|
Fotograful Samoilă
Mârza
la Congresul Uniunii
Foştilor Voluntari Români
Alba iulia 27-28
iunie 1925
 Primul
Război Mondial a fost un conflict militar desfăşurat între anii
1914-1918, care a început cu un război local între Austro-Ungaria şi
Serbia la 28 iulie 1914, transformat într-un conflict european prin
declaraţia de război împotriva Rusiei de pe 1 august 1914 şi devenind un
război mondial la care participă peste 32 de state. În timpul războiului
s-au format două tabere: Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria,
Imperiul Otoman şi Bulgaria) şi Antanta (Serbia, Rusia, Franţa, Belgia,
Marea Britanie, România, etc.). După doi ani de neutralitate
(1914-1916), România a intrat în război de partea Antantei, pentru a
elibera Transilvania şi Bucovina de sub stăpânirea austro-ungară. În
armata austro-ungară au fost încorporaţi 489.544 de români
transilvăneni, după o statistică făcută de ”Astra”, iar după alta, 912
batalioane cu 650.000 de soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri. Militarii
români din armata austro-ungară au suferit grele sacrificii umane,
82.588 de morţi şi dispăruţi şi 63.304 de răniţi, invalizi şi bolnavi.
Au fost obligaţi să-şi jertfească viaţa pentru un scop care nu era a
lor.
În 3/16 martie 1917 se
constituie din prizonierii români aflaţi în lagăr, ofiţeri, subofiţeri
şi soldaţi, corpul Voluntarilor Români din Rusia, cu sediul la
Darniţa-Kiev, având un obiectiv unic de ”a uni tot poporul, tot
teritoriul românesc din monarhia austro-ungară în una şi nedespărţită
Românie liberă şi independentă”. Fiecare voluntar a semnat un
angajament prin care se puneau cu ”trup şi suflet în slujba patriei
adevărate”, obligându-se: ”Din momentul subscrierii acestui
angajament ne considerăm ca făcând parte din armata română şi, prin
urmare, acei dintre noi care nu vom răspunde la chemare vor fi
consideraţi dezertori şi pedepsiţi conform legilor româneşti”.
Şeful statului major al
Corpului Voluntarilor, în 4 iunie 1917, anunţă Marele Cartier General şi
Marele Stat Major de la Iaşi, prin două telegrame: ”Ieri, sâmbătă
seara, a plecat primul tren cu 116 ofiţeri şi 1200 soldaţi, voluntari
români, complet echipaţi. Ofiţerii şi soldaţii au fost plini de
entuziasm. Trăiască România tuturor românilor ce simt liber”. Trenul
a sosit în gara Chişinău în după-amiaza zilei de 4 iunie 1917, unde a
poposit câteva ore, timp în care a avut loc o manifestaţie grandioasă.
Din partea Basarabiei li s-a oferit voluntarilor români un steag
tricolor de mătase, cu inscripţia ”Libertate sau moarte”, care să fie
arborat pe turnul cetăţii din Alba Iulia şi o icoană a Mântuitorului
care să fie depusă pe iconostasul catedralei româneşti din Sibiu.
Voluntarii transilvăneni,
înşiruiţi frumos în dosul gării, plini de emoţie, cu ochii în lacrimi,
ascultau cuvântul moldovenilor. Primul care a vorbit a fost căpitanul
Simeon Murafa:
”Fraţi ardeleni, ...
Trecerea voastră prin Basarabia nu ne-a putut lăsa reci. Am alergat cu
toţii să vă vedem, să vă îmbrăţişăm şi să ne unim pentru totdeauna
sufletele. Ca să vă aduceţi viaţa voastră întreagă aminte de ziua
aceasta a înfrăţirii noastre, vă dăm un semn de amintire. Prin mine,
moldovenii vă oferă acest steag tricolor, simbolul unităţii noastre
naţionale. Pe el erau să fie scrise cuvintele Libertate sau Moarte.
Primiţi-l cu dragostea
cu care vi-l dăm şi-l duceţi cu bine peste Prut, peste Milcov, peste
Olt, peste Mureş şi peste Crişuri, până la Tisa. Fluturaţi-l triumfător
peste întreaga întindere românească şi împlântaţi-l apoi, în numele
nostru, pe turnul cetăţii de la Alba Iulia.
Duceţi-l cu biruinţă
sau muriţi cu toţii pentru idealul care vă însufleţeşte”.
De la Simeon Murafa
steagul tricolor a fost preluat de românul Victor Deleu, care spune: ”Jurăm
să ducem steagul acesta în capitala Ardealului, sau să murim în cutele
lui în drum spre Alba Iulia”. Acest mare patriot român basarabean a
fost ucis în ziua de 20 august 1917 de un militar rus.
Trenul voluntarilor
ardeleni, împodobit cu ramuri verzi şi steaguri tricolore, a intrat în
gara Iaşi la 7 iunie 1917, fiind întâmpinat de ministrul de război
Vintilă Brătianu şi de alţi generali.
Pe 8 iunie 1917, pe Dealul
Şorogarilor, locul de instrucţie, în prezenţa regelui Ferdinand şi a
reginei Maria, a altor demnitari, voluntarii depun jurământul solemn
faţă de patrie.
Steagul tricolor primit la
Chişinău şi păstrat la Batalionul ”Avram Iancu”, a fost adus la Sibiu pe
11/24 decembrie 1918. În cadrul unei ceremonii prestigioase, duminică
19/29 decembrie 1918, steagul a fost sfinţit în Catedrala din Sibiu,
după care Victor Deleu l-a predat spre păstrare lui Victor Bârsan,
preşedintele ”Astra”.
În zilele de 27-28 iunie
1925, în urmă cu 91 de ani, s-a desfăşurat la Alba Iulia, Congresul
Uniunii Foştilor Voluntari Români. De la Sibiu voluntarii au adus
drapelul tricolor pe care l-au depus într-un cadru festiv în Catedrala
Încoronării, la 28 iunie 1925. Evenimentul a fost prezentat amănunţit în
ziarele vremii, amintindu-se de ”inimosul luptător basarabean”, ”marele
patriot basarabean”, ”tălmăcitorul sentimentelor Basarabiei”, ”martirul
maior” Simeon Murafa. Alături de drapel a fost depus şi un text descris
în ziare ca o ”diplomă comemorativă”, ”diplomă”, ”inscripţie”, ”o
scrisoare”, încadrat în ramă de stejar.
Textul începea astfel: ”Libertate
sau Moarte! Acest drapel a fost încredinţat celui dintâi batalion de
voluntari, compus din 116 ofiţeri şi 1250 de soldaţi, veniţi din Rusia
în trecerea sa prin Chişinăul Basarabiei, în ziua de 6 iunie 1917, în
numele moldovenilor basarabeni, de martirul Simeon Murafa* cu
următoarele profetice cuvinte ... ” (urmează cuvântarea lui Murafa
redată mai sus). În continuare se menţiona: ”Am trecut acest drapel
peste Prut, peste Milcov, peste Olt, peste Mureş şi peste Crişuri. L-am
fluturat triumfător nu numai peste întreaga suflare românească ci şi
peste Budapesta, trufaşa capitală a duşmanului milenar al neamului
nostru şi astăzi, la 28 iunie 1925, noi, Uniunea Foştilor Voluntari
Români din războiul pentru întregirea neamului, constituite din 30.000
foşti voluntari ai armatei române, ai Corpului de voluntari din Moldova,
ai Legiunilor din Italia, Siberia şi Franţa, originari din Ardeal,
Banat, Crişana şi Bucovina, cei ce am făcut plebiscitul armat al
românilor subjugaţi în anii de restrişte şi glorie 1916-1919, adunaţi în
congres general, întru îndeplinirea voinţei moldovenilor basarabeni,
implantăm acest drapel în cetatea lui Mihai Viteazul, depunându-l în
Catedrala Încoronării spre mărirea şi vecinica dăruire a României Mari.
Uniunea Foştilor Voluntari/ Preşedinte Dr. V. Deleu/ Secr. General Dr.
N. Cărpinişanu”.
Steagul tricolor şi
”diploma comemorativă” în mijlocul voluntarilor la ieşirea din Catedrala
Încoronării
În ziua de duminică, 28
iunie 1925, la Alba Iulia a fost o mare sărbătoare naţională, cu
participarea a mii de voluntari din ţinuturile României. După slujba
religioasă din Catedrala Încoronării oficiată de protopopul Florian
Rusan, pe platoul din faţa Catedralei s-a desfăşurat ceremonia sfinţirii
drapelului. În sunetul muzicii militare şi a clopotelor, cei prezenţi,
având în frunte tricolorul şi ”diploma comemorativă”, au înconjurat
Catedrala Încoronării.
Preşedintele Uniunii
Foştilor Voluntari Români, Victor Deleu, la sfârşitul ceremoniilor, se
adresează protopopului: ”Şi acum, sfinte părinte, după ce ai
binecuvântat acest drapel îndoit sfânt şi semn al conştiinţei naţionale,
primeşte-l şi-l aşează în sfântul lăcaş a lui Dumnezeu, unde nu-l va
ajunge duhul răutăţii, al pizmei şi al minciunii”.
Unde se află tricolorul
lui Simeon Murafa, este o mare întrebare, care nu a primit un răspuns
din partea cercetătorilor.
Fotograful Unirii de la 1
decembrie 1918, Samoilă Mârza, a fost prezent, duminică 28 iunie 1925,
la ceremoniile de sfinţire a drapelului tricolor şi a ”diplomei
comemorative”, realizând pe plăci fotografice din sticlă, 4 imagini (nr.
3455, 3456, 3457, 3458), din care publicăm pentru prima dată cele cu nr.
3455, 3457, 3458. Placa nr. 3456 fiind deteriorată nu s-a putut copia.
Plăcile fotografice se află în depozitul Muzeului Naţional al Unirii din
Alba Iulia, căruia îi mulţumim pentru acestea.
Gazeta Voluntarilor din 29
iulie 1925 scria: ”Înălţătorul act al sfinţirii şi depunerii în
Catedrala Încoronării din Alba Iulia a steagului donat primului batalion
de voluntari de fraţii Basarabeni, s-a eternizat prin câteva fotografii
reuşite. Un astfel de tablou n-ar trebui să lipsească din casa nici unui
voluntar, fiind o amintire duioasă şi frumoasă”.
ing. Aurel
SÎNTIMBREAN
Bibliografie
1. Onisifor Ghibu, Pe
baricadele vieţii, Ed. Universitas, 1992
2. Ion I. Şerban,
Voluntarii transilvăneni şi bucovineni din Rusia în războiul pentru
întregirea neamului, 1916-1919, Ed. Aeternitas, Alba Iulia, 2003
3. Maria Vieru Işaev,
Crâmpeie documentare despre fotograful românităţii Samoilă Mârza,
Dacoromania, nr. 41, Alba Iulia, 2008
4.
Ion Andrieş, Corpul voluntarilor ardeleni, în Foaia Naţională, 2
februarie 2016
|
|
