România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Caseta cu craniul voievodului Mihai Viteazul la  Alba Iulia la împlinirea a 400 de ani de la asasinat August 1601 - August 2001

 

La împlinirea a 400 de ani de la asasinarea mişelească a marelui voievod Mihai Viteazul, „Liga Culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni”, în anul 2001, condusă de prof. univ. dr. Victor Crăciun, a organizat un pelerinaj naţional cu caseta craniului voievodului sub denumirea „Pohta ce-am pohtit”, care s-a desfăşurat cu manifestările respective, începând cu localităţile istorice din Moldova, continuând cu cele din Transilvania.

Caseta cu craniul Domnitorului Mihai Viteazul

În ziua de 19 august, fiind duminica, zi predestinată acestui eveniment naţional, 400 ani (19 august 1601 – 19 august 2001) de la asasinat, caseta cu rămăşiţele pământeşti ale primului unificator al neamului românesc, a ajuns la locul de veci al acestora, la Mănăstirea Dealul, unde s-au desfăşurat ceremoniile pe măsura importanţei evenimentului.

Popasul pelerinajului naţional „Pohta ce-am pohtit”, cel mai important s-a desfăşurat, justificat, pe meleagurile Albei, la Mirăslău, pe locul unde s-a ridicat monumentul în memoria voievodului Mihai Viteazul. Monumentul a fost ridicat în anul 1956 de către ASTRA Sibiu, fiind restaurat în anul 1968.

Primirea delegaţiei pelerinajului „Pohta ce-am pohtit” s-a realizat de către reprezentanţii instituţiilor albaiuliene, după care s-au desfăşurat ceremonialul respectiv în prezenţa cetăţenilor comunei Mirăslău, în frunte cu primarul localităţii.

La acest eveniment, la Mirăslău, a participat efectiv şi reprezentanţii Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” formată din prof. Ioan Pleşa, prof. dr. Gheorghe Anghel, col.(r) Corodeanu Ioan  şi ec. Ioan Străjan.

Cuvântările din preajma monumentului au fost susţinute de către primarul comunei Mirăslău, viceprefectul judeţului Alba, prof. univ. Maier I., prof. univ. dr. Victor Crăciun, scriitorul Ion Mărgineanu, prof. dr. Anghel Gheorghe etc.

 

La Alba Iulia, având în vedere importanţa oraşului, privind evenimentele desfăşurate în perioada lui Mihai Viteazul, manifestările au avut loc în trei locaţii deosebite.

Prima manifestare a avut loc la Biserica Memorială „Mihai Viteazul” pe locul unde a existat vechea mitropolie ortodoxă a Bălgradului din secolul 16, precum şi clădirea Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului, construită de Mihai Viteazul în anii 1597-1598 şi care a fost ridicată de domnitor, la rang de Arhiepiscopie Ortodoxă a Ţării Ardealului, subordonând-o Mitropoliei Târgoviştei.

În urma asasinării domnitorului pe Câmpia de la Turda, Capul a fost înmormântat la Mănăstirea Dealul, iar trupul a fost adus şi înmormântat în clădirea Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului şi Arhiepiscopia Ţării Ardealului de la Alba Iulia construită de Mihai Viteazul.

După trecerea Ardealului în subordinea habsburgilor, la începutul secolului al XVIII-lea, odată cu acţiunile de catolicizare a românilor ortodocşi, bisericile româneşti ortodoxe din Alba Iulia au fost distruse.

Istoricul Nicolae Iorga susţinea că „Mihai Viteazul nu se va putea odihnii până în ceasul în care steagurile româneşti biruitoare nu vor fâlfâi din nou pe locul izbânzilor sale neuitate şi nu se va reface marea sa ctitorie de la Alba Iulia”.

Manifestarea de amploare, bine organizată de instituţiile de stat, s-a desfăşurat în faţa Palatului Principilor Transilvaniei, unde a locuit Mihai Viteazul şi a acţionat pentru binele neamului românesc.

În acest loc la data de 28 noiembrie 1968, cu ocazia aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România, a fost dezvelită statuia de bronz a marelui voievod Mihai Viteazul, a sculptorului Oscar Han, cu o înălţime de 8,46 metrii din care soclul măsoară 2 metri.

La ceremonia de inaugurare au participat: Nicolae Ceauşescu, primul ministru Gheorghe Maurer şi Ion Iliescu, conducerea instituţiilor de stat albaiuliene, toţi primarii comunelor din judeţ, militarii din garnizoana Alba Iulia, elevii şcolilor, reprezentanţii ONG-urilor din localitate. Fundaţia noastră „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” a participat cu toţii membrii, iar preşedintele prof. Ioan Pleşa (director la Arhivele Naţionale filiala Alba) a susţinut cel mai documentat discurs, dintre cele prezentate.

Ceremonialul s-a încheiat cu depuneri de coroane şi jerbe cu flori la Monumentul Mihai Viteazul iar în faţa Casetei cu Craniul Voievodului a urmat defilarea gărzii militare.

Pentru a completa ansamblul respectiv în anul 1975, sculptorul Horea Flămându, a realizat un basorelief cu o lungime de 6,20 m şi o lăţime de 3 metri, care a fost amplasat pe Palatul Princiar, în spatele statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul.

Basorelieful îl reprezenta pe Domnitorul Mihai Viteazul primind omagiile celor trei Ţări Unite.

prof. IoanPLEȘA - Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea și integritatea României”

 

A treia manifestare s-a desfăşurat la Colegiul Militar „Mihai Viteazul”, în preajma statuii domnitorului.

 

Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”, la data de 1 noiembrie 2007, la împlinirea a 408 ani de la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, după lupta victorioasă de la Şelimbăr, a dezvelit un bust al voievodului şi a amplasat o placă comemorativă, pe biserica ortodoxă Sfânta Treime din cartierul Maieri II. Biserica respectivă a fost construită şi cu materialele recuperate după demolarea Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului şi Arhiepiscopia Ţării Ardealului, construită de Mihai Viteazul şi dărâmată în anul 1713/1714 de către habsburgi.

Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” cu sprijinul Primăriei Alba Iulia prin dl. primar ing. Mircea Hava, a amplasat la intrarea în Palatul Principilor, o însemnată placă comemorativă de marmură, cuprinzând în rezumat datele istorice.