Sărbătorirea Zilei Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă România, la Edineţ - R. Moldova

27 martie 1918 - 27 martie 2017

Pan Halippa:

 „Vrăjmaşii noştri stau la hotare - vrăjmaşii - cât frunză şi iarbă, la spatele nostru şi înăuntrul Ţării noastre, dar cel mai mare duşman este în mijlocul nostru.

Aceasta este Neunirea.

Fraţii mei! Biruiţi acest straşnic duşman şi noi vom birui totul.” (Din cuvântul rostit la congresul Ostaşilor moldoveni la 20 octombrie 1917).

Unirea şi povara drumului spre Unire, a trecut aproape un veac de când a fost rostit acest mesaj ce este valabil şi astăzi când societatea este divizată datorită programului de deznaţionalizare dus de regimul ţarist, preluat de partidul comunist al URSS, implementat în Basarabia, zi de zi, până azi.

Suntem în pragul centenarului Unirii 1918-2018. Acest miracol a adunat filă cu filă a istoriei noastre, o moştenire clară bazată pe fapte şi documente care ne oferă acces la rădăcinile noastre, resurse vitale în lupta noastră continuă pentru menţinerea solidarităţii cu valorile neamului din trecut şi din prezent. Se cere un dialog al societăţii pentru a putea duce povara drumului spre Unire.

E de datoria noastră să cinstim eroii. Un rol important pentru înfăptuirea Marii Uniri din anul 1918 l-a avut Generaţia Unirii cei ce au luptat, au suferit şi s-au jertfit pentru realizarea Marii Uniri: Vasile Stroescu, Ion Buzdugan, Constantin Stere Afanasie, Efin, Gherman Pîntea, Daniel Ciugureanu, Pantelemon Halippa, Vladimir Rusanovschi. Faptele lor ne îndeamnă la Demnitate, Unire de neam şi Credinţă.

Ei sunt cei ce au luptat, au suferit şi s-au jertfit pentru realizarea Marii Uniri.

Astăzi, când am ajuns la punctul iniţial, avem de făcut acelaşi lucru, să înfăptuim unirea. Din păcate bunătatea noastră, pactul Rebentrop- Molotov, procesul de dezna-ţionalizare, deportările, foamea ne-au micşorat rândurile.

Duşmanii noştri ne urmăresc, ne monitorizează şi îşi fac liste pentru vremuri mai bune. Ne demonstrează şi faptul mutilării bustului la Alexăndreni, al lui Horea, donat de Liga Culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni preşedinte Victor Crăciun şi împuşcarea bustului Mihai Eminescu a sculptorului Victor Niţa. Se vede dezvelit în satul Parcova, se vede că n-au citit «Horea» lucrarea lui Ion Druţă şi nici «Doina» lui Mihai Eminescu.

Zilele acestea s-au auzit voci în parlamentul Republicii Moldova care cereau procurorului general tragerea la răspundere penală a celor ce se pronunţă pentru Unire. De aceea fiţi vigilenţi şi nu daţi votul celor ce ne vor pierire. Ne vor persecuta, vor deschide noi puşcării în Siberia pentru noi, pentru conii, fraţii şi surorile, vecinii noştri. De altfel şcoala trecută – unul din dezideratele promovării spiritualităţii româneşti din această zonă a Basarabiei, rămâne a fi la moment păstrarea vie a elementului românesc propriu-zis.

Edineţul, bunăoară este o zonă unde slavii, adică ruşii şi ucrainenii sunt majoritatea şi constituie peste 57 procente ceea ce complică şi mai tare activismul românesc din zonă.

În ceea ce urmează, voi încerca să pun accente pe acţiuni ce reuşesc şi s-au realizat aici pe parcursul ultimilor ani. O activitate continuă în acest sens poate fi colaborarea dintre Primăria municipiului Edineţ şi Asociaţia «Parcova Nova» unde în echipă să desfăşoare diverse acţiuni culturale ce se impun a fi menţionate. La fel menţionez că multe din aceste activităţi au fost sub auspiciul unor instituţii culturale atât din Republica Moldova cât şi din ţara-mamă România. Mă refer aici la ICR Mihai Eminescu Chişinău care organizează mai multe expoziţii, care practic se desfăşoară lunar la Edineţ, Asociaţia Astra Despărţământul Mihail Kogălniceanu la Iaşi, Liga Culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni preşedinte Victor Crăciun, vicepreşedinte Ştefan Popa, Filiala Ligii Culturale din Chişinău preşedinte V.Grozavu.

Vreau să remarc faptul că un număr al revistei «Oameni. Locuri. Destine.» care apare sub patronatul Asociaţiei Culturale «Parcova Nova» a fost dedicată marelui om de cultură, mecenat Vasile Stroescu, care a investit mult în şcoli, spitale, biblioteci etc. La fel vreau să remarc că editarea revistei apare în zonă, fiind una de pionerat în întregul spaţiu românesc, deoarece pe paginile ei sunt scoase din anonimatul uitării mai multe personalităţi notorii care la timpul lor au promovat elemntul spiritual românesc pe aceste meleaguri, precum şi istoria localităţilor de aici, toponimia locurilor şi nu numai. Remarc aici aceste acţiuni care sunt mai puţin revalorificate de către mass-media, de către specialiştii în domeniu, de aceea ce se face şi prin ea impune posterităţii mai multe lucruri, ce vor rămâne să dăinuie prin timp şi peste timp. La fel accentuez că pe paginile revistei sunt publicate o parte din lucrările artiştilor plastici care participă an de an la tabăra de creaţie ce se desfăşoară la Parcova şi la care am fost prezenţi pînă acum la cele 14 ediţii la care au participat peste 300 de pictori, ceramişti, sculptori, graficieni, scriitori din tot spaţiul romănesc. Expoziţionarea acestor lucrări se face în comunităţile din zonă şi nu numai. La aceeaşi tabără au fost prezenţi în decursul anilor mai multe colective artistice din Voloca, Cernăuţi, Botoşani, Iaşi, Vărful Cîmpului, Dorohoi, Cricova, Chişinău, Cupcini, Edineţ, precum şi pictori ce au prezentat nu numai zonele româneşti, dar şi din Belorusia, Bulgaria, Franţa, Olanda, Ucraina, Rusia, Gruzia etc. Toate aceste interferenţe de activităţi apropie malurile de Prut şi de suflete româneşti, cît şi aprofundează interculturalitatea prin promovarea spaţiului românesc, căci toate lucrările au la bază elementul rustic din această zonă.

De o valoare incontestabilă rămâne a fi dezvelirea a mai multor busturi în acest spaţiu, fiind vorba de o întreagă alee a clasicilor români la Edineţ. Lupoaica capitolină precum şi diverse plăci comemorative dezvelite cu suportul Ligii Culturale pentru unitatea românilor de pretutindeni.

La fel în ultimii ani s-a desfăşurat acţiuni culturale care au constat în dezvelirea mai multor plăci comemorative dedicate predecesorilor noştri care au fost membri ai Sfatului Ţării şi au contribuit la actul Marii Uniri. Un amplu program de activităţi culturale consacrate sărbătorii Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918, cu genericul «Suntem români şi punctum», s-a organizat de Municipiul Edineţ, Asociaţia Culturală «Parcova Nova» ICR Mihai Eminescu Chişinău, Liceul Teoretic «Mihai Eminescu», Casa de Creaţie a Copiilor, Liceul Teoretic «Pan Halippa», Biblioteca raională, Casa de cultură Edineţ sub patronatul primăriei municipiului Edineţ, primar Constantin Cojocari care a venit cu un mesaj şi cuvânt de felicitare în faţa unui public select şi cu verticalitate naţională.

Spectacolul a fost deschis de orchestra de muzică populară «Ciocîrlia» cu o suită de melodii, cu soliştii Viorel Guţu şi Ala Garabagiu.

Pe parcursul spectacolului au venit cu mesaje de felicitare scriitorul Andrei Strîmbeanu lansînd cartea «Poezii cu gust de pelin». Iurie Colesnic a prezentat o enciclopedie «Generaţia Unirii». Ambele volume au apărut cu sprijinul Asociaţiei «Parcova Nova». Constantin Rusanovschi preşedintele A.O. «Pro Basarabia şi Bucovina» filiala Oneşti.

Cu programe inedite au evoluat formaţia folclorică „Semănătorii”, conducător artistic Viorica Carpinschi din oraşul Cupcini. Farmecul sărbătorii a fost adus în scenă şi de colectivele de dans popular «Mugureii», conducătorul artistic Daria Stati de la Casa de cultură şi Dl. Fusu din satul Parcova, şi Casa de Creaţie a Copiilor din oraşul Edineţ cu dansul «Ciuleandra». Liceul Teoretic «Mihai Eminescu» au prezentat un program de dansuri «Moldoveneasca». A urmat un recital de poezie «În aceeaşi limbă» de Grigore Vieru, recitate de elevi ai liceului «Mihai Eminescu» Marchici Luminiţa şi Moraru Alexandru.

Festivităţile desfăşurate cu ocazia aniversării Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă s-au încheiat cu lansarea expoziţiei “Unirea Principatelor Române şi reformele domnitorului Alexandru Ioan Cuza” în Piaţa “Ştefan cel Mare şi Sfânt” din centrul oraşului Edineţ.

În ultimii ani au luat o amploare mai consistentă activităţile ce ţin de unificarea malurilor de Prut, a mai multor comunităţi de pe ambele maluri ale râului, semnând diverse acte de parteneriate comune, de înfrăţiri ale comunităţilor, în special remarcând înfrăţirile dintre oraşul Edineţ şi Rîmnicul Sărat, Săcele, Oneşti, Tîrgu Ocna, Dorohoi, a satelor Parcova cu comuna Lunca, a peste 14 sate cu diverse comunităţi din judeţul Botoşani, cu Zona Metropolitană Botoşani etc., acţiuni pe care le vom continua şi în viitor.

Ion BÎLBA,

            Edineţ, Republica Moldova