYEΩ-BΩEROBYSETΩ A TIICIEATO CEΩ SYE O MONTOES HΩ CETEΩ FAHTΩE ATLANTΩ ON KOMPEOY GE SAR SIHTO LΩGO, POY RIIOY ARMΩSO RIOMYΩNO GIEΩ A EBOHIA.

+++++++++++ SAR CERY, +++++++++++- SΩ DEZ EYΩ BΩEROBYSETΩ LEBO GEΩ ARMΩSO, +++++ CIΩT OPERY, ++++- LARII SYRE, +++++++++ SAR CERY HALII ZIKO.  LΩ RIRE TERII- RYOMIΩNO A SΩ ON HOY TΩCE PRINDERΩYMOE AO TΩCEO FEZE LEOY GEO ΩN ZIDOYE NOBALY TIKO MATO.  BΩEROBYSETΩ SΩ GECIYO LΩSY STASO HOE TRASOYE GE  LO ΩN FYLO SOLIIO. KOTOPΩLIΩ MAERO BERO  A TEMNII ZOE BΩYOY ON SΩ PIO LO YE-K-CENEOY.

ON SARMYGETOYZO-ZABELO-RYOM-BAS. DABΩ GETO.

 

 

Fig. 3. Bătălia dintre armata lui Burebista şi romanii lui Caius Antonius.

În traducere se obţine următorul text:

Caius Antonius, generalul romanilor, însotit de oameni bastarni, a ajuns la a Doinei Cetate a pamantenilor la cinci zile de hotarul cetăţii aşezate la interiorul întretăierii a apelor  braţe ale Sar Mon Gato Cetate a Geţilor Sciţi.  Romanii au continuat rătăcirea lor – Boerobyseto a învăţat cele sfinte în munţi citind (despre) faptele atlanţilor la templul Geei ţara celor şase cuvinte, apoi, rândurile armatei romanilor le-a zdrobit. +++++++++++ (trimişi) în împărăţia cerurilor, +++++++++++- au fost în faţa ochilor lui Boerbyseto în stanga a pamantenilor armate +++++ ciungi facuţi (ciungiţi), ++++- sugrumaţi (laringe strâns), +++++++++ (trimişi) în împărăţia cerurilor prin taierea gâtului; în al treilea rând- romanii (care) din a lor însăşi voinţă s-au lăsat prinşi, toţi au fost făcuţi oameni legaţi pe a Sido-ei nobil Tico stăpânire. Boerobyseto cu ale geţilor pierderi a dat ordin ferm să fie trimişi la Geea în pământul natal.  Marele preot al marilor pivniţe i-a îndemnat pe luptătorii vii să bea la însuşi – K (marele preot) – (De)Ceneu.  La Sarmigetusa, Zabelo (este) din nou împăratul cetăţii geţilor.

În conţinutul tăbliţei este menţionată ca o aşezare SIDO fără precizarea că este vorba despre o “davă”. Zido sau Sido înseamnă acelaşi lucru, adică se referă la actualul municipiu Alba Iulia. Astefel de situaţii privind scrierea unor nume de localităţi sau persoane în mai multe feluri se întâlnesc des în tăbliţele de la Sinaia.

În legatură cu fosta cetate de la Alba Iulia este şi conţinutul tăbliţei 129 care se referă la lupta finală dintre armatele lui Burebista şi romanii lui Caius Antonius când au vrut să treacă Dunărea. In această tăbliţă este menţionat generalul Manyso ca participant la această bătălie care a consfinţit dezastrul total al romanilor. După cum s-a prezentat mai sus, generalul Manyso aparţinea de Zido Dava. Conţinutul plăcii 129 şi traducerea aferentă sunt date mai jos:

 BΩEROBYSTO PURCeDO ON SΩNTO RYΩMIΩNU SOE CIENY BIΩ SO ON MESYΩ SUP TΩE MAYEPΩ LΩKO LO RECeIO YSTRIO SO  CiI RAPTO ΩN DEO TRIPALELE LΩ MORΩ ESO.  ACiINΩ AIΩ NOSETRΩ NOBALEΩ DABΩ  GETO TΩECi TRIPALELR RYOMYΩNU SΩ SOUPATO. TRASΩ MATO BΩERΩBYSETΩ..H. DAPYGEΩ, .H.ORΩLIΩ, .H.ZURASΩ,

.H. TUERΩ, .H. ZAPYΩ,.:.H. KΩRMYO +++ , .H. GEYZΩ, .H. MANYSΩ,

.H. BERSΩE, .H. LΩGUE, .H. KARPΩDΩ, .H. PARYΩ, .H. MΩNTUEΩ,

.H. TUROESO, .H. PELUE.

In dreapta-jos: TRUPEO SONTO GE RO ON SARMIGETUSO

Boerobisto a urmărit pe romanii (care) cu a lor preţioasă viaţă în Mesia  sub acei mai marilor locului la fluviul Istrio cu a lor prăzi în tripalele lor la mare să iasă (au vrut). Aici ai noştri nobili ai cetăţii geţilor, toate tripalele romanilor le-au abordat. Ordinul marelui Boerobisto, H. Dapigeo, H. Orolio, H.Zuraseo, H. Tuero, H.Zapyo, H. Kormio, H. Geyzo, H. Manyso, H. Bersoe, H. Logue, H. Karpodo, H. Paryo, H. Montueo, H. Turoeso, H. Pelue.

In dreapta jos: Trupele au fost (la) Gea (şi) Ro în Sarmigetuza.

      Informaţii interesante despre cetatea Zido Dava se găsesc în tăbliţa 124 (figura 4), din care rezultă şi importantul rol religios al acestei cetăţi. Conţinutul tăbliţei 124, redat cu ajutorul alfabetului latin şi traducerea aferentă este pezentat mai jos:

NOE ZO HO A ZEM DE ZO CEIZ DOEH URSO BYO PU DIEO NOBALIO MOA E BIZINO A CEO MERY ZAMODO LO PAT  R(o) DOE  ZUPE  LO  GE

Al nostru pământ cu (al său) blazon al pământului zestre a celor doi urşi trăiesc după a nobililor tradiţii (la fel) şi Vezino a cărui curat cojoc la patul lui Ro pentru rugăciune către Geea (a fost pus).

LO HUL DUE LOE ZIDO DAVO NOPOI  LO TAPIO  ILA TOTI CEOI HE DU PERY SIEO. 

La a Holului de la Zido Dava chemare vitejii mergeau toţi cei care de Tatăl (voiau) văzuţi să fie.

 

 

Fig. 4. Menţionarea Zido Davei ca centru religios important.

 

POE DE GINO EA TOEZO EDO KOPONO DIEO ZABELO, GEO FO FEAZ DU NE DAVO SU ERI.

Apoi, deoarece cu toţii au mers la templul zeului Zabelo, oamenii au fost siguri că de a lor cetate au fost auziţi.

GEOS DE NOE HO PIUON HO PIOBO FIO BU NE ERIGEO SOA E BO SO EA ERIGIRUA.

Oamenii din nou cu băutură, cu căni de băutură au fost la locuinţa conducătorului lor  şi au băut cu ai lor conducători.

TRASO DY NEON TALIPIKO SARMIGIETUZO ON SEIO SUPTEOZ DU

M. DACIEBALO;

Ordin de la al nostru palat de la Sarmisegetuza, la a sa cerere, a stăpânului Decebal.

KOTOPOL BOICERO .+.

Marele preot al boicerilor (războinicii cerului).

MAERO BYRO DAKOE.

Marii bărbaţi ai Daciei.

 

În prima frază se face referire la modul de viaţă al nobililor (“no balo” însemnă “ai noştri mai mari”) care au drept blazon cei doi urşi. Se cunoaşte o variantă a stemei Daciei care conţine doi urşi afrontaţi, iar în detaliul din stânga-jos (fig.5) se poate observa o imagine a capului unui urs vazut din faţă-dreapta. Tot în prima frază se face referire la faptul ca Vezina, general şi mare preot în timpul lui Decebal, şi-a pus cojocul pe patul lui Ro; aceasta înseamnă că în zona Zido Davei a existat un asemenea loc care poate avea forma unei movile tronconice de pământ prevăzută la partea superioară cu o plăci de piatră pentru a rezista la foc.

Din fraza care urmează rezultă că la Zido Dava exista şi un templu al Geei săpat în pământ  de unde vitejii erau chemaţi la rugăciune câtre Tatăl Ceresc.

In continuare, se face referire la templul lui Zabelo, care era zeul razboiului. Este remarcabil faptul că în unele din tăbliţele de la Sinaia se afirmă că Decebal a fost surprins de către romani, probabil într-o ambuscadă, lângă Sarmisegetuza,  în timp ce se deplasa din ţara geţilor spre templul lui Zabelo pentru a cere să fie ajutat în războiul cu romanii. Deşi nu se precizează unde era situat templul respectiv, se poate deduce ca a fost vorba despre templul lui Zabelo de la Zido Dava, mai ales ca placa 124 a fost realizată la cererea lui Decebal.

Este remarcabil, de asemenea, faptul ca oamenii au sarbătorit evenimentul cu băutură împreună cu conducătorii lor. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în tăbliţa 25 (figura 3) în care războinicii au băut împreună cu Deceneu la Sarmisegetuza pentru a sărbători Victoria împotriva lui Caius Antonius. Aceste relatări infirmă tăierea viţei de vie de către Burebista sau alţi conducători ai geto-dacilor.

 

 

Fig. 5. Detaliu din colţul din stânga-jos al plăcii 124 (figura 4).

 

In detaliul din figura 5, “Δ”  ar putea fi iniţiala de la “davio” care înseamnă “al cetăţii” iar prima imagine care conţine capul unui urs s-ar putea să fie o emblemă a cetăţii Zido Dava. Urmează un “K” care ar putea fi iniţiala de la “kopono” care înseamnă “templu”, şi ar putea reprezenta, din păcate fără prea multă claritate, templul de la Zido Dava. Imaginea din dreapta, care reprezintă o vedere din lateral a două feţe umane simetrice ar putea să-i reprezinte pe cei doi fraţi gemeni Zamolsxis, motiv pentru care avem şi iniţiala “Z” în stânga.

      Tăbliţa 124 mai conţine în partea din mijloc-jos o vedere din stânga a unui cap de femie, despre care, nu se poate afirma cu precizie pe cine reprezintă.

      In concluzie, în unele din tăbliţele de la Sinaia este menţionată cetatea Zido Dava, care corespunde poziţiei actuale a municipiului Alba Iulia. Importantul rol religios al acestei cetăţi rezultă, mai ales, din conţinutul tăbliţei 124. In legătură cu această cetate sunt menţionate şi unele personalităţi a căror activitate este legată de evenimentele din timpul lui Burebista şi Deceneu.

 

 

 

prof.univ.dr.ing.,

UNGUREANU Viorel,

Bacău


 

 

 

Bibliografie:

1. Romalo, Dan, Cronică getă apocrifă pe plăci de plumb?, Rditura Alcor Edimpex,  Bucureşti,  2005.

2. Crişan, Ion Horaţiu, Cetatea a învins mileniile, în Magazi Istoric, 11, 1977.

3. Ungureanu, Viorel, Ro-zeul suprem al traco-geto-dacilor, Al-VII-lea Simpozion Internaţional CUCUTENI-5000., Chişinău, 2012

4. Ungureanu, Viorel, Sarmi Geta Usa – poarta împărăţiei geţilor, Dacoromania, nr. 69, Alba Iulia, 2014.

5. Ungureanu, Viorel, Burebista şi dezastrul suferit de romanii conduşi de Caius Antonius  pe valea Siretuluii. Dacoromania, nr. 70, Alba Iulia, 2014..