Din realizările
FUNDAŢIEI „ALBA IULIA 1918 PENTRU UNITATEA
ŞI INTEGRITATEA ROMÂNIEI”
I.
Amplasarea de plăci comemorative, busturi şi statui în
memoria unor personalităţi româneşti istorice,
culturale şi religioase, martiri şi eroi

Bustul primului unificator al neamului românesc MIHAI VITEAZUL și o placã comemorativã,
amplasate la Biserica Ortodoxã "Sf. Treime" Maieri II Alba Iulia care a fost construitã și din materiale
rezultate în urma distrugeri, de cãtre habsburgi, la începutul sec. XVIII-lea, a Mitropoliei Ortodoxe a
Bãlgradului și a Arhiepiscopiei Ardealului, construitã de cãtre Mihai Viteazul în anul 1597. Placa
comemorativã a fost amplasatã pe biserica respectivã (vezi Revista Dacoromania, nr. 34/2009)

Placa comemorativã aplicatã pe Palatul Principilor Transilvaniei, unde a locuit și Mihai Viteazul
în perioada 1 noiembrie 1599 - septembrie 1600

Placa comemorativã amplasatã la 29 noiembrie
2003, pe locul în care se afla clãdirea, unde la 30
noiembrie 1918, deputaþii și delegații la Marea
Adunare Naționalã, au hotãrât condițiile Marii
Uniri, Programul Marii Uniri Naționale și cel al
Marii Adunãri Populare de a doua zi - 1
Decembrie 1918 - (clãdirea a fost demolatã în
noiembrie1989)

Clãdirea restaurantului-hotel Dacia, unde în preziua
Marii Adunãri (30 noiembrie) au fost definitivate
Hotãrârile Aducãrii Naționale de la 1 Decembrie 1918

Placa comemorativã aplicatã la 29 noiembrie 2003 pe clãdirea av.lt.rez. AVRAM VESA, comandantul
Gãrzii Naționale Române din Abrud, care a avut misiunea de a asigura buna desfãșurare a Marii
Adunãri Naționale de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia

Reamenajarea mormântului fotografului SAMOILÃ MÂRZA de la Marea Unire de la Alba Iulia
din 1 Decembrie 1918

Placa comemorativã amplasatã pe clãdirea fostului
penitenciar austro-ungar din Alba Iulia, în memoria martirei
de la Blaj, PUIA MARIA, unde a fost închisã, torturatã și unde a
trecut la cele veșnice în anul 1915

Mormântul martirei PUIA Maria dela Blaj

Placa comemorativã amplasatã pe clãdirea
marelui patriot român av. RUBIN PATIÞIA, care a
fãcut parte din fruntașii memorandiști, iar în
continuare a luptat pentru unirea Ardealului cu
Patria Mamã și pentru neamul românesc. Pentru
activitatea patrioticã permanentã a avut de
suferit, inclusiv în închisorile austro-ungare

Dezvelirea plãcii comemorative în amintirea patriotului ZAHARIA MUNTEAN,
care împreunã cu familia s-a sacrificat pentru neamul românesc, în special înainte de 1 Decembrie
1918. Regimul austro-ungar, pentru activitatea desfãșuratã în favoarea neamului românesc, l-a condamnat
la moarte. Victoria armatei române din Primul Rãzboi Mondial l-a salvat de execuție.

La data de 28.02.2007, Fundația „Alba Iulia 1918
pentru unitatea și integritatea României” a fixat
o cruce de lemn pe locul real unde au fost
„zdrobiți cu roata” martirii neamului românesc
Horea și Cloșca, împreunã cu „ortacii” lor. Locul
respectiv denumit „Cornul Podeiului” a fost
stabilit spânzurãtoarea orașului Alba Iulia, dupã
trecerea Transilvaniei sub stãrânirea Imperiului
Austriac cu denumirea: Galgen Beer

Placa comemorativã amplasatã pe locul unde s-a
aflat Hanul „La Istrãtoaie”, locul unde a poposit
geniul poeziei românești MIHAI EMINESCU, la
data de 27-28 august 1866, cu ocazia participãrii
la Adunarea Generalã a ASTREI, care s-a
desfãșurat la Biserica Ortodoxã „Sfânta Treime”
din cartierul Maieri I - Alba Iulia

Monumentul ridicat în amintirea celor 49 martiri - copii, femei și bãtrâni - nevinovați din cartierul
Lipoveni, uciși de garda maghiarã din Alba Iulia, condusã de localnicul Jöny Fogorosy în revoluþia
românã din Transilvania din 1848/1849. Românii uciși au fost îngropați la ordin de cãtre țigani într-o
groapã comunã în grãdina maghiarului Jöny Fogorosy. Monumentul a fost amplasat la Biserica Ortodoxã
„Adormirea Maicii Domnului” din Lipovenii Bãlgradului, unde ar fi trebuit înmormântaþi martirii

Placã comemorativã, în amintirea prof. dr.
ȘTEFAN MANCIULEA, aplicatã pe biserica din
vecinãtatea locuinþei sale din satul Straja - jud. Alba,
unde s-a nãscut și a copilãrit și și-a încheiat
activitatea patriotul intelectual ardelean, de
formaþie blãjeanã, om de știinþã și publicist în
domeniile: geografie, istorie, demografie, bibliologie
și altele, demn luptãtor pentru nobila cauzã
româneascã - Libertatea și Unitatea Naționalã

Placa comemorativã reamplasatã (31 mai 2003
pe locul unde a fost clãdirea Tribunalului din
Alba Iulia, în care a fost închis și maltratat
AVRAM IANCU, în drum spre Sibiu dus de
jandarmii unguri. Placa comemorativã, inițial
fost amplasatã în anul 1924 de cãtre Societatea
de Lecturã „George Coșbuc” a elevilor de la
Liceul „Mihai Viteazul” din Alba Iulia (azi
Colegiul „Horea, Cloșca și Crișan”) care dupã
anul 1945 a fost înlãturatã

Placa comemorativã reamplasatã (31 mai 2003) pe clãdirea fostului Protopopiat
Ortodox Alba Iulia unde a poposit poetul țãrãnimii noastre
GEORGE COȘBUC
(1866-1918). Placã amplasatã inițial de cãtre
Societatea de Lecturã „George Coșbuc” a elevilor
de la Liceul „Mihai Viteazul” din Alba Iulia (azi
Colegiul „Horea, Cloșca și Crișan”) care dupã
anul 1945 a fost înlãturatã

Placa comemorativã așezatã, la data de 20
octombrie 2002, pe Biserica Ortodoxã
„Adormirea Maicii Domnului” din Cartierul
Lipoveni - Alba Iulia unde a avut loc Sinodul
Naþional Bisericesc din 14-18 februarie 1761,
organizat de Cãlugãrul SOFRONIE

Placa comemorativã aplicatã
la data de 21 octombrie 2008,
pe castelul lui Nalacz din
localitatea Bobâlna, jud.
Hunedoara, unde a fost
închis Cãlugãrul SOFRONIE
în iarna anilor 1759/1760 ºi
eliberat de țãranii români
din zonã sub conducerea
Protopopului Ioan din Sãliște

Placa comemorativã fixatã la data de 1 august 2009,
la Zlatna, pe locul unde a fost eliberat Cãlugãrul
SOFRONIE de cãtre cca. 7000 de moți, dupã ce a
fost arestat a doua oarã în Biserica Ortodoxã din
Abrud, de cãtre o gardã a armatei habsburgice
formatã din 43 de husari condusã de lt. Halmegy,
care îl duceau la închisoare la Alba Iulia

Construirea statuii Cãlugãrului SOFRONIE și
dezvelirea ei la data de 17 febr. 2008 la Biserica Ortodoxã „Adormirea Maicii Domnului” din cartierul Lipoveni - Alba Iulia,
unde s-a desfãșurat cel mai inportant Sinod bisericesc al timpului organizat de cãlugãrul Sofronie de la Cioara, împreunã cu protopopul
Ioan din Sãliște, ieromonahul Ianochie din Veneția de Sus și preotul Rusan din Lipovenii Bãlgradului.
Sinodul organizat și desfãșurat a avut un rol deosebit pentru apãrarea adevãratei credinþe strãmoșești a neamului românesc din Transilvania.
Mișcarea cãlugãrului Sofronie a fost premergãtoare revoluþiei lui Horea, Cloșca și Crișan. Mãsurile
diabolice luate de Curtea de la Viena prin „viteazul” general Bukow, în fruntea companiilor de
husari, sunt edificatoare prin dãrâmarea celor cca. 200 de schituri, mãnãstiri și biserici creștine ale
românilor ortodocși din Transilvania, precum și a atrocitãților asupra românilor

NOTÃ: La realizarea acestor acțiuni, am fost sprijiniþi de cãtre Consiliul Municipiului Alba Iulia și colaboratori cãrora
le mulþumim și pe aceastã cale. Acțiunile realizate, se aflã prezentate documentat, în revista DACOROMANIA, din
perioadele respective și care se aflã pe site-urile: www.dacoromania.ro; www.enciclopedia-dacica.ro (ENDA - Dacoromania)