Samoilă Mârza - fotograful Unirii Transilvaniei cu România

1 Decembrie 1918 Alba Iulia

130 de ani de la naştere

S-a născut la 18 septembrie 1886, în familia ţăranului român, Ştefan şi Ana Mârza din Galtiu, sat în apropierea oraşului Alba Iulia. În anul 1893 este înscris în clasa I a şcolii primare din sat. După terminarea a şase clase primare, urmează şase ani cursurile liceale în Alba Iulia. Intre anii 1909 - 1911 se duce la Sibiu, ca ucenic la fotograful Iainek, unde învaţă arta fotografică pe care o practică până la sfârşitul vieţii.

Izbucnirea primului Război Mondial, 1914 - 1918, îi întrerupe activitatea civilă, de fotograf. A fost mobilizat în toamna anului 1914 şi trimis pe frontul austriac din Galiţia, ajungând până în ţările baltice, la Riga în Letonia. Din 1916 este transferat pe frontul italian. Meseria de fotograf o practică şi în timpul armatei.

Pe teritoriul imperiului austro-ungar, din care făcea parte Transilvania şi Banatul, trăiau aproximativ 4 milioane de români, din care au fost mobilizaţi si trimişi pe front 800.000. În război au murit sau au fost rănite circa 300.000 de persoane.

Samoilă Mârza la sfârşitul războiului, în toamna anului 1918, se afla la Trieste, de unde împreună cu alţi soldaţi români ardeleni, pleacă la Viena, unde soseşte la 10 noiembrie 1918.

În ziua de 14 noiembrie 1918, la Viena în cazarma “Ferdinand”, are loc ceremonia constituirii Consiliului Naţional Român Militar, depunerea jurământului militar şi sfinţirea primului steag tricolor al Consiliului, în prezenţa generalului Ioan Boeriu, a locotenentului Iuliu Maniu şi a capelanului militar Iuliu Hossu. Cei prezenţi au întâmpinat cu bucurie evenimentul strigând: “Ura! Trăiască România Mare!”. Militarul fotograf Samoilă Mârza a fost prezent la aceste manifestări, realizând trei imagini fotografice, ce constituie începutul activităţilor fotografice, care îl consacră ca fotograful Unirii de la l Decembrie 1918, din Alba Iulia.

De la Viena, soldaţii şi ofiţerii au plecat cu trenul, spre casă cu gândul de a participa la Adunarea de la Alba Iulia, despre care au luat la cunoştinţă.

Tânărul Samoilă Mârza ajunge acasă în satul Galtiu cu patru zile înaintea Marii Adunări de la Alba Iulia unde este bine primit. Sătenii se pregăteau de zor pentru a fi prezenţi şi ei la acest eveniment istoric. Femei şi fete au ţesut în război, un steag mare tricolor şi o pancartă pe care scria: “GALTIU. Trăiască Unirea şi România Mare”, împodobită cu cinci floricele în cele trei culori, roşu, galben şi albastru, înainte să plece la Alba Iulia a făcut trei fotografii.

Consiliul Naţional Român îl angajează pe fotograful albaiulian, Artur Bach pentru a fotografia serbările Unirii, dar în ziua de l Decembrie 1918 nu s-a prezentat să-şi onoreze angajamentul, din motive lesne de înţeles, fiind german.

Salvarea, norocul vine de la tânărul patriot român, fotograful Samoilă Mârza, care împreună cu delegaţia satului Galtiu, duminică dimineaţa a plecat pe jos, la Alba Iulia, însoţit de bicicleta pe care avea aparatul fotografic, trepiedul şi geanta cu clişee pe sticlă. Au ajuns pe platoul din jurul cetăţii la orele 11.

Comitetul Naţional Român, în jurul orei 12, aducea cunoştinţa celor peste 100.000 de participanţi, hotărârile Unirii, în acest timp, Samoilă Mârza a realizat 7 (şapte) sau 6 (şase) fotografii cu vorbitorii de la tribuna oficială şi scene cu poporul participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, care consfinţeşte pe vecie Unirea Transilvaniei cu Ţara mamă România.

Aniversând 130 de ani de la naşterea lui Samoilă Mârza şi ajunul centenarului Marii Uniri, se cuvine să prezentăm aceste fotografii unicat, publicului larg românesc. Privitor la numărul de fotografii 7 sau 6, unii cercetători susţin că fotografiile 3 şi 4, cu episcopii Miron E. Cristea şi luliu Hossu, ar fi una singură, care ulterior a fost retuşată pentru a se vedea crucea şi lănţişorul din mâna înaltului cleric.

Samoilă Mârza, la începutul anului 1919 a întocmit un album intitulat “Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” care a fost trimis Maiestăţii Sale Regele Ferdinand, Generalului francez Henri Berthelot, Primului ministru I. C. Brătianu, Preşedintele Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, Episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, istoricului Nicolae Iorga şi altor personalităţi şi instituţii, fiind bine primit şi apreciat. Albumul a fost inclus şi în documentele prezentate de România în Franţa la tratativele de pace de la Versailles şi Trianon.

Profesia de fotograf a practicat-o cu pasiune. A fost un om modest şi cu bun simţ. După Marea Unire a fost întâlnit la toate evenimentele şi serbările naţionale din Transilvania, în viaţa satelor şi oraşelor, unde peste tot a lăsat cel puţin o fotografie spre bucuria românilor.

S-a stins din viaţă la 19 decembrie 1967, fiind înmormântat la Alba Iulia în cimitirul Maieri.

Aurel SÎNTIMBREAN