Celebrarea în Cleveland, statul Ohio-USA, a Unirii Basarabiei cu România

Anul acesta, la 27 martie 2018, s-a sărbătorit în Cleveland, ca în fiecare an, Unirea Basarabiei cu Patria Mamă România. Aceasta a fost o celebrare specială, sărbătorind 100 de ani de la acel eveniment, care a avut loc la 27 martie 1918 la Chişinău. Basarabia a fost prima provincie românească sub stăpânire străină care s-a întors la Patria din care a fost ruptă de către Împeriul Ţarist cu 106 ani în urmă.

Celebrarea centenarului Unirii Basarabiei cu România a fost organizată de către Forumul Românesc din Ohio şi a fost găzduită în incinta Catedralei Ortodoxe Române Buna Vestire. Acest prestigios lăcaş de cult s-a mutat de curând în Olmsted Township, o suburbie a oraşului Cleveland.

Sărbătorirea a început cu un Te Deum, oficiat de preotul paroh Ioan Gherman de la Catedrala Ortodoxă Română Buna Vestire împreună cu preotul paroh Remus Grama de la Catedrala Ortodoxă Română Sf. Maria din Cleveland.

În continuare a urmat intonarea Imnurilor Naţionale ale României şi Republicii Moldova de către Grupul vocal Buna Vestire împreună cu întreaga audienţă prezentă la eveniment.

Programul a continuat cu conferinţa dedicată evenimentului unirii Basarabiei cu România, ţinută de către preotul dr. Petru Stînea, preotul paroh de la Biserica Română Sf. Elena, Greco-Catolică. În cuvântarea sa, preotul Stânea, care înainte de a studia Teologia a studiat Istoria la Universitatea din Cluj, a analizat situaţia internaţională dinainte şi după intrarea României în Primul Război Mondial, cauzele şi implicaţiile intrării României în război. Apoi, preotul Stînea a vorbit despre situaţia concretă în Basarabia, formarea Sfatului Ţării, ca organ suprem legislativ al tinerei Republici Moldoveneşti autonome (la Congresul Ostaşilor Moldoveni din 20-27 octombrie 1917), apoi independente (22 ianuarie 1918), despre discuţiile reprezentanţilor acestuia cu membri ai guvernului român în refugiu la Iaşi din 6 decembrie 1916. A vorbit de asemenea despre ajutorul decisiv al Armatei Române la restabilirea ordinii în provincia Basarabia, unde elementul rus şi ucrainean destabiliza situaţia. Pe 13 ianuarie 1918 Divizia a XI a Armatei Române comandată de generalul Ernest Broşteanu soseşte în Chişinău alungând formaţiunile bolşevice şi bolşevizate. Se restabileşte liniştea în capitala Basarabiei şi se continuă negocierile dintre Guvernul Român şi membri ai Sfatului Ţării în vederea Unirii.

În sfârşit, a urmat actul din 27 martie / 9 aprilie 1918 când Sfatul Ţării, organul legislativ al Republicii Moldoveneşti independente, cuprinzând reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a adoptat, cu majoritate de voturi, hotărârea unirii condiţionate a Basarabiei cu Ţara Mamă, România (86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 abţineri şi 13 absenţi). După anunţarea rezultatului votului de către Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, primul ministru român Alexandru Marghiloman, aflat la Chişinău împreună cu alţi reprezentanţi ai guvernului român, este invitat la tribuna de la care declară: „În numele poporului român şi al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte şi în veci! Trăiască România Mare!”

Acest eveniment a marcat începutul formării României Mari. A urmat în 15/28 noiembrie 1918 al doilea mare moment din procesul de reîntregire naţională a statului, Bucovina votează unirea cu Regatul României, iar în 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu România încheie procesul de făurire a statului naţional unitar român.

După conferinţă Grupul vocal Buna Vestire împreună cu familia Bodean interpretează cântecul „Hai să-ntindem hora mare”. În continuare copilaşii Colin & Alex Bodean recită poezia „Limba noastră” de Alexei Mateevici.

Următorul punct din ordinea de zi a celebrării au fost Intervenţiile. Astfel a vorbit rev. dr. Petru Cocirteu de la Biserica Baptistă Română din Cleveland, care, după ce a expus condiţiile specifice din Basarabia şi evenimentele premergătoare unirii cu România, a subliniat importanţa înfăptuirii acestui act pentru naţiunea română. El a citat din Declaraţia solemnă a Sfatului Ţării: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”.

Înainte de următoarea intervenţie a urmat un program artistic. Fraţii Colin şi Alex Bodean împreună cu întreaga audienţă au interpretat cântecul „Noi suntem români”. În continuare, prof. Sandra Bodean a recitat poezia „Imnul Basarabiei”, iar prof. Floarea Bodean a recitat poezia „Basarabeni cu Tricoloru-n frunte” şi „Scrisoare din Basarabia” de Grigore Vieru. Grupul Vocal Buna Vestire şi audienţa au interpretat apoi cântecele „Aşa-i românul” şi „Trei culori”.

Intervenţiile au continuat cu cuvântul profesorului universitar dr. Ioan Muscutariu, al cărui tată a fost prizonier ardelean al armatei ruse în Primul Război Mondial. Acesta a vorbit despre importanţa unirii Basarabiei cu România din punctul de vedere al basarabenilor şi de influenţa acestui act asupra locuitorilor Ardealului. El a menţionat de asemenea faptul că a ridicat pe cheltuială proprie un monument, în satul natal, pentru a comemora lupta ardelenilor în războiul de întregire a neamului.

Din rândul prizonierilor de război ardeleni şi bucovineni de naţionalitate română au fost recrutaţi voluntari care au format Corpul Voluntarilor Români din Rusia. Aceştia s-au organizat pe teritoriul rus în timpul Primului Război Mondial şi au reprezentat o forţă importantă ce s-a alăturat Armatei Române. Corpul de voluntari îşi avea sediul în Ucraina, la Darniţa, un cartier al Kievului.

Românii din Ardeal şi Bucovina aveau obligaţia să se înroleze în armata austro-ungară, fiind supuşii împăratului Franz Joseph. Însă mulţi dintre ei, treceau Carpaţii în Vechiul Regat şi se alăturau Armatei Române cu scopul final de a elibera Ardealul şi de a-l uni cu Patria Mamă, România. Dar cum România a intrat în război abia pe 15 august 1916, militarii ardeleni şi bucovineni din armata austro-ungară, de pe front, treceau deliberat de partea ruşilor ca să nu fie siliţi să lupte în slujba unui stat străin de aspiraţiile lor. Încă din primele luni ale conflictului, prizonierii români, în special ofiţeri, au format Corpul Voluntarilor Români, originari din Transilvania şi Bucovina, care au luptat alături de Armata Română. Ei au cheltuit multă energie pentru a convinge autorităţile ruse, ajutaţi fiind şi de Misiunea Franceză din această ţară, ca să îi echipeze şi trimită ca voluntari pe frontul românesc.

În drumul lor de la Kiev către frontul românesc, aceşti voluntari au trecut şi prin Chişinău. Astfel, în 6 iunie 1917 un eşalon de 1200 de oameni soseşte în gara Chişinău, unde li se face o primire emoţionantă. Întâlnirea cu oaspeţii a fost organizată de Partidul Naţional Moldovenesc. „Cel dintâi ia cuvântul şi hiritiseşte pe oaspeţi inimosul patriot (basarabean) Simion Murafa, care le dă din partea ostaşilor moldoveni un steag naţional pentru a-l duce la Alba Iulia. Din partea Partidului Naţional vorbeşte dl. Ştefan Ciobanu; a studenţilor moldoveni – Vlad Cazacliu, a soldaţilor moldoveni – Ion Codreanu; dl. Vladimir Herţa a vorbit din partea Societăţii culturale moldoveneşti şi dăruieşte o frumoasă icoană a Mântuitorului, pentru a fi dusă cu biruinţă la catedrala din Sibiu.” Citat din cartea La Răspântie Moldova de la Nistru 1917-1918, autor Dimitrie Bogos.

Românii basarabeni, studenţi şi soldaţi din Kiev, au avut legături cu prizonierii români ardeleni şi bucovineni de la Darniţa încă de la începutul anului 1917, legături bazate pe idealul lor comun de a se uni cu Ţara Mamă. Când în aprilie 1917 în Kiev s-a reorganizat Cercul Naţional Deşteptarea al studenţilor şi ostaşilor români basarabeni, din el au făcut parte şi ofiţeri voluntari ardeleni şi bucovineni. În programul cercului Deşteptarea studenţii explică cum că „autonomia nu este suficientă, nici un popor nu s-a făcut mare şi fericit în lume cu autonomia” şi programul cuprinde: „1. Unirea cu toţi românii într-o împărăţie în care guvernul ţării să fie ales de întregul popor cu vot universal, egal, secret şi direct, 2. Pământul ţării să fie împărţit cu dreptate între cei ce-l lucrează. Elaborat la Kiev 26-28 aprilie 1917, semnat preşedinte Vlad Bogos, vice preşedinte Vlad Cazacliu”.

„Aceşti studenţi, în majoritate fii de ţărani, au înţeles cu un ceas mai devreme ce cale trebuia luată şi au convenit de la început să nu admită nici un compromis în privinţa aceasta, mergând până acolo, încât pentru realizarea ţelului urmărit s-au împotrivit chiar partidului cel mai naţionalist din Basarabia. Studenţimea entuziastă de la Kiev, reprezentanţii tineretului intelectual basarabean nu admiteau în întregime programul Partidului Naţional Moldovenesc, cu care voiau totuşi să lupte în comun, pentru că în el nu se vorbea nimic despre unire”. Citat din cartea La Răspântie Moldova de la Nistru 1917-1918, autor Dimitrie Bogos.

Apoi a luat cuvântul Consulul onorific al României la Cleveland, avocatul Alin Roşca, care şi-a împărtăşit impresiile din vizita sa la Chişinău ca observator la alegerile din 1991.

Sărbătorirea Centenarului Unirii Basarabiei cu România în Cleveland a continuat cu alte poezii şi cântece patriotice interpretate de dl. Ştefan Stochiţoiu, părintele Ioan Gherman şi părintele Remus Grama.

În încheiere preotul Remus Grama şi pastorul Petru Cocirteu au anunţat evenimentele pe care Comunitatea Română din Cleveland le va organiza în perioada Anului Centenar 2018 pentru a comemora momentul istoric al Marii Uniri.

Arh. Marina Antonia Negrilă,

  Oficierea slujbei de Te Deum de cãtre preoții parohi
Remus Grama și Ioan Gherman

Preotul Petru Stînea prezintã conferința dedicatã
aniversãrii Centenarului Unirii Basarabiei cu România

Momente din programul artistic: frații Bodean recitã
poezia „Limba Noastrã” de Alexei Mateevici

Profesoara Sandra Bodean recitã poezia „Imnul
Basarabiei”

Dl. Ștefan Stochițoiu cântã Cântecul Gintei latine, iar
la masa prezidiului se aflã preotul Ioan Gherman,
Consulul general onorific al României la Cleveland
avocat Alin Roșca și preotul Remus Grama

Preotul Ioan Gherman
supravegheazã programul
artistic al fraților Bodean.

Preotul Ioan Gherman
recitã o poezie împreunã
cu dl. Ștefan Stochițoiu

Pãrintele Remus Grama anunțã evenimentele ce vor
avea loc în Cleveland în cinstea Centenarului fãuririi
României Mari și citește o poezie evocând dorința
arzãtoare de unire cu Țara a basarabenilor

Membri ai Comunitãții Române Americane din Cleveland.
Persoanele de pe scaune sunt, de la stânga la
dreapta: preotul Petru Stînea, preotul Ioan Gherman,
preotul Remus Grama, pastorul Petru Cocirteu,
consulul onorific al României la Cleveland Alin Roșca