Samoilă
Mârza - fotograful Unirii Transilvaniei cu România
1 Decembrie 1918 Alba
Iulia
130 de ani de la naştere
S-a
născut la 18 septembrie 1886, în familia ţăranului român, Ştefan şi Ana
Mârza din Galtiu, sat în apropierea oraşului Alba Iulia. În anul 1893
este înscris în clasa I a şcolii primare din sat. După terminarea a şase
clase primare, urmează şase ani cursurile liceale în Alba Iulia. Intre
anii 1909 - 1911 se duce la Sibiu, ca ucenic la fotograful Iainek, unde
învaţă arta fotografică pe care o practică până la sfârşitul vieţii.
Izbucnirea primului Război Mondial, 1914
- 1918, îi întrerupe activitatea civilă, de fotograf. A fost mobilizat
în toamna anului 1914 şi trimis pe frontul austriac din Galiţia,
ajungând până în ţările baltice, la Riga în Letonia. Din 1916 este
transferat pe frontul italian. Meseria de fotograf o practică şi în
timpul armatei.
Pe teritoriul imperiului austro-ungar,
din care făcea parte Transilvania şi Banatul, trăiau aproximativ 4
milioane de români, din care au fost mobilizaţi si trimişi pe front
800.000. În război au murit sau au fost rănite circa 300.000 de
persoane.
Samoilă Mârza la sfârşitul războiului,
în toamna anului 1918, se afla la Trieste, de unde împreună cu alţi
soldaţi români ardeleni, pleacă la Viena, unde soseşte la 10 noiembrie
1918.
În ziua de 14 noiembrie 1918, la Viena
în cazarma “Ferdinand”, are loc ceremonia constituirii Consiliului
Naţional Român Militar, depunerea jurământului militar şi sfinţirea
primului steag tricolor al Consiliului, în prezenţa generalului Ioan
Boeriu, a locotenentului Iuliu Maniu şi a capelanului militar Iuliu
Hossu. Cei prezenţi au întâmpinat cu bucurie evenimentul strigând: “Ura!
Trăiască România Mare!”. Militarul fotograf Samoilă Mârza a fost prezent
la aceste manifestări, realizând trei imagini fotografice, ce constituie
începutul activităţilor fotografice, care îl consacră ca fotograful
Unirii de la l Decembrie 1918, din Alba Iulia.
De la Viena, soldaţii şi ofiţerii au
plecat cu trenul, spre casă cu gândul de a participa la Adunarea de la
Alba Iulia, despre care au luat la cunoştinţă.
Tânărul Samoilă Mârza ajunge acasă în
satul Galtiu cu patru zile înaintea Marii Adunări de la Alba Iulia unde
este bine primit. Sătenii se pregăteau de zor pentru a fi prezenţi şi ei
la acest eveniment istoric. Femei şi fete au ţesut în război, un steag
mare tricolor şi o pancartă pe care scria: “GALTIU. Trăiască Unirea şi
România Mare”, împodobită cu cinci floricele în cele trei culori, roşu,
galben şi albastru, înainte să plece la Alba Iulia a făcut trei
fotografii.
Consiliul Naţional Român îl angajează pe
fotograful albaiulian, Artur Bach pentru a fotografia serbările Unirii,
dar în ziua de l Decembrie 1918 nu s-a prezentat să-şi onoreze
angajamentul, din motive lesne de înţeles, fiind german.
Salvarea, norocul vine de la tânărul
patriot român, fotograful Samoilă Mârza, care împreună cu delegaţia
satului Galtiu, duminică dimineaţa a plecat pe jos, la Alba Iulia,
însoţit de bicicleta pe care avea aparatul fotografic, trepiedul şi
geanta cu clişee pe sticlă. Au ajuns pe platoul din jurul cetăţii la
orele 11.
Comitetul Naţional Român, în jurul orei
12, aducea cunoştinţa celor peste 100.000 de participanţi, hotărârile
Unirii, în acest timp, Samoilă Mârza a realizat 7 (şapte) sau 6 (şase)
fotografii cu vorbitorii de la tribuna oficială şi scene cu poporul
participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, care
consfinţeşte pe vecie Unirea Transilvaniei cu Ţara mamă România.
Aniversând 130 de ani de la naşterea lui
Samoilă Mârza şi ajunul centenarului Marii Uniri, se cuvine să prezentăm
aceste fotografii unicat, publicului larg românesc. Privitor la numărul
de fotografii 7 sau 6, unii cercetători susţin că fotografiile 3 şi 4,
cu episcopii Miron E. Cristea şi luliu Hossu, ar fi una singură, care
ulterior a fost retuşată pentru a se vedea crucea şi lănţişorul din mâna
înaltului cleric.
Samoilă Mârza, la începutul anului 1919
a întocmit un album intitulat “Marea Adunare de la Alba Iulia în
chipuri” care a fost trimis Maiestăţii Sale Regele Ferdinand,
Generalului francez Henri Berthelot, Primului ministru I. C. Brătianu,
Preşedintele Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, Episcopului greco-catolic
Iuliu Hossu, istoricului Nicolae Iorga şi altor personalităţi şi
instituţii, fiind bine primit şi apreciat. Albumul a fost inclus şi în
documentele prezentate de România în Franţa la tratativele de pace de la
Versailles şi Trianon.
Profesia de fotograf a practicat-o cu
pasiune. A fost un om modest şi cu bun simţ. După Marea Unire a fost
întâlnit la toate evenimentele şi serbările naţionale din
Transilvania, în viaţa satelor şi oraşelor, unde peste tot a
lăsat cel puţin o fotografie spre bucuria românilor.
S-a stins din viaţă la 19 decembrie
1967, fiind înmormântat la Alba Iulia în cimitirul Maieri.
Aurel SÎNTIMBREAN
|
|