România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Din realizările FUNDAŢIEI „ALBA IULIA 1918 PENTRU UNITATEA ŞI INTEGRITATEA ROMÂNIEI”

II.

Acţiuni cultural-istorice organizate de fundaţie

 

 

Continuare din revista nr. 84

 

1. La data de 27 martie 2002, cu ocazia Zilei Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă – România, Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” împreună cu despărţământul Astra „Eugen Hulea” a organizat la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, un simpozion special cu reprezentanţii unor societăţi şi organizaţii a românilor de peste Prut, din Basarabia şi Bucovina, fiind un început realist, privind îmbunătăţirea relaţiilor cu românii de peste hotarele actuale ale României.

Propunerile de la acest simpozion şi acţiunile întreprinse de reprezentanţii fundaţiei în continuare au contribuit la transferarea desfăşurării Congresului Spiritualităţii Româneşti, de la Herculane la Alba Iulia, oraşul Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918

 

2. Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”, a iniţiat şi sprijinit organizarea şi desfăşurarea la Alba Iulia a Congresului studenţilor şi elevilor români din Basarabia care studiază în România, începând din anul 2011 cu ediţia I-a continuând cu ediţia a II-a – 2012, ediţia III-a – 2013, ediţia IV – 2014, ediţia V – 2015, ediţia VI – 2016 şi ediţia VII – 2017.

Desfăşurarea congreselor s-au realizat cu sprijinul financiar acordat de: Consiliul Judeţean Alba – preşedinte ing. Ion Dumitrel, Consiliul Municipal Alba Iulia – preşedinte ing. Mircea Hava şi viceprimar ing. Gabriel Pleşa iar în anul 2016 de către Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”.

La buna desfăşurare a congreselor a contribuit Universitatea „1 Decembrie 1918” şi Muzeul Naţional al Unirii.

Deschiderea lucrărilor congreselor au avut loc cu regularitate la Sala Unirii din Alba Iulia, în ziua aniversării Zilei Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă – România – 27 martie 1918.

 

 

3. Fundaţia, printre obiectivele stabilite prin statutul său, a prevăzut şi acţiunea de colectare de cărţi de la donatorii albaiulieni, pentru tinerii elevi de peste Prut, din Bucovina şi Basarabia.

În anul 2000, fundaţia noastră, pentru prima dată a pus bazele unei biblioteci de „carte românească” la Liceul românesc „Gheorghe Asachi” din localitatea Herţa – Bucovina/Ucraina.

Delegaţia albaiuliană formată din prof. dr. Gheorghe Anghel, ec. Ioan Străjan şi regretatul Nicolae Munteanu, a fost primită cu bucurie, iar corpul profesoral în frunte cu dir. Sandu Petru şi prof. Elena Apetrii, împreună cu elevii români ai liceului au organizat şi au prezentat în sala de festivităţi un spectacol de mulţumire românilor albaiulieni care au contribuit la realizarea bibliotecii de carte românească la Liceul „Gheorghe Asachi” de la Herţa.

În continuare anual, în special cu ocazia organizării şi desfăşurării pe meleagurile Albei, Tabăra de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi” au fost donate, cu regularitate, cărţi pentru bibliotecile şcolilor din localităţile societăţilor şi a asociaţiilor respective.

În anul 2016, la dorinţa regretatului Romulus Felea, profesor, om de ştiinţă şi cultură, etnograf şi publicist, de a dona cărţile din biblioteca sa, dascălilor şi elevilor români din Basarabia, familia cu ajutorul fundaţiei a reuşit să le doneze Universităţii „P.B. Haşdeu” din Cahul şi şcolii din localitatea Costangalia, raionul Cantemir, prin conf. univ.dr. Ioana Aurelia Axentii şi primarul Tudor Hantea.

Fundaţia noastră colaborează cu aceste instituţii de peste 10 ani.

 

 

4. Începând cu anul 2002, Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” împreună cu „Asociaţia pentru literatură română şi cultura poporului român”, Despărţământul Astra „Mihail Kogălniceanu” Iaşi – preşedinte prof. Areta Moşu, sprijiniţi îndeaproape de Consiliul Jud. Alba – preşedinte ing. Ion Dumitrel şi Primăria Municipiului Alba Iulia, prin primarul ing. Mircea Hava şi viceprimarul ing. Gabriel Pleşa, s-au preocupat îndeaproape de desfăşurarea unor acţiuni variate pe meleagurile Albei în cadrul Tabărei de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi” şi a „Deniilor Eminesciene”.

La aceste acţiuni desfăşurate la Alba Iulia şi în împrejurimi au participat următoarele organizaţii:

- Despărţământul Astra „Valul lui Traian” – Tănătari – Căuşeni – preşedinte prof. Lidia Jubea

- Despărţământul Astra „Ştefan Vodă” – preşedinte prof. Ana Mihailevski

- Despărţământul Astra „Pantelimon Halippa” – Edineţ – preşedinte Tatiana Lupu

- Despărţământul Astra „Ioan Sârbu” – Criuleni – preşedinte prof. Lidia Frumosu

- Despărţământul Astra „Valul lui Traian” – Tatarbunar – preşedinte prof. Nicolae Moşu

- Despărţământul Astra „Alexandru Boldur” – Aneni Noi – preşedinte prof. Octavian Zelinschi

- Despărţământul Astra „Onisifor Ghibu” – Cahul – preşedinte conf.univ.dr. Ioana Aurelia Axentii

- Despărţământul Astra „M. Eminescu”  – Străşeni – preşedinte prof. Claudia Nestor

- Despărţământul Astra „Eugen Doga” – Măgdăceşti – preşedinte prof. Eugenia Ciutac

- Grupul de tineri elevi de la Liceul Român „Ştefan cel Mare şi Sfânt” de la Grigoriopol – Transnistria, condus de dir. adj. Prof. Svetlana Jitariuc

- Grupul de tineri elevi de la Cernăuţi, condus de prof. Iurie Levcic

- Grupul de tineri elevi de la şcoala românească din oraşul Koslodui şi satul Hârleţ din Bulgaria condus de prof. Nicolai Pacev

 

La plecarea unui grup de elevi basarabeni spre casă, la despărţire au început îmbrăţişările şi dorinţele de rămas bun şi la o revedere în Basarabia.

Ultimul elev, mai timid s-a apropiat de noi, iar după îmbrăţişările „cu mult suflet”, ne-a lăsat un plic.

După plecare am deschis plicul. În plic era o „foaie” cu rândurile de mulţumire care merită să fie redată după original.

 

 

 

Rândurile transmise, pentru noi toţi, care am contribuit la acţiunea respectivă, a fost o mulţumire deplină.

 

 

5. Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” din anul 2000, a colaborat cu Societatea „Mihai Eminescu” de la Cernăuţi a cărui preşedinte era prof. Ştefan Broască, care era şi redactor şef al ziarului „Plai Românesc” din Cernăuţi, la fel şi cu prof. Elena Apetrii de la Liceul Românesc „Gheorghe Asachi” de la Herţa, acţiuni care erau cunoscute de Consulatul Român de la Cernăuţi.

În anul 2003 la solicitarea reprezentanţilor menţionaţi mai sus şi a preşedintei Despărţământului Astra „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, prof. Areta Moşu, am organizat o „Tabără de cultură şi civilizaţie” la Alba Iulia pentru 24 elevi premianţi la Olimpiada de limba şi literatura română din Bucovina de Nord, împreună cu profesorii lor.

Programul de 8 zile a fost bine organizat şi variat, datorită sprijinului acordat de către Arhiepiscopia Ortodoxă Română din Alba Iulia, Prefectura Judeţului, Consiliul Judeţean Alba, Biblioteca „Lucian Blaga”, Muzeul Unirii din Alba Iulia şi a unui însemnat număr de sponsori.

Pe lângă obiectivele vizitate în oraşul Alba Iulia şi Sebeş, oaspeţii însoţiţi de prof. dr. Anghel Gheorghe, prof. dr. Cloşca Băluţă, prof. Ilie Furduiu şi ec. Ioan Străjan, au avut ocazia să viziteze: Mănăstirea Râmeţ şi împrejurimile (Cheile Râmeţului), casa memorială şi mormântul filosofului Lucian Blaga de la Lancrăm, Castelul Huniazilor de la Hunedoara, Mănăstirea Prislop, Biserica de la Densuş, Sarmisegetuza Ulpia Traiana, precum şi o parte din Munţii Retezat cu lucrările hidroenergetice de pe Râul Mare. În anul respectiv, grupul de elevi şi profesori români din Bucovina, au avut ocazia şi au participat şi la „Târgul de fete” de pe Muntele Găina, fiind însoţiţi de prof. Ilie Furduiu, fiu al Apusenilor.

 

6. În cadrul Zilelor Municipiului Alba Iulia, Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României” în anii 2005, 2006 şi 2007 a organizat Simpozionul „Civilizaţia Dacică în sud-vestul Transilvaniei” ediţia I-a, a II-a şi a III-a.

Cu aceste ocazii s-au efectuat deplasări documentare coordonate de specialişti, la cetăţile dacice de la Piatra Craivii, Cetatea de la Căpâlna, Cetatea Singidava – Cugir, Cetatea de la Ardeu, cetăţile şi Aşezările dacice din Munţii Orăştiei precum şi la Teleac la aşezarea din perioada neolitică.

De asemenea s-a realizat o deplasare documentară pe traseul: Alba Iulia – Zlatna – Almaşu Mae – Cheile Cibului – Germisara (Geoagiu) – Gigmău – Aurel Vlaicu – Tărtăria.

Organizarea şi desfăşurarea acestor acţiuni s-au realizat cu sprijinul specialiştilor G. Rustoiu, Vasile Moga, Iosif Vasile Ferenz, Cristina Bodo, Cristinel Plantos, Mihai Blăjan, Mihai Căstăian, Viorica Suciu şi Gheorghe Anghel.

 

 

7. În anul 2003, prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor a realizat şi editat la Editura Studia – Cluj-Napoca o lucrare deosebit de importantă pentru ţara noastră – România „Stema României. Istoria unui simbol”.

Lucrarea cuprinde istoria Stemei României şi în mod special erorile grave care sunt în stema României (de peste 95 de ani) întrucât noi românii din Transilvania nu suntem reprezentaţi în Stema Ţării.

De altfel, noi românii din Transilvania, nu am existat de la finele sec. 16-lea în stemele stăpânitorilor.

Proiectul de stemă pentru Transilvania, elaborat de către revoluţionarii paşoptişti în anul 1849, nu a fost aprobat de habsburgi, deşi condiţiile ne erau favorabile.

La invitaţia fundaţiei, d-nul prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor, lucrarea "Stema României" a lansat-o şi la Alba Iulia la Muzeul Unirii în prezenţa unui numeros public.

Conducerea fundaţiei formată în special din profesori de istorie, au hotărât ca împreună cu societăţile şi organizaţiile cultural istorice din Alba Iulia, să întreprindă demersurile necesare la conducerile instituţiilor locale şi centrale, pentru a se modifica de urgenţă compartimentul Transilvania din Stema României în sensul de a se stabili simbolul românilor din Stema Transilvaniei, care  să reprezinte ponderea în stemă.

Fundaţia "Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României împreună cu Societatea patriotică "Avram Iancu"; Asociaţia Naţională Cultul Eroilor "Regina Maria", filiala jud. Alba; Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război "Regele Ferdinand", fil. Jud. Alba; Asociaţia Naţionala a cadrelor militare în rezervă şi retragere "Gemina", fil. Jud. Alba; Despărţământul Astra "Eugen Hulea Alba Iulia; Asociaţia pensionarilor "Speranţa" Alba Iulia; Asociaţia foştilor deţinuţi politici, filiala Alba; Redacţia revistei cultural-istorice "Dacoromania", începând cu anul 2000, au înaintat memorii în acest sens, la instituţiile de stat centrale, la Preşedinţie, Guvern, Parlament, Academia Română şi  Ministerul Culturii, fără să cunoaştem până în prezent vreo modificare.

Memoriile şi articolele respective au fost evidenţiate şi se află în revista fundaţiei "Dacoromania", după cu urmează:

- Memoriu al societăţilor cultural-patriotice din Alba Iulia privind Stema României şi iredentismul maghiar (Dacoromania, nr. 28/2006, nr. 45/2009, nr. 54/2011, nr. 63/2013) - Lacrima din Stema României;

- Însemnele statalităţii româneşti, adevărul privind Stema României de prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor (Dacoromania nr. 3/2000)

- Despre cum, stema de azi a României promovează un fals istoric, care neagă existenţa românilor în Transilvania, prof. univ. dr. Gheorghe Dumitraşcu (Dacoromania, nr. 67/2013)

- Erori inadmisibile în Stema României care impun revizuirea sa, de Marius Dreghici (Dacoromania, nr. 3/2000)

- Memoriu cu privire la erorile care apar în Stema României şi care se perpetuează de peste nouă decenii, de prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor (Dacoromania, nr. 67/2013)

- Românii din Transilvania nu sunt reprezentaţi în Stema Ţării, scriitor Ion Mărgineanu şi ec. Ioan Străjan (Dacoromania, nr. 45/2009, nr. 54/2011, nr. 63/2013, nr. 78/2016)

- Stema României, ziarist Anca Dinică (Dacoromania, nr. 18/2004)

- Rezoluţia celui de al XII-lea Congres al Spiritualităţii Româneşti (Dacoromania nr. 41/2008)

- Diferite reprezentări heraldice ale Stemei Transilvaniei (Dacoromania, nr. 78).

La rugămintea conducerii fundaţiei, istoricul Mircea Dogaru, împreună cu prof. Ioan Silviu Nistor, au realizat cu ajutorul TVRM un film documentar la Cluj şi Alba Iulia cu privire la Stema României, care s-a transmis la TVRM şi care se găseşte şi pe internet: „Micea Dogaru şi Ioan Silviu Nistor despre Stema României”.

Dragi români,

vă rugăm să nu uitaţi niciodată, că în Stema României, bate chiar inima fiecăruia dintre noi, pentru că este deopotrivă sentimentul trecutului zbuciumat, al actualităţii contemporane şi a unui viitor statornic.

Noi românii trebuie să acţionăm în lumina adevărului istoric, de a fi reprezentaţi în Stema României prin Stema Transilvaniei, care trebuie să fie şi să rămână o icoană deschisă de adevăr spre lume, ce nu poate fi închisă de niciun adevăr alterat de minciuni, aşa cum unii şi alţii au încercat şi încearcă mereu să-i înlăture pe români de pe stemă, spre a le distruge şi marginaliza acest simbol naţional principal.

Aşadar dragi români, trebuie să fim noi înşine stăpânii adevăratei Steme a Transilvaniei.

Ec. Ioan STRĂJAN