România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Fotograful Samoilă Mârza 

la Congresul Uniunii Foştilor Voluntari Români

Alba iulia 27-28 iunie 1925

 

 

Primul Război Mondial a fost un conflict militar desfăşurat între anii 1914-1918, care a început cu un război local între Austro-Ungaria şi Serbia la 28 iulie 1914, transformat într-un conflict european prin declaraţia de război împotriva Rusiei de pe 1 august 1914 şi devenind un război mondial la care participă peste 32 de state. În timpul războiului s-au format două tabere: Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman şi Bulgaria) şi Antanta (Serbia, Rusia, Franţa, Belgia, Marea Britanie, România, etc.). După doi ani de neutralitate (1914-1916), România a intrat în război de partea Antantei, pentru a elibera Transilvania şi Bucovina de sub stăpânirea austro-ungară. În armata austro-ungară au fost încorporaţi 489.544 de români transilvăneni, după o statistică făcută de ”Astra”, iar după alta, 912 batalioane cu 650.000 de soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri. Militarii români din armata austro-ungară au suferit grele sacrificii umane, 82.588 de morţi şi dispăruţi şi 63.304 de răniţi, invalizi şi bolnavi. Au fost obligaţi să-şi jertfească viaţa pentru un scop care nu era a lor.

În 3/16 martie 1917 se constituie din prizonierii români aflaţi în lagăr, ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi, corpul Voluntarilor Români din Rusia, cu sediul la Darniţa-Kiev, având un obiectiv unic de ”a uni tot poporul, tot teritoriul românesc din monarhia austro-ungară în una şi nedespărţită Românie liberă şi independentă”. Fiecare voluntar a semnat un angajament prin care se puneau cu ”trup şi suflet în slujba patriei adevărate”, obligându-se: ”Din momentul subscrierii acestui angajament ne considerăm ca făcând parte din armata română şi, prin urmare, acei dintre noi care nu vom răspunde la chemare vor fi consideraţi dezertori şi pedepsiţi conform legilor româneşti”.

Şeful statului major al Corpului Voluntarilor, în 4 iunie 1917, anunţă Marele Cartier General şi Marele Stat Major de la Iaşi, prin două telegrame: ”Ieri, sâmbătă seara, a plecat primul tren cu 116 ofiţeri şi 1200 soldaţi, voluntari români, complet echipaţi. Ofiţerii şi soldaţii au fost plini de entuziasm. Trăiască România tuturor românilor ce simt liber”. Trenul a sosit în gara Chişinău în după-amiaza zilei de 4 iunie 1917, unde a poposit câteva ore, timp în care a avut loc o manifestaţie grandioasă. Din partea Basarabiei li s-a oferit voluntarilor români un steag tricolor de mătase, cu inscripţia ”Libertate sau moarte”, care să fie arborat pe turnul cetăţii din Alba Iulia şi o icoană a Mântuitorului care să fie depusă pe iconostasul catedralei româneşti din Sibiu.

Voluntarii transilvăneni, înşiruiţi frumos în dosul gării, plini de emoţie, cu ochii în lacrimi, ascultau cuvântul moldovenilor. Primul care a vorbit a fost căpitanul Simeon Murafa:

Fraţi ardeleni, ... Trecerea voastră prin Basarabia nu ne-a putut lăsa reci. Am alergat cu toţii să vă vedem, să vă îmbrăţişăm şi să ne unim pentru totdeauna sufletele. Ca să vă aduceţi viaţa voastră întreagă aminte de ziua aceasta a înfrăţirii noastre, vă dăm un semn de amintire. Prin mine, moldovenii vă oferă acest steag tricolor, simbolul unităţii noastre naţionale. Pe el erau să fie scrise cuvintele Libertate sau Moarte.

Primiţi-l cu dragostea cu care vi-l dăm şi-l duceţi cu bine peste Prut, peste Milcov, peste Olt, peste Mureş şi peste Crişuri, până la Tisa. Fluturaţi-l  triumfător peste întreaga întindere românească şi împlântaţi-l apoi, în numele nostru, pe turnul cetăţii de la Alba Iulia.

Duceţi-l cu biruinţă sau muriţi cu toţii pentru idealul care vă însufleţeşte”.

De la Simeon Murafa steagul tricolor a fost preluat de românul Victor Deleu, care spune: ”Jurăm să ducem steagul acesta în capitala Ardealului, sau să murim în cutele lui în drum spre Alba Iulia”. Acest mare patriot român basarabean a fost ucis în ziua de 20 august 1917 de un militar rus.

Trenul voluntarilor ardeleni, împodobit cu ramuri verzi şi steaguri tricolore, a intrat în gara Iaşi la 7 iunie 1917, fiind întâmpinat de ministrul de război Vintilă Brătianu şi de alţi generali.

Pe 8 iunie 1917, pe Dealul Şorogarilor, locul de instrucţie, în prezenţa regelui Ferdinand şi a reginei Maria, a altor demnitari, voluntarii depun jurământul solemn faţă de patrie.

Steagul tricolor primit la Chişinău şi păstrat la Batalionul ”Avram Iancu”, a fost adus la Sibiu pe 11/24 decembrie 1918. În cadrul unei ceremonii prestigioase, duminică 19/29 decembrie 1918, steagul a fost sfinţit în Catedrala din Sibiu, după care Victor Deleu l-a predat spre păstrare lui Victor Bârsan, preşedintele ”Astra”.

În zilele de 27-28 iunie 1925, în urmă cu 91 de ani, s-a desfăşurat la Alba Iulia, Congresul Uniunii Foştilor Voluntari Români. De la Sibiu voluntarii au adus drapelul tricolor pe care l-au depus într-un cadru festiv în Catedrala Încoronării, la 28 iunie 1925. Evenimentul a fost prezentat amănunţit în ziarele vremii, amintindu-se de ”inimosul luptător basarabean”, ”marele patriot basarabean”, ”tălmăcitorul sentimentelor Basarabiei”, ”martirul maior” Simeon Murafa. Alături de drapel a fost depus şi un text descris în ziare ca o ”diplomă comemorativă”, ”diplomă”, ”inscripţie”, ”o scrisoare”, încadrat în ramă de stejar.

Textul începea astfel: ”Libertate sau Moarte! Acest drapel a fost încredinţat celui dintâi batalion de voluntari, compus din 116 ofiţeri şi 1250 de soldaţi, veniţi din Rusia în trecerea sa prin Chişinăul Basarabiei, în ziua de 6 iunie 1917, în numele moldovenilor basarabeni, de martirul Simeon Murafa* cu următoarele profetice cuvinte ... ” (urmează cuvântarea lui Murafa redată mai sus). În continuare se menţiona: ”Am trecut acest drapel peste Prut, peste Milcov, peste Olt, peste Mureş şi peste Crişuri. L-am fluturat triumfător nu numai peste întreaga suflare românească ci şi peste Budapesta, trufaşa capitală a duşmanului milenar al neamului nostru şi astăzi, la 28 iunie 1925, noi, Uniunea Foştilor Voluntari Români din războiul pentru întregirea neamului, constituite din 30.000 foşti voluntari ai armatei române, ai Corpului de voluntari din Moldova, ai Legiunilor din Italia, Siberia şi Franţa, originari din Ardeal, Banat, Crişana şi Bucovina, cei ce am făcut plebiscitul armat al românilor subjugaţi în anii de restrişte şi glorie 1916-1919, adunaţi în congres general, întru îndeplinirea voinţei moldovenilor basarabeni, implantăm acest drapel în cetatea lui Mihai Viteazul, depunându-l în Catedrala Încoronării spre mărirea şi vecinica dăruire a României Mari. Uniunea Foştilor Voluntari/ Preşedinte Dr. V. Deleu/ Secr. General Dr. N. Cărpinişanu”.

Steagul tricolor şi ”diploma comemorativă” în mijlocul voluntarilor la ieşirea din Catedrala Încoronării

 

În ziua de duminică, 28 iunie 1925, la Alba Iulia a fost o mare sărbătoare naţională, cu participarea a mii de voluntari din ţinuturile României. După slujba religioasă din Catedrala Încoronării oficiată de protopopul Florian Rusan, pe platoul din faţa Catedralei s-a desfăşurat ceremonia sfinţirii drapelului. În sunetul muzicii militare şi a clopotelor, cei prezenţi, având în frunte tricolorul şi ”diploma comemorativă”, au înconjurat Catedrala Încoronării.

Preşedintele Uniunii Foştilor Voluntari Români, Victor Deleu, la sfârşitul ceremoniilor, se adresează protopopului: ”Şi acum, sfinte părinte, după ce ai binecuvântat acest drapel îndoit sfânt şi semn al conştiinţei naţionale, primeşte-l şi-l aşează în sfântul lăcaş a lui Dumnezeu, unde nu-l va ajunge duhul răutăţii, al pizmei şi al minciunii”.

Unde se află tricolorul lui Simeon Murafa, este o mare întrebare, care nu a primit un răspuns din partea cercetătorilor.

Fotograful Unirii de la 1 decembrie 1918, Samoilă Mârza, a fost prezent, duminică 28 iunie 1925, la ceremoniile de sfinţire a drapelului tricolor şi a ”diplomei comemorative”, realizând pe plăci fotografice din sticlă, 4 imagini (nr. 3455, 3456, 3457, 3458), din care publicăm pentru prima dată cele cu nr. 3455, 3457, 3458. Placa nr. 3456 fiind deteriorată nu s-a putut copia. Plăcile fotografice se află în depozitul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, căruia îi mulţumim pentru acestea.

Gazeta Voluntarilor din 29 iulie 1925 scria: ”Înălţătorul act al sfinţirii şi depunerii în Catedrala Încoronării din Alba Iulia a steagului donat primului batalion de voluntari de fraţii Basarabeni, s-a eternizat prin câteva fotografii reuşite. Un astfel de tablou n-ar trebui să lipsească din casa nici unui voluntar, fiind o amintire duioasă şi frumoasă”.

 

ing. Aurel SÎNTIMBREAN

 

 

Bibliografie

1. Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii, Ed. Universitas, 1992

2. Ion I. Şerban, Voluntarii transilvăneni şi bucovineni din Rusia în războiul pentru întregirea neamului, 1916-1919, Ed. Aeternitas, Alba Iulia, 2003

3. Maria Vieru Işaev, Crâmpeie documentare despre fotograful românităţii Samoilă Mârza, Dacoromania, nr. 41, Alba Iulia, 2008

4. Ion Andrieş, Corpul voluntarilor ardeleni, în Foaia Naţională, 2 februarie 2016