România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

După 105 ani de când a întrecut un accelerat, la Alba Iulia, „Aurel Vlaicu” şi avionul său „Vlaicu II”, s-au întors în Cetate

 

Pe 5/18 august 1912, Aurel Vlaicu avea să ajungă cu avionul său „Vlaicu II” la Alba Iulia, survolând        Cetatea lui Minai Viteazul, iar într-o demonstraţie memorabilă s-a luat la întrecere cu un tren accelerat, pe care l-a şi depăşit. Nu întâmplător, în zilele premergătoare împlinirii celor 105 ani de la acel zbor, macheta în mărime naturală a avionului „Vlaicu II” a fost expusă în Piaţa Cetăţii din Alba Iulia, printr-o iniţiativă a Fundaţiei Aerospaţiale Române, Primăriei Alba Iulia, Asociaţiei A.R.PA. „Aurel Vlaicu” şi Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”.

Copia lui „Vlaicu II” la scară reală a fost construită în 2007 din iniţiativa cpt. comandor (rtr.) prof. ing. Gheorghe Coman, la compania aerospaţială ROMAERO, având 11 metri lungime, anvergura aripilor de 10 metri, o înălţime de 4,10 metri şi 420 de kilograme, mult mai greu decât originalul. Din explicaţiile prof. ing. Gheorghe Coman rezultă că motorul acestei machete este unul cu 4 cilindri faţă de motorul avionului pe care l-a construit Aurel Vlaicu, motor care avea 7 cilindri în formă de stea. O sosie a lui Aurel Vlaicu a făcut şi o demonstraţie practică, pornind motorul cu cele două elice ale machetei „Vlaicu M”. „Am reuşit, în sfârşit să găzduim acest prototip de avion «Vlaicu II», plus o grămadă de mărturii şi documente care sunt expuse aici, în dreapta mea. în numele Primăriei şi al Consiliului Local, mulţumesc celor doi domni, domnului comandor şi profesor Gheorghe Coman şi domnului Laurenţiu Buzenchi de la Cluj. (...) Sunt convins că dânşii vor reveni în anul 2018, când sărbătorim 100 de ani de România şi vom găsi o zi specială în care să-l şi comemorăm pe Aurel Vlaicu, pionierul aviaţiei româneşti, şi să facem o dezbatere mai amplă, mai largă despre tot ceea ce s-a întâmplat atunci şi despre toate realizările lui şi, de ce nu, ale aviaţiei şi aeronauticii române, zic eu, pentru că avem oameni cu care ne putem mândri”, a spus viceprimarul Gabriel Pleşa.

„E posibil ca la anul chiar să venim aici, mai ales că avem în programul nostru ca în afara acestui «Vlaicu II», pe care-l mai perfecţionăm între timp, să realizăm un «Vlaicu III», este avionul cu care Vlaicu dorea să zboare să ajungă la Orăştie în acea zi de 13 septembrie 1913, dar n-a fost gata avionul şi a zburat cu «Vlaicu II». (...), Ne-am propus şi noi să realizăm la anul, măcar ca machetă statică, acel «Vlaicu III» şi avem deja realizat şi-l vom inaugura la anul un micro-muzeu memorial Aurel Vlaicu, în care avem toate piesele lui, adică, la scară, ca machete, planor «Vlaicu l», «Vlaicu II», «Vlaicu III» şi alte realizări ale industriei aeronautice române. (...) Proiectul (n.a. - Vlaicu II) l-am realizat pentru a cinsti memoria marelui aviator Aurel Vlaicu şi pentru a încerca să-i împlinim acel vis neîmplinit de a trece în zbor peste Carpaţi, cum îi plăcea lui să spună, cu mesaj de libertate, frăţie şi unitate”, a spus Gheorghe Coman.

Modelul expus la Alba Iulia a fost premiat cu medalia de bronz la Jocurile Mondiale Aeronautice de la Torino, în 2009, la sediul NATO de la Bruxelles, la centenarul Aeronauticii Militare a primit medalia „Centenarul zborului frânt”, iar în 2013 a fost aplaudat la scenă deschisă de Ziua Naţională a României, când a trecut pe sub Arcul de Triumf din Bucureşti, având aripile uşor scurtate. Apoi, Gheorghe Coman a trecut în revistă câteva date biografice ale pionierului aviaţiei româneşti şi mondiale, care avea să se prăbuşească în 13 septembrie 1913, lângă Băneşti, în timp ce încerca să traverseze Carpaţii în zbor cu „Vlaicu II”. La eveniment, care a mai inclus şi o expoziţie de machete în miniatură, imagini şi documente, au mai participat Constantin Inel - director adjunct al Muzeului Naţional al Unirii şi câţiva reprezentanţi ai unor ONG-uri albaiuliene, iar col (r) Ioan Popa, un ofiţer pasionat de istorie, a adus cu el toate cele 7 numere ale revistei „Aeronautica” din anul inaugural 1926.

Robert GHERGU

 

Capt. Comandor (r) prof. ing. Gheorghe Coman

Comandor Laurențiu Buzenchi