România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

In memoriam

IOAN PLEŞA (1933-2016)

 

 

Profesorul Ioan Pleşa s-a născut în Alba Iulia, la 12 septembrie 1933, în familia Aurel şi Maria Pleşa, familie dăruită de Dumnezeu cu 9 copii. A urmat cursurile Şcolii Primare nr. 2 din Alba Iulia (1940-1945) si pe cele ale Liceului „Mihai Viteazul” din acelaşi oraş, în perioada 1945-1952. După absolvirea Facultăţii de Geologie-Geografie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, în anul 1956, a funcţionat ca profesor la şcolile generale din Tăuţi Alba Iulia, Miceşti şi Oarda de Sus, până în anul 1962, când s-a transferat ca arhivist principal la Serviciul Regional Hunedoara al Arhivelor Statului, cu sediul în Alba Iulia. În perioada 1964-1997, timp de peste trei decenii, până la pensionare, a fost şef al filialei Arhivelor Statului Alba Iulia, respectiv director al Direcţiei Judeţene Alba a Arhivelor Naţionale. După pensionare, din anul 1999 este membru fondator şi preşedinte al „Fundaţiei Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” şi membru în colegiu de redacţie al revistei „Dacoromania” (serie nouă).

În decursul vremurilor, dar mai ales în contemporaneitate, Dumnezeu a hărăzit unor oameni să-şi împlinească menirea lor din viaţa pământească, muncind în mai multe structuri instituţionale, în mai multe localităţi, în mai multe regiuni ale unei ţări, sau în mai multe ţări, iar altora, în mult mai puţine asemenea destinaţii, sau chiar într-una singură. Din această a doua categorie face parte şi arhivistul şi istoricul Ioan Pleşa. Cu excepţia anilor (1952-1956) când a fost student la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, şi a perioadei cât a fost profesor de geografie, ştiinţele naturii, istorie şi limba franceză la ce trei şcoli generale din judeţul Alba (1956-1961), Ioan Pleşa s-a născut, a copilărit, a urmat studiile primare şi liceale, a lucrat şi a activat cu succes în municipiul Alba Iulia. Această nobilă trăsătură a caracterului său, statornicia, este evidenţiată şi de faptul că, timp de 35 de ani (1962-1997), Ioan Pleşa a activat doar într-o singură instituţie: Arhivele Naţionale din Alba Iulia, cu denumirile sale succesive (Serviciul Regional Hunedoara al Arhivelor Statului, cu sediul în Alba Iulia, filiala Arhivelor Statului Alba Iulia sau Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale). O altă confirmare a statorniciei sale, o constituie exemplara viaţă de familie, ilustrată prin cei peste 50 de ani de căsnicie durabilă a familiei Ioan şi Maria Pleşa şi prin frumoasele realizări ale familiilor celor trei destoinici feciori, ai familiei Pleşa.

Practic, cariera profesională a arhivistului Ioan Pleşa începe o dată cu activitatea filialei din Alba Iulia a Arhivelor Naţionale. După propria mărturisire, a început „activitatea arhivistică de la 0", mai întâi însuşindu-şi legislaţia şi instrucţiunile arhivistice în vigoare, şi apoi, trecând la munca concretă. În anul 1962 - anul venirii profesorului Ioan Pleşa la Arhivele din Alba Iulia - în instituţia respectivă erau doar trei arhivişti, iar în depozitele sale se aflau doar „câteva sute de metri liniari de arhivă, provenită de la instituţiile ce au funcţionat pe teritoriul fostului comitat, mai târziu judeţ Alba, aşteptându-şi prelucrarea arhivistică”. În aceste condiţii, Ioan Pleşa s-a format ca specialist odată cu dezvoltarea instituţiei, însuşindu-şi din mers suportul teoretic al ştiinţelor auxiliare ale istoriei, printr-o preocupare constantă pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, prin cursurile de arhivistică, paleografie, diplomatică, heraldică, istorie şi arhivistică. Din punctul său de vedere, hotărâtoare pentru deprinderea tainelor arhivistice a fost totuşi activitatea practică, „lucrările de fondare, de ordonare, selecţionare şi inventariere a documentelor, care ne-au învăţat mai multă arhivistică decât cea cuprinsă în studiile de specialitate”.

De la an la an, instituţia Arhivelor Naţionale a judeţului Alba s-a dezvoltat; a sporit cantitatea de documente preluate de la creatorii şi deţinătorii de documente din judeţ; a crescut numărul arhiviştilor şi arhivarilor; s-au amplificat şi diversificat prestaţiile arhivistice oferite persoanelor fizice şi juridice şi manifestările culturale şi ştiinţifice organizate, toate acestea contribuind la o mai mare implicare a instituţiei în viaţa publică a judeţului Alba şi o îmbunătăţire substanţială a imaginii sale. Performanţele Arhivelor din Alba Iulia obţinute constant prin efortul conjugat al întregului colectiv de salariaţi, în perioada când la conducerea instituţiei s-a aflat Ioan Pleşa, sunt o confirmare a calităţilor sale manageriale.

Educaţia primită în familie şi în şcoală, trăsăturile de caracter ale directorului Ioan Pleşa precum seriozitatea, echilibru, corectitudinea, cinstea şi profesionalismul recunoscut, au stat la baza acestei activităţi manageriale de succes, pusă în evidenţă de cei 33 de ani cât s-a aflat la conducerea Arhivelor din Alba Iulia. Mărturii durabile, rămân peste timp: noul sediu al Arhivelor din Alba Iulia - una din cele mai spaţioase şi moderne clădiri cu această destinaţie din ţară, la vremea respectivă, sporirea fondurilor şi colecţiilor arhivistice aflate în păstrare în depozitele instituţiei, salvarea de la distrugere a numeroase documente din Fondul Arhivistic Naţional şi, nu în ultimul rând, bogata sa activitate de valorificare ştiinţifică a documentelor.

Bibliografia arhivistului şi istoricului Ioan Pleşa pune în evidenţă cu prisosinţă, calităţile sale de cercetător pasionat al documentelor. Practic, activitatea de cercetare a devenit în timp şi principala preocupare extraprofesională, mai ales după ce nu a mai practicat fotbalul, „microbul” cercetării istorice „molipsindu-l” definitiv şi marcându-i întreaga carieră profesională.

O mărturie elocventă, în acest sens, o constituie cărţile, studiile şi articolele publicate, precum şi prodigioasa activitate desfăşurată, după pensionarea sa, ca membru fondator al Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” şi cea de redactor al publicaţiei „Dacoromania”.

Practic, Ioan Pleşa a început activitatea de cercetare, din vremea studenţiei când, a elaborat şi publicat în Anuarul Cercurilor Ştiinţifice de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, studiul „Apele freatice din cartierul Dâmbul Rotund al Clujului”. În perioada respectivă (1954-1956), Ioan Pleşa a fost ales preşedinte al Cercului ştiinţific al studenţilor facultăţii de Geologie Geografie din cadrul universităţii clujene. Primul studiu în domeniul arhivisticii (Camera Agricolă a judeţului Alba) a fost publicat în Revista Arhivelor m 2/1966, iar articolul care marchează debutul în problematica istoriei locale („Formarea şi activitatea consiliilor naţionale româneşti în comitatul Alba, în luna noiembrie 1918”) a văzut lumina tiparului în Apulum VII-2/1969.

Lista volumelor publicate de arhivistul Ioan Pleşa cuprinde titlurile: Alba Iulia 2000 (lucrare colectivă) Alba Iulia, 1975 (coautor); Independenţa României - Documente, Bucureşti, Ed. Academiei Române, 1977 (colaborator); Micro monografia Filiala Arhivelor Statului Judeţul Alba, Bucureşti, 1982; Îndrumător în Arhivele Statului Judeţul Alba, vol. I, Bucureşti, 1989; Minorităţile Naţionale din România (lucrare colectivă), D.G.A.S. Bucureşti, 1995 (colaborator) ş.a

Din cele aproape 100 de studii publicate de Ioan Pleşa, în perioada 1966-2012, peste 50 sunt menţionate în Bibliografia istorică a României. Studiile purtând semnătura sa, au apărut în publicaţiile: Apulum din Alba Iulia (peste 15 materiale), Sargeţia din Deva, Ziridava din Arad, Revista Arhivelor şi Arhiva Românească din Bucureşti, Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie şi Tribuna din Cluj-Napoca, Transilvania din Sibiu, Acta Musei Porolisensis şi Şcoala noastră din Zalău, ş.a. Un capitol distinct al activităţii de cercetare şi publicistică a istoricului Ioan Pleşa îl constituie cele peste 40 de studii, analize şi recenzii publicate în revista Dacoromania, în perioada 1999-2015.

La toate acestea se adaugă zecile de articole apărute în presa locală, regională şi naţională, majoritatea în publicaţiile din judeţul Alba: Unirea, Îndrumător pastoral şi în unele foi ocazionale festive editate de către organele de cultură judeţene, dar şi în Tribuna din Cluj, Transilvania din Sibiu, în Slujba Patriei şi Scânteia din Bucureşti ş.a.

Volumele, studiile, articolele semnate de Ioan Pleşa, precum şi expoziţiile documentare organizate de Arhivele din Alba Iulia, în timpul activităţii sale au abordat teme importante din istoria naţională, dintre care menţionăm: răscoala ţăranilor din Transilvania, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, revoluţia de la 1848-1849, unirea Principatelor Române şi formarea Statului Naţional Român, războiul de Independenţă al României de la 1877, contribuţia românilor din Transilvania la Marea Adunare Naţională din l Decembrie 1918 de la Alba Iulia, exodul românilor din Ardealul de nord-vest cedat Ungariei hortiste ş.a

Un loc important îl ocupă lucrările dedicate unor personalităţi reprezentative ale istoriei naţionale precum: Mircea cel Mare, Mihai Viteazul, Petru Maior, Alexandru Sterca Şuluţiu, Avram Iancu, Axente Sever, George Bariţiu, Mihai Eminescu, Aurel Vlaicu, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga ş.a., precum şi unor oameni politici şi patrioţi români ardeleni: stegarul Ion Arion, dr. Zaharia Muntean, Rubin Patiţia, preotul Ioachim Băcilă, avocatul dr. Camil Velican. În acest context menţionăm şi contribuţiile sale la volumele omagiale dedicate unor cunoscuţi arhivişti: Ion Mărcuş, Ion Rusu Sărăţeanu, Ioan Ranca, Octavian Rotaru, Alexandru Matei.

Aria tematică a studiilor şi articolelor sale este mult mai variată, cuprinzând monografii ale unor şcoli, instituţii de cultură şi localităţi (Teiuş, Cugir, Sebeşul Săsesc, Sântimbru ş.a.), probleme referitoare la monumentele arheologice romane din Transilvania, monumente de for public, publicaţii, probleme de heraldică, de demografie, de cultură, învăţământ, relaţiile cu minorităţile naţionale etc.

Articolele pe teme arhivistice abordează, la rândul lor, subiecte izvorâte din realităţile specifice Arhivelor din Alba Iulia, dintre care amintim: Filiala Arhivelor Statului din judeţul Alba într-un nou local) din experienţa muncii de îndrumare si control a Filialei Arhivelor Statului judeţul Alba, desfăşurată în anul 1983; achiziţii noi de documente la F.A.S. judeţul Alba; opinii privind fondarea documentelor; sigiliile din colecţia Filialei Arhivelor Statului judeţul Alba ş.a. Câteva din studiile sale sunt semnate în colaborare cu alţi colegi, arhivişti şi muzeografi: Angela Mureşan, Laurenţiu Mera, Nicolae Josan, Liviu Palihovici, Ioan Şerban, Octavian Rotaru ş.a.

Îndeplinindu-şi menirea de instituţie publică cu funcţionalitate multiplă, Arhivele Naţionale din Alba Iulia, împreună cu instituţiile muzeale, şcolare, cu mass-media, iar după decembrie 1989, cu instituţiile ecleziastice, au desfăşurat o bogată paletă de manifestări ştiinţifice şi culturale (expoziţii, sesiuni de comunicări, simpozioane, dezbateri, conferinţe, lansări şi prezentări de cărţi şi publicaţii etc.). În cei peste 30 de ani cât a activat în sistemul Arhivelor Naţionale, Ioan Pleşa s-a implicat cu dăruire şi profesionalism în conceperea, organizarea şi desfăşurarea a zeci şi zeci de asemenea manifestări, stabilind o colaborare fructuoasă cu instituţiile partenere şi cu conducerea administraţiei publice locale şi judeţene.

De remarcat participarea arhivistului Ioan Pleşa la sesiuni ştiinţifice, simpozioane, în primul rând, în localităţi din judeţul Alba (Alba Iulia, Aiud Abrud, Blaj, Câmpeni, Sebeş ş.a.), dar şi la cele organizate de către Societatea de Ştiinţe Istorice din Bucureşti (1968 la Braşov); Arhivele Naţionale din Bucureşti şi de direcţiile judeţene din Braşov, Vâlcea, Slobozia, Zalău, Craiova, Suceava şi Cluj-Napoca şi altele.

Numeroşii cercetători care au frecventat sala de studiu a Arhivelor Naţionale din Alba Iulia, în perioada când Ioan Pleşa s-a aflat la conducerea instituţiei, au beneficiat de sprijinul şi îndrumarea competentă a acestuia pentru elaborarea unor lucrări de diplomă, de grad didactic şi de doctorat, precum şi mai multe monografii ale unor localităţi, instituţii şi personalităţi.

Activitatea de valorificare ştiinţifică a documentelor desfăşurată de arhivistul Ioan Pleşa, de-a lungul anilor, s-a concretizat şi în redactarea mai multor referate profesionale, prezentate în dezbaterea cercurilor profesionale interjudeţene sau ca lucrări finale, la absolvirea cursurilor de reciclare. O parte dintre acest materiale au fost publicate în volume editate de Arhivele Naţionale, iar altele în Revista Arhivelor. Semnificative pentru preocupările lui Ioan Pleşa referitoare la teoria şi practica arhivistică sunt temele abordate în aceste referate: Capitlul din Alba Iulia şi arhiva creată; Comitatul Alba Inferioară şi arhiva creată; folosirea documentelor în activitatea ştiinţifică, cultural-educativă şi practică la FA.S. Judeţul Alba; cercetarea tematică a documentelor şi rolul său în valorificarea conţinutului lor; evaluarea documentelor din secolele XV-XVII şi altele; Valoarea documentar-istorică a arhivei Administraturii comitatului Alba Inferioară (1848-1849) ş.a.

Pentru publicul larg, profesorul Ioan Pleşa a susţinut numeroase conferinţe pe teme de istorie naţională, regională şi locală. La începutul carierei sale, a participat cu succes, la concursuri pe teme de istorie, gen „Cine ştie câştigă” iar mai târziu, îl regăsim în calitate de organizator şi examinator al unor asemenea concursuri.

Răspunzând comandamentelor vremii, prin modalităţile specifice ale comunicării de masă, între anii 1965-1979, Ioan Pleşa a susţinut zeci de emisiuni la Staţiile de Radioficare din Alba Iulia, Blaj, Teiuş, precum şi la cele a. căminelor culturale comunale, pe teme de istorie locală si naţională, legislaţie arhivistică, ş.a. Arhiva studiourilor de radio şi televiziune din Alba Iulia, Cluj-Napoca şi Bucureşti cuprinde şi conferinţe, interviuri şi documentare susţinute sau redactate de arhivistul Ioan Pleşa.

De evidenţiat contribuţia sa la realizarea filmelor documentare: „Comori inestimabile” şi „Independenţa” (realizate de Arhivele Naţionale), „Răscoala iobagilor români conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan” şi „Oastea lui Avram Iancu” (realizate de studioul de filme al Armatei), „Mihai Viteazul” şi „Unirea din 1918” (producţii ale studioului „Alexandru Sahia”), precum şi a unor filme artistice cu tematică istorică.

Totodată, remarcăm implicarea sa activă şi benefică în viaţa cetăţii, colaborarea foarte bună cu instituţiile publice deconcentrate şi cele ale administraţiei publice locale, participarea la activitatea comisiilor de specialitate de pe lângă Instituţia Prefectului judeţului Alba şi Primăria Alba Iulia, la manifestările asociaţiilor culturale locale şi la evenimente ştiinţifice, culturale şi civice.

În acelaşi timp, prin munca anonimă a arhiviştilor şi arhivarilor din Alba Iulia, aflaţi sub conducerea lui Ioan Pleşa, au fost soluţionate mii de cereri ale cetăţenilor judeţului Alba, şi nu numai, vizând reconstituirea vechimii în muncă, restituirea drepturilor de proprietate, obţinerea unor drepturi reparatorii pentru suferinţele pricinuite în timpul regimului comunist, sau în urma refugiului, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. In relaţia cu petenţii, dar şi cu creatorii şi deţinătorii de documente, arhivistul Ioan Pleşa a dovedit înţelegere, politeţe şi tact, stăpânire de sine şi putere de autocontrol, deschidere şi preocupare pentru soluţionarea la timp şi conform prevederilor legale a problemelor ridicate de către aceştia.

La acest moment de bilanţ din viaţa istoricul şi arhivistul Ioan Pleşa, se poate afirma cu certitudine faptul că, paginile de istorie contemporană de la cumpăna dintre milenii, cuprind şi bogata sa activitate, de peste o jumătate de secol, desfăşurată în spaţiul public al municipiului Alba Iulia, al judeţului Alba, al Transilvaniei şi, pe plan naţional, în sistemul Arhivelor Naţionale ale României. În toţi aceşti ani, Ioan Pleşa a fost părtaş la principalele evenimente publice cunoscute, cu minusurile şi plusurile lor. Alături de ceilalţi colegi, a „plătit tributul” ideologiei si practicii regimului comunist. Dar, în acelaşi timp, nu trebuie uitat faptul că, Ioan Pleşa a făcut parte din generaţia de arhivişti care au înfiinţat structurile instituţionale ale Arhivelor Naţionale, la nivelul actualelor judeţe, lucrând, de cele mai multe ori, în condiţii extrem de vitrege, dovedind ataşament si fidelitate faţă de instituţia Arhivelor Naţionale.

O dovadă concretă a aprecierii şi prestigiului de care s-a bucurat Ioan Pleşa, directorul Arhivelor din Alba Iulia, după evenimentele din decembrie 1989, din partea subalternilor, colegilor, colaboratorilor şi a superiorilor săi, o reprezintă modul în care acesta a gestionat problemele instituţiei, în acele momente istorice. În noul context democratic, directorul Ioan Pleşa, nu numai că nu a fost contestat, dar, mai mult, după ieşirea sa la pensie, la înfiinţarea asociaţiei profesionale a arhiviştilor din Alba Iulia, cu acordul său, foştii colegi au atribuit numele Ioan Pleşa, acestei asociaţii.

Din păcate, hăţişul birocratic specific evoluţiilor postdecembriste din societatea românească, nu i-au permis „tânărului pensionar” Ioan Pleşa să continue munca în arhive, pentru a putea finaliza proiectele începute precum elaborarea volumului al II-lea al Îndrumătorului în Arhivele Statului Alba, finalizarea şi publicarea a două volume de documente (1848-1849 şi 1918) şi continuarea unui proiect mai vechi, privind istoricul bisericilor româneşti din Alba Iulia ş.a.

Cariera profesională a arhivistului şi istoricului Ioan Pleşa ne vorbeşte convingător despre drumul anevoios al formării specialiştilor în domeniul arhivistic, şi despre necesitatea asigurării cadrului instituţional adecvat care să asigure formarea şi perfecţionarea noilor generaţii de arhivişti, despre necesitatea asigurării cadrului legislativ care să permită folosirea specialiştilor din arhive şi după pensionarea lor, şi, pe un plan mai general, despre reconsiderarea locului şi rolului Arhivelor, în societatea românească.

Depăşind disconfortul creat de eşecul angajării pe termen limitat la Arhivele Naţionale, după pensionarea sa, Ioan Pleşa a început o nouă pagină din truda sa jertfelnică pusă în slujba binelui public. Într-o perioadă când cei mai mulţi semeni aflaţi în situaţii asemănătoare, având conştiinţa misiunii îndeplinite, se pregătesc pentru o bine meritată perioadă de odihnă, printr-o motivaţie superioară, izvorâtă din patriotismul luminat care i-a călăuzit întreaga viaţă, cercetătorul, publicistul şi activistul civic Ioan Pleşa a pornit din nou la drum. Experienţa dobândită, în toţi anii când a lucrat în sistemul Arhivelor Naţionale, a fost şi este superior valorificată, în activitatea Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” şi a revistei Fundaţiei „Dacoromania”.

Rememorând momentele de la înfiinţarea Fundaţiei, Ioan Pleşa consemnează: “Între timp, însă, văzând degringolada din ţară, pericolul permanent al pierderii unor teritorii, a suveranităţii şi independenţei Statului Român, periculosul amatorism şi chiar incompetenţa cercurilor lui conducătoare, împreună cu câţiva istorici şi patrioţi din oraşul Marii Uniri, în anul 1999 am pus bazele organizatorice şi legale ale Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” ale revistei sale „Dacoromania” (serie nouă). De la început şi până în prezent mi s-a încredinţat funcţia de preşedinte al fundaţiei şi de membru în consiliul de redacţie al revistei.(...) În acelaşi timp am contactat pe românii din afara graniţelor ţării, cu care am organizat acţiuni patriotice comune, în deosebi cu cei din Basarabia şi Bucovina.. Mulţi dintre ei participă frecvent la Congresul Spiritualităţii Româneşti care se ţine anual la Alba Iulia, fundaţia numărându-se printre organizatori.”

Buni cunoscători ai istoriei naţionale, dar şi ai realităţilor româneşti post-decembriste, Ioan Pleşa şi colegii săi din conducerea Fundaţiei şi a reviste Dacoromania au acordat o atenţie sporită problematicii complexe a convieţuirii interetnice din sud-estul Transilvaniei, din judeţele Covasna şi Harghita, singurele judeţe din România, în care cetăţenii români de naţionalitate română sunt numeric minoritari, iar proiectele separatiste, de obţinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sunt susţinute deopotrivă de liderii maghiari „radicali” şi „democraţi”. În paginile revistei Dacoromania au fost publicate materiale despre maghiarizarea românilor, de-a lungul veacurilor, documentare şi comunicate ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi ale altor segmente ale societăţii civile referitoare la marginalizarea şi discriminarea românilor din Arcul Intracarpatic, în propria lor ţară. Lăudabilă este strădania conducerii Fundaţiei şi a revistei Dacoromania pentru stimularea solidarităţii românilor de pretutindeni.

Profesorul Ioan Pleşa împreună cu membrii fundaţiei, au desfăşurat o activitate intensă cu privire la relaţiile, în special cu românii de peste Prut, din Basarabia, Bucovina şi chiar din Transnistria.

La Alba Iulia împreună cu instituţiile locale a iniţiat şi organizat anual „Congresul tinerilor basarabeni care studiază în România”, care a ajuns la ediţia a VI-a.

De asemenea, împreună cu Despărţământul „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”, a participat efectiv la Tabăra de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi” privind tinerii de peste Prut, care în acest an, a ajuns la ediţia XX.

Pe plan local, pe lângă organizarea şi participarea la o serie de activităţi cultural-istorice, fundaţia a reuşit să amplaseze 13 plăci comemorative şi să construiască 3 monumente, închinate personalităţilor de seamă a neamului românesc, mai ales a celor de pe  meleagurile Albei.

Prof. Ioan Pleşa, a fost preşedintele Fundaţiei „Alba Iulia 1918, pentru unitatea şi integritatea României” de la înfiinţare (1999) şi până la data de 3 iunie 2016 când a decedat.

În plină activitate creatoare însă boala şi moartea l-au lovit necruţător.

Păstrăm mereu vie figura sa luminoasă, sociabilă, afectuoasă, prietenoasă.

Personalitatea lui marcantă, rămâne peste timp, iar noi o vom păstra cu drag în memorie.

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

Alexandra Dana ZECHERU

Ec. Ioan STRĂJAN