România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Eroi din Şard (judeţul Alba) 

căzuţi în timpul Revoluţiei de la 1848-1849

Cele mai importante şi mai intense lupte din timpul Revoluţiei de la 1848-1849 s-au purtat în Munţii Apuseni şi în jurul cetăţii de la Alba Iulia. Acestea au antrenat şi pe locuitorii din satele din jur între care şi satul Şard, aceştia fiind încadraţi în legiunile lui Avram Iancu şi Axente Sever.

După înăbuşirea revoluţiei de către trupele Austriei şi ale Rusiei, noul guvernator al Transilvaniei, contele Wohlgemuth, a adresat în toamna anului 1849, o ciculară tuturor episcopilor din Transilvania, inclusiv celor două confesiuni româneşti, să solicite preoţilor români să întocmească, fiecare pe sate şi confesiuni, liste complete cu morţii, răniţii, mutilaţii, orfanii şi pagubele pricinuite locuitorilor satelor din Transilvania cauzate de evenimentele sângeroase petrecute în timpul revoluţiei.

La Şard listele au fost întocmite de preotul Nicolae Pop, (Niculiţă) el însuşi participant la revoluţie în calitate de tribun în Legiunea lui Axente Sever. Tabelul cuprinde 45 de morţi şi 4 răniţi dintre care 2 mutilaţi. Majoritatea de 38 de locuitori au fost ucişi în lunile mai-iulie 1849 de către insurgenţii unguri care au asediat fortificaţia din Alba Iuia şi au practicat în mod susţinut expediţii de jaf în satele din jurul oraşului. Satul Şard a fost incendiat de trei ori şi jefuit de mai multe ori. Majoritatea celor ucişi au fost bătrâni, printre care 3 femei şi un copil, oameni nevinovaţi, numai pe considerentul că erau români. O parte au fost împuşcaţi în casele, gădinile şi viile lor, alţii la moară sau păscând oile. Doi au fost ucişi ca urmare a denunţului cetăţenilor unguri din sat. Unii au fost ucişi bestial, în bătăi , iar unuia i s-a tăiat mâna la Ighiu. Opt au murit în timpul luptelor dintre care doi la Cricău (28 oct. 1848) în prima confruntare armată dintre oastea românească şi cea maghiară. Ceilalţi au fost ucişi sau răniţi în timpul luptelor ce s-au purtat iarna şi vara anului 1849, unul la Podul Aiudului, doi la Teiuş, unul la Gura Ampoiţei şi altul la Podul Şardului.

%n timpul încercării de despresurare a cetăţii din Alba-Iulia de către legiunea lui Axente Sever (17-25 mai 1849), şerdenii au înregistrat un mort şi un rănit.

Din tabelul morţilor şi răniţilor reiese că locuitorii din Şard, în special cei tineri, a luat parte activă la toate evenimentele şi luptele din timpul Revoluţiei de la 1848-1849, la început fiind încadraţi în Legiunea lui Avram Iancu iar apoi în cea a lui Axente Sever. Satul a dat tributul de sânge pentru eliberarea naţiunii române din iobăgia seculară, Transilvania fiind penultima ţară europeană în care a fost desfiinţată această structură anacronică feudală.

Lista morţilor şi răniţilor din Şard:

 

- Colcer Toma, 65 de ani. I-a fost luată toată averea, casa incendiată şi el ucis în vie de rebeli. A rămas o văduvă săracă.

- Măhăra Nicola, 55 ani. Jefuit de bucate şi cele din casă, ucis de rebeli. A rămas o văduvă şi doi orfani în stare săracă.

- Dănilă Şandru, 35 ani. Ucis în sat de rebeli.

- Colcer Onu, 77 ani, Văduv, jefuit şi ucis în via sa.

- Bălgrădean Onu, 39 ani. Ucis de rebeli. A rămas o văduvă în stare săracă, nu are nimic.

- Dobra Nicolae, 26 ani. Jefuit de avere, casa incendiată şi ucis de rebeli. A rămas o văduvă în stare slabă şi săracă şi nu are cu ce se hrăni.

- Guşatu Teodoru, 43 ani. Jefuit şi casa incendiată. Ucis la Gura Ampoiţei de către rebeli. A rămas o văduvă beteagă şi 5 orfani din care cel mai mare are 12 ani.

- Meteşiu Nicolae, 70 ani. Jefuit, casa incendiată şi ucis de rebeli. A rămas o văduvă bătrână şi neputincioasă.

- Zgâia Nicolae, 47 ani. Jefuit şi ucis de rebeli. A rămas o văduvă şi 3 orfane într-o stare mizeră.

- Munteanu Mitru, 59 ani. Jefuit şi ucis în sat de rebeli. A rămas o văduvă în stare mizeră.

- Dănilă Teodoru, 65 ani. Jefuit şi ucis în sat de rebeli. A rămas o văduvă foarte săracă.

- Luca Giorgiu, 40 ani. Jefuit de avere şi de rebeli în sat. A rămas o văduvă săracă.

- Todoru Ioanu, 41 ani. Jefuit de avere şi de vite şi ucis în grădina sa de rebeli.

- Vasile Chereşiu, 35 ani. Jefuit de avere, casa incendiată iar el ucis prin intervenţia lui Vadody Laszlo de rebeli în Bărăbanţ.

- Irimie Bota, 55 ani. Jefuit de avere şi casa incendiată. Ucis de rebeli. A rămas o văduvă oarbă şi un fecior de 22 de ani, bolnav.

- Onu Ruţa, 60 ani. Jefuit de avere şi ucis de rebeli. A rămas o văduvă bătrână în stare mizeră.

- Zaheu Bogăţeanu, 74 ani. Jefuit de avere şi ucis în casa sa. A rămas o văduvă neputincioasă în stare mizeră.

- Simion Radu, 65 ani. Jefuit de avere, de vite, casa incendiată iar el ucis de rebeli în sat. A rămas un orfan stricat de minte în stare mizeră.

- Constantin Todoru, 75 ani. Văduv. Jefuit, casa arsă, el ucis în sat de rebeli.

- Găldeanu Moise Mutu, 40 ai. Neînsurat şi ucis în sat.

- Miron Bota, 46 ani. Ucis de rebeli în sat.

- Nicolae Bota, 56 ani. Văduv. Jefuit, casa incendiată iar el ucis de rebeli în sat.

- Toma Bălgrădean croitorul, 42 ani. Jefuit de avere şi ucis de rebeli în sat. A rămas un orfan mic.

- Onu Todoru al Şardului, 60 ani. Ucis în sat de rebeli.

- Anghel Herbeşiu, 16 ani. I-au luat oile pe care le păştea şi l-au ucis rebelii în câmp.

- George Hăiuşiu, 32 ani, Jefuit de avere, casa incendiată. Prin acuzarea Anei Cadar, maghiară, cu cea mai mare tiranie a fost ucis de rebeli la Teiuş. A rămas o văduvă şi doi orfani în stare mizeră.

- Toader Cosia, 33 ani. Jefuit de toate, casa incendiată şi el ucis de rebeli la Teiuş. A rămas o văduvă şi 4 orfani, veşnici cerşetori.

- Ioam Brişcaşu, 52 ani. Jefuit de toată averea, casa incendiată, iar el ucis de rebeli în grădina sa. A rămas  văduvă, un fecior june şi un orfan în stare mizeră.

- Miahi Bulbucan, 40 ani (documentul rupt).

- nume necunoscut, (documentul rupt).

- Teodor Dioduanu, 32 ani. Jefuit de toate şi ucis la Partoş la pornirea rezbelului Palfi Şandor. A rămas o văduvă şi doi orfani în stare mizeră.

- Georgiu Cristea, 25 ani. Ostaş în tabăra românilor. A luat parte la războaiele din anii 1848-1849 în contra rebelilor. A căzut cu glorie la Podul Aiudului în 16 ian. 1949. A rămas o văduvă şi un orfan sugar, care au fost deposedaţi de rebeli de toată averea şi casa incendiată. Acum se află într-o stare mizeră.

- Ioana Cibian, 50 ani. Văduvă. Ucisă de rebeli în sat.

- Onea Aron, 42 ani. Ucis de rebeli la moară.

- Iacob Luca, 60 ani. Jerfit de avere şi ucis de rebeli în sat. A rămas o văduvă, un fecior şi o fată în cea mai mare mizerie, cerşind din sat în sat.

- Constantin Opruţa, 25 ani. Jefuit de toată avere şi casa incendiată. A fost ucis de rebeli venind de la moară. A rămas un orfan de doi ani care nu are nimic.

- George Mircea, 45 de ani. June bătrân, ucis de rebeli în sat.

- Nicolae Măhăra, 60 ani. Bătut până la moarte de rebeli. Au rămas doi orfani care au fost jefuiţi de rebeli.

- Georgiu Boancă, 50 ani. Jefuit şi ucis de rebeli. A rămas o văduvă în stare mizeră.

- Oana Isaia, 35 ani. Muierea lui Isaia Bora, ucisă de rebeli.

- Ţuţuian Fira, ucisă de rebeli în sat.

- Nicolae Medrişu, 30 ani. A fost ostaş în prefectura lui Axente şi a luat parte la bătălii numeroase, dar rătăcindu-se de trupa sa a fost prins şi ucis de rebeli. A rămas o văduvă şi trei orfani, casa incendiată şi prădată de rebeli.

- Iosiv Pădureanu, 30 ani. A fost ostaş în Legiunea lui Axente şi a căzut cu glorie în războiul de la Podul Şardului la 25 iulie 1849, cu oaczia bătăliei ce s-a dat între Axente şi rebeli pe care i-a bătut la Gura Ampoiului pînă la podul cel mare al Şardului. A rămas o văduvă mizeră care a plecat la Ampoiţa.

- Antoniu Trifu, 27 ani. Ostaş în legiunea lui Axente. A luat parte la multe bătălii, dar a fost prins şi ucis de rebeli.

- Teodor Dumitreanu, 35 ani. Ostaş în Legiunea lui Axente. A fost rănit cu ocazia retrageri lui Axente din fortăreaţa Alba Carolina, din care rană a şi murit.

- Toma Hăiuşiu, 26 ani. Ostaş în Legiunea prefectului Axente, rănit în război contra rebelilor cu ocazia ieşirii lui Axente din fortăreaţa Alba Iulia. Este apt de muncă.

- Ioanu Suciu, 32 ani. Ostaş în oastea română sub conducerea locotenentului Şandru. A luat parte la luptele de la Cricău în toamna anului 1848. A fost rănit rău la mâna stângă, drept pentru care este neputincios şi nu poate lucra. Are trei prunci mici, casa i-a fost incendiată şi averea jefuită de rebeli.

- Vasile Măhăra, 27 ani. A fost grav rănit la mâna dreaptă la Cricău în toamna anului 1848. A fost jefuit de avere şi casa incendiată de rebeli. Are un prunc mic.

- Nicolae Colceriu, 35 ani. A fost dus de rebeli la muncă la Ighiu, unde un rebel din Alba Iulia i-a tăiat mâna dreaptă. Are trei prunci mici.*

 

 

Dr. Gheorghe ANGHEL

 

* Lista morţior şi răniţilor din Şard se află la Arhivele Statului din Alba Iulia, fond Mitropolia Greco-Catolică, Blaj, Consistoriu Alba Carolinei, acte înregistrate nr. 642/1850, filele 18-20.