România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Samoilă Mârza

(1886-1967)

Fotograful manifestărilor Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918

 

Samoilă Mârza s-a născut la data de 18 septembrie 1886 în satul Galtiu, comuna Sântimbru, jud. Alba din părinți țărani.

{coala primară a frecventat-o în satul natal, după care la Alba Iulia a absolvit șase clase de liceu. În continuare părinții l-au trimis ca ucenic la fotograful Iainek din Sibiu, în perioada anilor 1909-1911, la care s-a calificat în această meserie mai deosebită în timpul respectiv.

În anul 1914, după declanșarea primului război mondial, Samoilă Mârza a fost mobilizat în armata austro-ungară, ca de altfel majoritatea tinerilor români din Transilvania, și a fost trimis pe frontul din Galiția. În acțiunile militare a ajuns până la Riga.

Trecerea României de la starea de neutralitate, la starea de război, alături de Antantă, a determinat Puterile Centrale să transfere regimentele formate în majoritar din militari români, de pe frontul din Galiția, pe cel din Italia, deoarece românii din armata austro-ungară nu doreau să lupte împotriva fraților de peste munți. În aceste împrejurări Samoilă Mârza a ajuns pe frontul din Italia, făcând parte din serviciul topografic și fotografic al armatei austro-ungare.

În toată această perioadă de război și-a practicat și profesiunea de bază, fotografiind aspecte de pe front alături de chipuri de ostași.

Sfârșitul primului război la găsit la Trieste.

Consiliul Național Român Central a organizat pe lângă principalele acțiuni pregătitoare unirii românilor și acțiunea de retragere a militarilor români din armata austro-ungară, de pe frontul din Italia, în mod disciplinat, cu staționare pentru un timp scurt la Viena.

În această perioadă scurtă, în prezența lui Iuliu Maniu reprezentantul CNR la Viena și a generalului Boieriu s-au desfășurat o serie de manifestări în favoarea unirii românilor într-un singur stat unitar național, manifestări care au avut ecou în toate țările Europei..

Cu această ocazie, la Viena, s-a organizat o slujbă religioasă de sfințire a primului drapel tricolor al Consiliului Național Român Militar , momente care au fost imortalizate în trei secvențe de către Samoilă Mârza și care au rămas singurele poze-document de la această acțiune importantă pentru istoria noastră națională.

După această etapă, Samoilă Mârza, a ajuns acasă în ultimile zile din luna noiembrie 1918 și a participat la organizarea plecării delegației din satul său natal Galtiu la Alba Iulia, la Marea Unire, momente care au fost fotografiate în trei clișee.

Ajuns la Alba Iulia, la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, fotograful Samoilă Mârza a reușit și a executat cinci clișee înfățișând trei scene cu mulțimea de pe Câmpul lui Horea și două cu tribunele oficiale de pe care au vorbit episcopul Iuliu Hosu și Dr. A. Vlad. (vezi pag.20-22)

Stegarul delegației satului Agris (Iara-Turda), Ioan Arion în drum spre Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, a fost împușcat în gara Teiuș de către garda maghiară.

Corpul neînsuflețit a fost depus în biserica ortodoxă din Maieri (Alba Iulia) iar a doua zi după unire a avut loc funerariile primului martir al mărețului act istoric de la 1 Decembrie 1918 la care au participat toate personalitățile aflate la Alba Iulia la Marea Unire.

Prezența neobositului fotograf Samoilă Mârza la acest eveniment (trist) este confirmată de fotografia-document rămasă pentru posteritate.

Aceste fotografii sunt singurele, care înfățișează aspecte de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia care a consfințit Unirea Transilvaniei cu România.

Consiliul Național Român din Alba Iulia a angajat pe fotograful Bach (german) din localitate să imortalizeze momentele importante ale acestui măreț act istoric al românilor, însă acesta nu s-a prezentat din motive lesne de înțeles, după cum a afirmat dr. în istorie Ghe. Anghel.

Din această cauză lipsesc fotografiile cu aspectele mai importante din interiorul sălii unirii.

Samoilă Mârza nu a avut posibilitatea de a realiza fotografii în interiorul Sălii Unirii deoarece nu a avut permis de intrare sau credențional (mandat scris).

Numărul redus de fotografii de la acel mare eveniment a fost motivat de Samoilă Mârza, și de timpul nefavorabil, dar mai ales de faptul că trebuiau “cărate”: aparatul, trepiedul, clișeele de sticlă, sursele de lumini etc. care erau f. grele.

În continuare, în timp, Samoilă Mârza cu aparatul său cu “burduf” legat pe port-bagajul nelipsitei sale biciclete a participat și la alte manifestări naționale din județul nostru, precum și la unele acțiuni similare din Transilvania. A imortalizat vizita regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud și Câmpeni; precum și momente de la încoronarea regelui Ferdinand I cu regina Maria la data de 22 octombrie 1922; La fel a participat la [ebea în anul 1924 când s-au desfășurat serbările comemorative privind împlinirea a 100 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, precum și în anul 1929 la Alba Iulia la serbările Unirii organizate cu prilejul împlinirii a 10 ani de la unirea Transilvaniei cu România).

La începutul anului 1919 Samoilă Mârza a întocmit un album numit “Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” (fotografii).

Importanța și valoarea acestui album documentar a fost sporită și de faptul că un exemplar a fost depus de către delegația română la Conferința de pace de la Versailles.

Alte albume documentare au fost trimise unor personalități ale perioadei respective, printre care,  regelui Ferdinand I, primului ministru I.C. Brătianu, N. Iorga, Iuliu Maniu, generalului francez Berthelot etc.

Regele Ferdinand I pe lâgă felicitările cuvenite, l-a acceptat printre furnizorii curții regale, iar gen. Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze.

Activitatea desfășurată de Samoilă Mârza l-au făcut cunoscut în țară ca un bun patriot, dovadă fiind relațiile foarte bune care au existat cu Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Pop etc.

În anul 1924, cu ocazia audienței la I.C. Brătianu, a intervenit și a obținut fondurile necesare pentru terminarea lucrărilor de pictură de la Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia, începute de pictorul Costin Petrescu și întrerupte după încoronarea regelui Ferdinand I din anul 1922.

Prof. dr. Ghe. Anghel în perioada cât a fost directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia fiind în relații bune cu fotograful Samoilă Mârza a reușit și a achiziționat ca obiecte de muzeu aparatul și anexele respective, care pot fi văzute la acest muzeu.

Samoilă Mârza a decedat la data de 19 decembrie 1967 în urma unei boli incurabile și a fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia. Alături de cei apropiați, conducerea și personalul Muzeului Național sl Unirii din Alba Iulia i-a adus un ultim omagiu.

În prezent, prin grija unor oameni cu multă dăruire față de faptele înaintașilor, printre care dl. Popa Ioan Iancu, primarul comunei Sântimbru alături de dl. ing. Aurel Sântimbreanu, prin eforturi deosebite au reușit să prefațeze serbările unirii din anul 2003, cu dezvelirea unui bust a lui Samoilă Mârza opera, talentatului și tânărului sculptor albaiulian Borteș Narcis Dumitru, care s-a “dezvelit” în ziua de 23 noiembrie în satul natal - Galtiu odată cu lansarea cărții “Samoilă Mârza - 1886-1967 - Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.

În același timp, la propunerea Fundației “Alba Iulia - 1918 - Pentru Unitatea și Integritatea României” primarul municipiului Alba Iulia, ing. Mircea Hava, împreună cu viceprimarul Dr. Potor Călin, au fost receptivi și operativi în ceea ce privește amenajarea mormântului lui Samoilă Mârza și sfințirea acestuia în cadrul acțiunilor ce urma a se desfășura în cadrul municipiului Alba Iulia cu ocazia aniversării a 85 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Pe crucea mormântului se află poza sa și o fotografie semnificativă de la Marea Adunare de la Alba Iulia ca un gest modest de recunoștință pentru cel care a fost Samoilă Mârza - fotograful Marii Uniri.

Ec. Ioan STRĂJAN