România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Alba-Iulia”- ziarul Marii Uniri

 

 Începuturile jurnalisticii la Alba Iulia datează din 1909, când urma să aibă loc în oraşul de pe Mureş adunarea generală a Societăţii pentru Fond de Teatru Român (SFTR), ocazie cu care oraşul Alba Iulia devenea pentru câteva zile centrul de interes al întregii inteclectualităţi transilvănene. Iniţiativa tipăririi acestei foi volante aparţine protopopului Ioan Teculescu (ajuns mai târziu episcop al armatei sub numele de Justinian), care l-a delegat pe actorul şi publicistul A.P.Bănuţ să participe la redactarea acestui „ghid” pentru viitorii oaspeţi. Cele patru pagini ale gazetei sunt dedicate în întregime evenimentului ce urma să aibă loc în oraş, începând cu aricolul de bineventare Bine aţi venit! adresat invitaţilor de Ioan Teculescu. În continuare este oferită lista monumentelor ce pot fi văzute în oraş sub titlul Ce e de văzut în Alba Iulia, dimpreună cu mersul trenurilor şi cu programul acţiunilor pe durata adunării generale. Lucrările adunării se deschideau printr-un serviciu divin ţinut în biserica ortodoxă din Maeri, urmate de şedinţele în plen din sala Redutei. A urmat banchetul, iar seara au asistat cu toţii  la un frumos program artistic, constând din recitări din Alecsandri, Sion, Goga, însoţite de cântece şi coruri, precum şi de reprezentarea piesei In sat la Tânguieşti,în care rolul principal era deţinut de A.P.Bănuţ. A doua zi era prevăzută o vizită la un atelier de cusături, vizită urmată de o nouă reprezentare de teatru, urmată de un bal pentru care a fost adus taraful de lăutari ai lui Ghiuţ din Abdrud. Locul de onoare în cadrul publicaţiei i-a fost rezervat lui Rubin Patiţia care semna articolul Alba Iulia, trecutul şi locuitorii lui articol în care se făcea  amplă incursiune în istorie, începând cu perioada dacică, vreme în care numele aşezării s-a chemat Thamis, glorioasei perioade romane când oraşul s-a chemat Apulum, iar şi perioadei medievale când a căpătat numele de Belgrad sau Alba Iulia, după numele voevodului Iuliu. Nu era uitată nici celebra bibliotecă Bathyaneum, nici bisericile şi monumentele mai importante, între care se număra cetate ridicată de austrieci.

      Cel dintâi ziar în adevăratul înţeles al cuvântului apare abia în 1918 şi e prilejuit de pregătirea Marii Adunări de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Primul număr al ziarului, intitulat „Alba Iulia”, a apărut la 18 noiembrie/1 decembrie 1918, cu subtitlul „organ al proclamării unităţii naţionale”, cu un preţ de 30 fileri, este de fapt un număr ocazional (foaie volantă), fiind menit în principal a pregăti poporul român din Transilvania pentru pregătirea măreţului eveniment. În articolul program se specifica: „Cu sufletele pline de avântul tinereţii plecăm la drum. Vremile sunt furtunoase, greutăţile şi piedicile mari. Noi voim să strângem rândurile ca unităţi, să creăm o atmosferă senină şi plină de soare. Pentru ca năzuinţele noastre sfinte să fie încununate de succes, avem lipsă de sprijinul tuturora. În numele idealului măreţ pentru care ne luptăm cu îndârjire , vă chemăm pe toţi alături de noi”. În materialul de bază, ziarul enumeră cele 8 obiective principale care vor sta la baza activităţii sale, după cum urmează:

„1. Find organul Sfatului Naţional al tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească stăm pe baza rezoluţiilor votate de Adunarea Naţională din Alba Iulia, prin care se decretă unirea necondiţionată a tuturor românilor într-un singur stat şi alcătuirea României Mari sub domnia Măriei Sale Regelui Ferdinand I şi al dinastiei de Hohenzollern şi luptăm pentru unire;

2. Vrem să luptăm pentru înfăptuirea unei stăpâniri democratice pe toate arenele vieţii publice. Cerem prin urmare drept de vot obştesc, direct, egal, secret, pe comune; la fel şi pentru femei:

3. Cerem desăvârşita libertate de presă, asociere şi întrunire, precum şi drepturi pentru muncitori;

4. Vrem introducerea celor mai înaintate reforme sociale;

5. Luptăm pentru reforma învăţământului;

6. Vrem reforma administraţiei şi a justiţiei;

7. Luptăm pentru organizarea industriei;

8. Luptăm să fim informatorul promt şi obiectiv al poporului”.

După foaia volantă de mai sus, ziarului cu acest nume i se dă o formă permanentă la 10 decembrie 1918, când se oferă publicului baza legală a apariţiei lui „pe baza rezoluţiei votate de Adunarea Naţională de la Alba Iulia”, el propunându-şi să lupte „pentru înfăptuirea unei stăpâniri democratice”. Ziarul îl are ca redactor responsabil pe dr.Zaharia Muntean şi este tipărit în tipografia fraţilor Schazer din localitate. Acum se publică vorbirea  lui Ştefan Cicio-Pop, se reproduce poezia lui Octavian Goga, Pajurei cu două capete, se reproduce un fragment din Istoria lui Nicolae Bălcescu despre Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia,  în timp ce lui Mihail Sadoveanu i se reproduce un fragment din Bătălia de la Mărăşeşti, urmat de poezia Tisa a lui Aron Cotruş, cu explicaţia „scrisă la Blaj în 1908”. În paginile ziarului mai pot fi întâlnite medalionale lui G.Coşbuc şi Barbu Ştefănescu-Delavrancea la un an de la trecerea lor în lumea celor drepţi. Populaţia oraşului dă glas dorinţei sosirii trupelor române prin articolul Salutul nostru la intrarea trupelor române şi bucuria de a-l avea ca oaspete pe generalul francez Berthelot. Ca material local sunt publicate versuri originale de Ştefan Cacoveanu şi Corneliul N. Ziarul adăposteşte şi o Chemare pentru ridicarea Monumentelor marii Uniri, ideea înfiinţării unui muzeu dedicat istoricului eveniment din 1 Decembrie fiind făcut public încă de acum. Alte mteriale consemnează vizita prinţului Carol la Alba Iulia şi modul în care a fost primită familia regală la Alba Iulia. În ansamblu, ziarul se afirmă ca una dintre primele „voci” ale populaţiei române care trăieşte plenar bucuria făuririi noului stat unitar.

Importanţa acordată literaturii se constată şi prin articolele semnate de Nicolae Iorga, Sever Bocu, şi prin proza semnată de Victor Eftimiu, Ion Buzdugan, Radu D.Rosetti, Corneliu Moldovanu,  Ioan Adam,  Al.Ciura, Liviu Rebreanu, Ion Agârbiceanu, Mihail Sadoveanu. În paginile ziarului se susţine candidatura lui Ion Agârbiceanu la Aiud pentru parlament,  se inserează reportaje de la serbările Astrei sau de la Asociaţia de propagandă pentru solidaritate naţională şi socială a ardelenilor sau de la conferinţele unor universitari. Ziarul publică şi manifestul electoral al PNR şi aruncă săgeţi înspre politica partidului liberal, pe care ardelenii ar fi dorit s-o schimbe cu o alta orientată spre platforma Partidului Naţional Român. Un rol important în această orientare se acordă opiniei scriitorilor formatari de opinie, pe care transilvănenii îi urmăreau şi citeau cu însufleţire. Chiar în acel moment este consemnată  prezenţa la Alba Iulia a mai multor scriitori, veniţi pentru o şezătoare organizată de Societatea Scriitorilor Români, precum şi pentru  un ciclu de conferinţe închinate lui Eminescu. In paginile ziarului sunt reproduse poeziile eminesciene Cu mâine zilele-ţi adaugi, Rugăciune şi Răsai asupra mea, în timp ce Horia Teculescu propune decretarea unei zile naţionale Eminescu, presa alba-iuliană fiind cea dintâi din noua ţară care vine cu o astfel de propunere. Horia Teculescu, prietenul cunoscut al lui Lucian Blaga, îl omagiază pe poet prin  articolul M.Eminescu, cel mai bogat izvor de educaţie naţională, articol care îl situează pe Eminescu printre marii făuritori ai României Mari.  În acest fel Horia Teculescu, fiul protopopului Ioan Teculescu de la 1909, reface în chip simbolic într-un interesant arc peste timp, legătura de trăinicie a presei româneşti alba-iuliene.

După cum se poate constata obiectivele ziarului sunt extrem de adecvate cu mersul timpului, propunându-şi racordarea noii Românii la mersul european al noilor naţiuni eliberate de sub jugul stăpânirilor străine. Marea  schimbare pe care se miza era anunţata  Adunare de la 1 Decembrie, unde urmau să se adune 180.000 de români, care aveau să stabilească traseul dezvoltării viitoare a ţării. Organele noii puteri de la Alba Iulia sunt reprezentate de primarul dr. Velican, prim-căpitanul dr. Rubin Patiţia şi căpitanul de poliţie Ovidiu Gritta. Editorul şi redactorul responsabil al ziarului este dr. Zaharia Muntean, care îşi tipăreşte foaia la tipografia Fraţilor Schazer din Alba.

După numărul care chema poporul Transilvaniei la adunarea de la Alba Iulia din 1 Decembrie, numărul cel mai bogat şi mai revelator pentru istoricul de presă îl constituie numărul special consacrat Marii Uniri. El se deschide cu articolul intitulat Adunarea Naţională semnat de  Gheorghe Pop, urmat de un altul tot atât de important intitulat Alba Iulia semnat de profesorul blăjean Zenovie Pâclişanu, constând dintr-un fel de reportaj al faptului de importanţă istorică consumat la Alba Iulia. Un altul consemnează sosirea la Alba Iulia a membrilor Comitetului Naţional. Pâclişanu îşi începe relatarea cu cuvintele: Lăudat să fie Dumnezeu care nu ne-a lăsat să perim de mâinile vrăjmaşilor noştri”, în timp ce Gh. Pop situa actul Marii Uniri în contextual european şi mondial al problemei: Solia aliaţilor şi cuvântul dezrobitor al lui Wilson (preşedintele U.S.A.) ne-au redat şi nouă dreptul cel mai elementar al oricărei fiinţe vii, dreptul de a ne dispune de soarta noastră. De-acum slobozi suntem să ne spunem cuvântul şi să ne alegem calea. Această cale nu poate fi decât a unirii noastre cu toţi românii într-un singur stat naţional unitar românesc.”

Articolul de fond se intitulează  An nou, neam nou şi face o analiză foarte exactă a schimbării fundamentale aduse de această adunare, anunţând nu numai un an nou, ci şi o eră nouă în istoria neamului. Prevederile şi prezicerile de viitor sunt confirmate de celelate articole ale ziarului, din cuprinsul cărora se detaşează cele intitulate Unirea poporului săsesc cu România şi Regele ţăranilor, în care se face elogiul făuritorului de Ţară Nouă, regale Ferdinand I, care are în vedere înfăptuirea reformei agrare. Alte articole aduceau precizări privind mutarea capitalei comitatului la Alba Iulia şi propunerea care viza ridicarea unui monument al Unirii la Alba Iulia. Se evocau aici şi etapele cele mai importante din drumul spre realizarea unităţii naţionale a neamului, plecându-se de la sublinierea importanţei actului din 24 ianuarie 1859.

Ziarul s-a bucurat şi de o participare a literaţilor pe măsură. Poetul local Nerva M.J. salută cu bucurie înfăptuirea visului milenar al poporului român, în timp ce poetul Georgescu semnează o frumoasă poeziei legată de trecutul istoric al Albei Iulii, când acolo a avut loc durerosul act al tragerii pe roată al fruntaşilor răscoalei din 1784 Horea şi Cloşca. Poezia se intituleaă Pe Dealul furcilor la Alba Iulia şi merită să cităm câteva versuri din această elegie cu iz istoric: „Venim pe Dealul ce-a fost oarecând/ loc de spânzurătoare / noi ne adunăm, azi, fraţi români, la mândra sărbătoare.//  Venim să ne-nchinăm cu drag/ ideii libertăţii/ căci răsărit-a în sfârşit/ şi soarele dreptăţii.// Mai mult nu ne va supăra/ duşmanul nost barbar/ ce ne-a robit fără de milă/ în jugul secular.// De-acum noi ne vom croi/a noastră soarte-n lume/ şi noi ne vom întemeia/ un tot mai falnic nume // Să-ncununăm cu nemurire/ eroii libertăţii/căci răsăritu-ne-a în fine/ soarele dreptăţii.”

Legătura istorică cu jertfa iobagilor şi ţăranilor români din vremea lui Horia este făcută şi de poetul Corneliu N., care evocă acelaşi eveniment: „Trăiesc acum eroii traşi pe roată,/ Beţia de albastru îi învie/ Şi Iancu vine vesel din vecie/ Să-şi vadă a lui gloată.”

Din 1922 conducerea ziarului va fi luată de Horia Teculescu, cel care va acorda mai multă atenţie literaturii.  Ca atare, el va umple paginile ziarului cu reproducerea unor poezii de Alecsandri, Eminescu, Coşbuc, Vlahuţă,  Goga, Topârceanu, Lucian Blaga (Isus şi Magdalena), Ştefan Cacoveanu etc. Din Eminescu se reproduce poeziile Cu mâne zilele-ţi adaugi, Rugăciune, Răsai asupra mea; tot lui Horia Teculescu îi consacră articolul-conferinţă Iubirea lui Eminescu, dimpreună cu articolele Statuia lui Eminescu, Din prilejul colectei pentru monumentul lui Eminescu, O zi pentru Eminescu. Dintre scriitorii care contau în acel moment mai sunt prezenţi cu colaborări Ion Agârbiceanu, Al.Ciura, C. Mille, Nichifor Crainic, Ion Pillat, Ion Buzdugan . Merită amintite şi poeziile semnate de poetul local Petru Silvăşanu cu titlul La monumentul lui Avram Iancu şi Alba Iulia . În ultima se află versurile: „Un neam întreg te preamăreşte/ Tu eşti mireasa lor /Istoria veşnic povesteşte / De-un rege al tuturor”.

Ziarul „Alba Iulia” este cel dintâi ziar după Marea Unire care trasează un drum jurnalistic la Alba Iulia. El deschide perspective noi în politica locală şi naţională, dar  ştie să trezească şi interesul cititorilor pentru literatura mai veche şi mai nouă a românilor, ctitorind astfel un nou mod de înţelegere al literaturii naţionale, cea cu caracter militant şi patriotic invederat. E un merit care trebuie să i-l recunoaştem şi să-l subliniem de fiecare dată când avem ocazia.

 

prof. univ. dr. Mircea POPA