BUD VASILE
Profesor, om de cultură, publicist
S-a
născut la 1 iulie 1931, în comuna Poiana Vadului (Neagra pe atunci) fiul
lui Andrei şi Elisabeta, născută Cândea (fratele străbunicului mamei
Elisabeta, Alexandru Cândea a fost unul dintre tribunii lui Avram Iancu,
ucis mişeleşte la Hălmagiu împreună cu tribunul Ioan Nemeş. Aceştia au
fost trimişi de Avram Iancu pentru menţinerea ordinii în Zarand).
A urmat clasele I-VI la şcoala din
comuna natală (1938-1944). A fost apoi elevul şcolilor din Abrud
(1944-1950) şi Timişoara (1950-1952), situându-se în toţi aceşti ani
printre premianţi.
După încadrarea în învăţământ la Vadu
Moţilor (1952-1953) şi Poiana Vadului (1953-1956) s-a implicat în
eradicarea neştiinţei de carte, participând la alfabetizarea adulţilor.
După absolvirea cursurilor de
perfecţionare de la Cluj , din vara anului 1956, cu calificativul
„foarte bine” a fost promovat inspector şcolar la secţia de învăţământ a
fostului raion Cîmpeni, regiunea Cluj, funcţie pe care a deţinut-o până
în martie 1968 (când s-a făcut noua împărţire administrativă).
Între anii1962-1968 a urmat cursurile
Facultăţii de Istorie – Filosofie a Universităţii Babeş – Bolyai din
Cluj – Napoca, obţinând licenţa cu lucrarea „Contribuţia moţilor la
lupta pentru libertate socială şi naţională a poporului nostru.
Contribuţia lor la desăvârşirea unităţii de stat a României”, lucrare în
care au fost valorificate pe lângă numeroase documente istorice şi
mărturiile culese de la peste 600 de veterani, martori ai evenimentelor
începând cu deceniile XIII-IX ale secolului al XIX-lea.
În continuare a funcţionat ca profesor
la Liceul cu clasele I-XII din Cîmpeni, iar la separarea claselor
I-VIII, în anul 1977 a fost numit director al Şcolii Generale din
Cîmpeni unde a funcţionat până la pensionare. Între anii 1968-1976 a
funcţionat şi ca director al Casei Orăşeneşti de Cultură.
Ca inspector şcolar şi ca director a
contribuit la realizarea şcolarizării tuturor copiilor de vârstă şcolară
din zonă, precum şi la aşezarea reţelei şcolare corespunzător cerinţelor
geografice şi sociale din zonă.
S-a implicat activ în construcţia
(realizarea) de şcoli printre care: 1954, la Neagra, acum Poiana
Vadului, 1966 clădirea Colegiului Naţional „Avram Iancu” din Cîmpeni,
1982 clădirea şi dotarea Şcolii Generale din Cîmpeni, legând inaugurarea
acesteia, în decembrie 1982, de bicentenarul atestării documentare a
învăţământului din Cîmpeni.
Din 1968-1994 a fost responsabil al
cercului pedagogic al profesorilor de istorie din zona Munţilor Apuseni.
De asemeni a îndeplinit obştesc, funcţia
de metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba, iar după 1990 şi al
Casei Corpului Didactic.
Din 1964 a fost membru şi din 1972
preşedinte al Subfilialei Abrud – Cîmpeni a Societăţii de Ştiinţe
Istorice, avându-i colaboratori pe regretaţii profesori Dumitru Lupaşcu
şi Victor Mesaroş iar ca secretar Romulus Felea. În această calitate au
fost sprijinite acţiunile cercetătorilor şi profesorilor Dumitru Braharu
şi Titus Furdui de identificare şi marcare a locurilor istorice din zonă
cu plăci memoriale. Subfiliala a organizat cu regularitate sesiuni de
referate şi comunicări onorate cu prezenţa de academicianul Ştefan
Pascu, academician David Prodan, Liviu Maior, Nicolae Edroiu, Gheorghe
Anghel, Gheorghe Iancu, Titus Furdui.
În vara anului 1973 a iniţiat şi derulat
prima ediţie a Festivalului „Tulnicul Morilor – Ecoul Munţilor” care a
continuat anual contribuind la valorificarea potenţialului din zonă şi
sprijinind îndeosebi tinerele talente. În cadrul fiecărei ediţii s-a
desfăşurat şi câte o sesiune de comunicări. Personalităţile prezente la
sesiuni şi titlurile lucrărilor prezentate sunt dovezi privind ţinuta
ştiinţifică a acestor manifestări.
Pentru activitatea în domeniul
învăţământului şi culturii, în anul 1974 a fost distins cu ordinul
„Meritul Cultural, clasa a V-a”.
În anul 1969 a colaborat în calitate de
consultant la realizarea de către Studioul Sahia a filmului documentar
„Pe Arieş” şi apoi cu Studioul Cinematografic al Armatei (regizor
Dumitru Seceleanu) documentarele: „Oastea lui Avram Iancu” şi „Pe urmele
lui Horea”.
Sprijinit de profesorii universitari
Liviu Maior şi Nicolae Edroiu a întocmit un documentar şi a făcut
demersuri pe lângă Muzeul Militar Central pentru renovarea şi amenajarea
unui muzeu „Avram Iancu” în clădirea fostei primării, marcată cu placa
memorială „Cartierul General al Legiunii Auraria Gemina” muzeul
inaugurat în decembrie 1988.
În 1998 şi-a adus contribuţia la
amenajarea „Muzeului Horea”, din beciul mărturie a revoltei moţilor din
24 mai 1782, preludiu al revoluţiei de la 1784-1785.
Tot timpul şi-a precupeţit forţele spre
binele naţiunii române, a întocmit documentat memoriul înaintat
Ministerului Educaţiei şi Cercetării pe baza căruia, în anul 1992 s-a
acordat actualului Colegiu Naţional numele lui Avram Iancu.
A fost membru fondator al Societăţii
Cultural Patriotice Avram Iancu înfiinţată la Cluj Napoca în 4 martie
1992.
În 6 noiembrie 1992 împreună cu
profesori şi alţi moţi din zonă a luat fiinţă Filiala Câmpeni în care au
fost cuprinşi pe lângă cîmpănari şi alţi locuitori ai zonei unde
profesorul Vasile Bud a fost ales preşedinte până în 5 iunie 2014.
Cu ocazia înfiinţării filialei şi
acordării numelui şcolii a fost inaugurat în faţa clădirii, bustul
eroului Avram Iancu (sculptor Nicolae Buculei).
A participat la înfiinţarea filialelor
Societăţii Avram Iancu în zona Munţilor Apuseni precum şi la majoritatea
filialelor din ţară: Bucureşti, Braşov, Timişoara, Turda, Bistriţa,
Carei, Oradea, Arad, Uzdin, Deva, Hunedoara, Tîrgu Mureş, Sibiu, Alba
Iulia, Teiuş, Aiud.
În 24 septembrie 2000 cu sprijinul
Uzinelor „Metrom” din Braşov s-a inaugurat un bust al eroului Avram
Iancu, operă a sculptorului braşovean Nicolae Daicu, în centrul comunei
Poiana Vadului, acolo unde crăişorul a învăţat să scrie şi să citească
cu unchiul său Ionuţ Candrea, preot.
La 25 mai 2007 preşedintele Filialei
Cîmpeni împreună cu membrii săi au depus două plăci memoriale pe Şcoala
Generală din comuna Sohodol unde s-au născut şi au învăţat Ioan Goia,
membru Academiei de Ştiinţe Medicale, la 115 ani de la naştere şi 25 de
ani de la trecerea lui în nemurire. Ioan Goia, moţ, care împreună cu
Iuliu Haţeganu, în anii de după Marea Unire din 1918, au fost cei care
au pus bazele învăţământului medical la Cluj.
Profesor universitar Ioan Teodor Stan
fiind o ilustră şi binecunoscută personalitate a moţilor, a Clujului şi
a României, a fost aşa cum îl cunoaştem toţi, fondatorul şi primul
preşedinte al Societăţii Cultural Patriotice „Avram Iancu” din România.
Dezvelirea celor două plăci în comuna Sohodol se înscrie sub genericul
unor ample acţiuni pe care Societatea Avram Iancu şi Primăria oraşului
Cîmpeni le organizează în această perioadă pentru comemorarea împlinirii
a 225 de ani de la revolta din 24 mai 1782, din târgul de Rusalii,
eveniment ce s-a înscris în istorie ca preludiu al Răscoalei de la
1784-1785, de sub conducerea lui Hore, Cloşca şi Crişan.
Ca director a sprijinit crearea, dotarea
şi activitatea tarafului elevilor din Cîmpeni condus de profesor
Gheorghe Bădău, taraf cunoscut şi apreciat în ţară şi străinătate. A
organizat şi efectuat cu elevii excursii în ţară pentru a cunoaşte
istoria şi frumuseţile ţării.
A colaborat la realizarea lucrării
„Momente ale anilor de luptă şi jertfă”, realizată de Muzeul Militar
Central, apărută în Editura Militară, Bucureşti 1983.
A prezentat multe conferinţe, referate
şi comunicări pe teme de istorie şi cultură.
O parte dintre acestea i-au fost
publicate în volumele „Ţara Moţilor” precum şi în revista Societăţii
intitulată „Iancule Mare”, în ziarele „Unirea”, „Ardealul”, „Arca lui
Noe” şi „Alba Iulia” ziar ce apare de Sărbătoare Naţională a României, 1
Decembrie, sub conducerea marelui poet şi prozator Ion Mărgineanu.
Din volumul uriaş de articole publicate
în presa judeţeană şi centrală de către dascălul Vasile Bud se desprinde
o varietate tematică şi o exprimare bogată în informaţii.
Natalia NARIŢA
|