România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Un distins cronicar al moţilor

părintele Iconom stavrofor Eugen Goia

 

Recent am lecturat, cu pasiune deosebită o nouă realizare editorială istorico-literară intitulată: „LUMINĂ PENTRU SUFLET ... şi ei l-au mărturisit pe Hristos” a părintelui Iconom stavrofor Eugen Goia.

Cu acest prilej am apreciat, din nou, râvna cu care acesta, la o vârstă onorabilă, dă dovadă de o ştiinţă şi o hărnicie în prezentarea şi redescoperirea unor ilustre personalităţi transilvane. Domnia sa doreşte să completeze în chipul cel mai fidel şi plăcut, pentru orice cititor, doritor să cunoască în amănunt luptele pentru neatârnare a leagănului Sfânt şi românesc al Munţilor Apuseni şi a Ţării Moţilor.

Personal, apreciez că peisajul şi istoria Ţării Moţilor trebuie cunoscute de către tot românul ce-şi iubeşte, cu adevărat, patria, pentru că trecutul istoric al neamului românesc trebuie să influenţeze starea de spirit a românului „de la vlădică până la opincă!”.

Părintele Eugen Goia s-a străduit, a adunat documente şi informaţii, a însufleţit credinţa şi istoria locului şi în final a realizat o nouă carte de învăţăminte pilduitoare care se doreşte a fi un îndreptar educativ pentru tot moţul, cu deosebire pentru tinerii în formare pentru a-şi cunoaşte trecutul plin de glorie. Din fericire, o face ca un adevărat „CRONICAR AL MOŢILOR!”. Aici doresc să subliniez faptul că reputatul istoric Nicolae Iorga menţiona în înflăcăratele sale discursuri despre români şi România că „Este vai de cei ce nu-şi cunosc şi nu-şi respectă trecutul!”. Aici întregesc această subliniere prin câteva versuri ale părintelui dr. Ioan Lupaş în poezia „Testament”:

Varsă roua milei, stăpâne ceresc,

Îmbracă-n lumină neamul românesc

Dă-ne nouă-n inimi o credinţă tare,

Păcatele noastre scaldă-le-n iertare.

Cuvintele distinsului istoric Ioan Lupaş, cu siguranţă, l-au înflăcărat şi pe părintele Eugen Goia. Acesta a făcut tot ceea ce se putea face omeneşte pentru ca istoria locului să nu se piardă, pentru ca valorile intelectuale ale moţilor să nu fie date uitării ci ele să rămână veşnice spre mândria întregului neam românesc!

Râvna şi priceperea au reprezentat, pentru bunul părinte, o sursă de energie inepuizabilă în activitatea de propovăduire a dreptei credinţe şi a istoriei zbuciumate  a moţilor precum şi prezentarea Apusenilor ca o cetate inexpugnabilă, în calea celor ce-au dorit să-i cucerească şi să le schimbe destinul.

Se cuvine ca acestui volum „Lumină pentru suflet…” să-i fie recunoscută valoarea istorică şi de credinţă, valoare inserată în cele 250 de pagini prin condeiul plin de har şi sensibilitate a părintelui Eugen Goia. Apreciem că lecturarea acestui volum, trebuie să se facă cu luare aminte, pentru că el vizează ridicarea nivelului de credinţă şi cultură a cititorului iar părintelui Goia îi adresez îndemnul să-şi folosească cât mai mult timp condeiul moştenit de la Bunul Dumnezeu şi să lase neamului românesc, cât mai multe realizări literare!

 

Prof. Ioan ARDELEAN

ex-senator de Alba