România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Despărţământul ASTRA, Marea Unire din 1918 şi Centenarul Unirii din 2018 de la Alba Iulia

 

„Caracterul fără inteligenţă face mult, inteligenţa fără caracter nu face nimic” (Cicero)

 Mai bine de un secol şi jumătate, adversarii poporului român se străduiau să dovedească, că nu suntem legaţi cu nimic de plaiurile ardelene, că suntem venetici târzii care am ajuns ca păstori nomazi peste Carpaţi. Această teorie a lor s-a lovit însă de conştiinţa poporului român, pe care românii o poartă încă de la zămislirea lor, din generaţie în generaţie, că, din vremea când dacii prin romanizare au pornit procesul de formare a poporului nostru, noi nu am rupt legătura cu glia strămoşilor noştri, ci am înfruntat năvălirile barbare pornite din stepele Asiei, printre care se aflau şi strămoşii autorilor acestei teorii. Scriitorul Auxentius afirma în scrierile sale, că episcopul Ulfila predicând cuvântul lui Dumnezeu în lumea goţilor aflaţi în Transilvania, Muntenia şi peste Dunăre, a propovăduit şi în limba latină şi în limba gotă, dovadă că acolo existau dacii romanizaţi şi creştinaţi. În afară de mărturiile arheologice şi filologice, există şi dovezi istorice din care se vede că tradiţia descendenţei noastre din Dacii romanizaţi n-a încetat nici chiar în perioada năvălirilor barbare. Scriitorul bizantin Kekaumenos, în a doua jumătate a sec al XI-lea , afirmă că românii care pe vremea lui se aflau în Larissa, în Grecia, erau urmaşii dacilor cuceriţi de Traian la Nordul Dunării. Avem multe dovezi în acest sens, ceea ce dovedeşte că prioritatea românilor faţă de unguri pe pământul Transilvaniei este deci un fapt sigur, pe care zadarnic încearcă unii să-l denatureze cu argumente potrivnice realităţilor istorice. (Ion Moga - Dovezile istorice ale continuităţii în Transilvania)

 Zbuciumata viaţă cotidiană a românilor transilvăneni, cu economia lor foarte importantă pentru Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, cuprinde şi un profund interes naţional. Aceştia şi-au adus o contribuţie remarcabilă la menţinerea şi difuzarea în rândul maselor, a conştiinţei unităţii de neam şi ţară a românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor. Ciobanii care se perindau prin toate zonele acestor ţări au constatat că toţi vorbeau aceeaşi limbă. Astfel că întorşi la locurile de unde erau originari, au prezentat conaţionalilor lor convingerea identităţii de origine şi limbă cu populaţia care se întindea până la Dunăre şi Marea Neagră. Nicolae Iorga spunea că „nu există cioban ardelean ci numai cioban român”. Conştiinţa unităţii de neam, sentimentul unităţii de limbă şi de lege, atât de înrădăcinată din vechime în mijlocul acestui popor de ciobani români, îndeletnicirile lor specifice, le-a dat convingerea că unirea dintre ardeleni, munteni şi moldoveni, a fost imboldul de neînfrânt al rezistenţei seculare în faţa oprimării sociale şi naţionale. În timpul marilor frământări sociale din secolele XVII- XVIII s-a creat o pătură socială a poporului român, pentru câştigarea drepturilor tuturor românilor. Răscoala eroilor martiri Horia, Cloşca şi Crişan şi apoi a eroului martir Avram Iancu, au fost şi sunt semnificative în acest sens. Poporul a aderat la aceste mişcări populare pentru a-şi câştiga drepturile cuvenite în ceea ce priveşte păstrarea limbii române, literaturii române, religiei ortodoxe, culturii româneşti şi a gliei strămoşeşti transmise din generaţie în generaţie. Intelectualitatea română a realizat că nivelul de cunoaştere şi cultură trebuie să crească în rândul maselor, astfel că s-au gândit să înfiinţeze o „asociaţiune” care să propage cultura în rândul maselor populare. Încă din anul 1848 se simţea nevoia înfiinţării unei „Asociaţiuni culturale româneşti”, astfel că cei trei prefecţi ai Revolu-ţiei din Transilvania - Avram Iancu, Axente Sever şi Simion Bărnuţiu au donat împreună suma de 2. 500 de florini, în scopul înfiinţării unei societăţi literare române. La 10 mai 1860 cei doi prelaţi din Ardeal au depus guvernului o petiţie în care cereau înfiinţarea unei asociaţiuni care să sprijine înaintarea în cultură a poporului român. În data de 12 iulie 1860 Guvernul a comunicat Episcopului Şaguna că înainte de aprobare ar dori să ştie despre ce fel de reuniune este vorba şi despre scopul ei. A cerut să prezinte şi un statut al asociaţiunii şi un proiect, pentru a se putea face Adunarea Constitutivă care să le dezbată şi să le trimită apoi monarhului pentru sancţionare. Guvernul a mai atenţionat pe Guvernator şi pe Episcopul Şaguna că dacă se urmăresc scopuri naţionale, nu se va da voie să se înfiinţeze „asociaţiunea”. În şedinţa Guvernului din data de 25 septembrie 1861 a fost aprobată petiţia care cuprindea statutul şi activităţile asociaţiunii. După aprobare, în data de 4 noiembrie, Episcopul Şaguna a chemat pe toţi cei care au hotărât să înfiinţeze asociaţiunea, la Seminarul românesc unde a fost o adevărată sărbătoare românească. Cuvântarea Episcopului Şaguna pentru înfiinţarea asociaţiunii, care să aibă la bază „literatura română şi cultura poporului român” şi a lui Timotei Cipariu, i-a mişcat pe toţi cei prezenţi, întărindu-le credinţa în promovarea culturală, patriotică, religioasă şi socială a românilor.

 Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român - ASTRA a fost concepută ca un „centru de unire a românilor”, de făurire prin cultură a tot ceea ce nu s-a putut înfăptui prin lupta armată şi prin cea politică. ASTRA reprezintă roadele revoluţiei de la 1848-1849 şi a programului de la Blaj din 3/15 mai 1848. Protagoniştii cei mai de seamă ai ASTREI au fost: Andrei Şaguna, Timotei Cipariu, Iacob Bologa, George Bariţiu, Vasile L. Pop, Octavian Goga, Vasile Goldiş, Ioan Lupaş, Onisifor Ghibu, Pantelimon Halipa, Andrei Bârseanu, Alexandru Tordăşianu, etc. Alba Iulia este cunoscută prin implicarea intelectualilor din perioada 1852-1859 în mişcarea pentru literatura română şi a culturii poporului român. Asociaţiunea ASTRA a constituit un cadru de colaborare pe plan cultural pentru bisericile româneşti, astfel că în 1854 Scaunul Episcopal al Blajului a fost ridicat la rang de Mitropolie, primul Mitropolit fiind Alexandru Sterca Şuluţiu. După apelul din 1860 al lui Ion Puşcariu s-au făcut paşi concreţi spre înfiinţarea asociaţiunii. Numele conducătorilor revoluţiei: Avram Iancu, Simion Bărnuţiu, Al. Papiu Ilarian au fost argumente puternice pentru a trece la fapte. Eforturile lui George Bariţiu şi ale altor intelectuali au fost răsplătite prin înfiinţarea la Sibiu la 23 octombrie - 4 noiembrie 1861, a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român - ASTRA. Aceasta a devenit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea organizaţia cea mai puternică a vieţii culturale româneşti din monarhia austro-ungară. În această perioadă Ioan Lupaş afirma:”Cea mai de căpetenie problemă pentru un popor care vrea să scape de jugul robiei sufleteşti, este să-şi creeze o cultură proprie”. Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român - ASTRA înfiinţată in perioada 23 oct. - 4 nov. 1861, la Sibiu, a avut ca prim scop păstrarea limbii române şi a culturii poporului român, ajungând să fie promotoarea Unirii. Cezar Petrescu scria:„Trecutul ASTREI a însemnat pagini de aspre rezistenţe în istoria luptelor naţionale din Ardeal. Era rezistenţa cea mai durabilă. Prin cultură, prin păstrarea graiului, prin carte, prin tradiţie, tot tezaurul spiritual al românismului din Ardeal a fost galvanizat de asociaţia cărturărească din Sibiu, ca să înfrunte loviturile de berbec ale deznaţionalizanţilor maghiari. . . . „ Promotorii ASTREI au reuşit să stabilească o relaţie nemijlocită între dezideratul libertăţii naţionale şi cultura naţională din întreg spaţiul românesc. Colaborarea interconfesională a contribuit la formarea adunării constitutive a „Asociaţiunii” din 23 octombrie/4 noiembrie 1861, când a fost ales preşedinte episcopul Andrei Şaguna. Scopul societăţii era „înaintarea în cultura intelectuală şi morală”, dar şi-a propus ca şi ASTRA să pregătească pe membri săi pentru lupta de cucerire a drepturilor naţionale şi sociale ale poporului român şi să facă din ei conducătorii acestei lupte, apărătorii şi educatorii poporului.

 Contribuţia blăjenilor, abrudenilor şi albaiulienilor la mişcarea culturală românească şi la înfiinţarea ASTRA Sibiu din 1861, au determinat conducerea Asociaţiunei să organizeze la Blaj în 1863 Adunarea Generală a Astrei, apoi în 1865 la Abrud, după care la Alba Iulia în zilele de 27-28 august 1866. Încă de la Adunarea Generală ASTRA de la Alba Iulia s-au început demersurile pentru înfiinţarea Despărţământului Bălgradului, care s-a implementat abia în anul 1869. Documentele referitoare la întemeierea Despărţământului au fost realizate abia după aproape 4 ani, constând în: Convocatorul pentru Adunarea de constituirea Despărţământului, din perioada 9-21 martie 1870, când s-a înfiinţat al VIII-lea Despărţământ al ASTREI,Protocolul de constituire, Consemnarea membrilor fondatori, ordinari şi ajutători şi Tabelul localităţilor aparţinătoare. La iniţiativa protopopului Alexandru Tordăşianu, au participat 19 persoane dintre care 5 preoţi, iar ceilalţi erau oameni influenţi cu dare de mână, din zonă. Dintre preoţii ortodocşi au fost parohii Petru Truţă din Cricău, Ioachim Crişan din Ighiu, iar din Ampoiţa au fost Toma Popovici şi Ioan David capelani de rit răsăritean. Au participat 21 de membri fondatori, care au plătit taxa de 1 florin fiecare. Alţi 52 membri ajutători şi alte 4 persoane au promis că vor plăti taxa de 1florin, iar alte 4 persoane au promis taxa de 5 florini (valută austriacă) pe an. Astfel suma de 67 florini a fost înmânată Directorului ordinar, avocat Iacob Brânduşianu, drept taxe din partea membrilor. Activitatea Despărţământului al VIII-lea al Bălgradului a început cu contribuţia a 102 persoane, reuşind prin activitatea sa să câştige adeziunea totală a românilor la principiile luptei pentru progres şi cultură, pentru o viaţă culturală unitară. Primul fondator şi director al Despărţământului ASTRA de la Alba Iulia a fost Protopopul ortodox Alexandru Tordăşianu sprijinit de tribunul paşoptist Axente Sever din Cricău şi avocatul Nicolae Gaetanu din Aiud.

 Despărţământul (Filiala) ASTRA Alba Iulia, încă de la început şi-a propus un program de cercetare în toate domeniile ştiinţelor, culturii, vieţii economice şi sociale, cât şi publicaţii, sesiuni de comunicări, promovarea adevărului istoric, a patriotismului şi credinţei, fiind un centru de unire a românilor. Memorandistul şi veritabilul moţ, avocat Rubin Patiţia, alături de cumnatul său protopopul Alexandru Tordăşianu, a luat parte la acţiunea de oficializare a Despărţământului ASTRA- Alba Iulia, înfiinţat în 1869, iar din 1872 a fost secretarul acestui Despărţământ, alături de directorul Despărţământului Ioan Pipoş. La adunarea de la Măgina Protopopul Tordăşianu a vorbit despre importanţa ca poporul să îmbrăţişeze meseriile, arătând importanţa lor, iar la adunarea de la Teiuş - august 1885, a vorbit despre şcoală şi importanţa ei, îndemnând poporul român să iubească şcoala.

 La Adunarea ASTREI de la Alba Iulia, din 27-28 august. 1866 a participat şi geniul poeziei româneşti Mihai Eminescu, iar seara teologul Elie Damian Domşa l-a găsit odihnindu-se pe o bancă din parcul oraşului de Jos şi l-a invitat să doarmă cu el, la Hanul „La Istrătoaie”, iar acesta a acceptat.

 Protopopul greco-ortodox Alexandru Tordăşianu a fost de mare valoare şi a luptat pentru cauza românismului. A fost primul preşedinte (director) al Despărţământului ASTREI din Alba Iulia, până în 1876, chiar dacă din anul 1872 a predat majoritatea sarcinilor lui Ioan Pipoş, proaspăt mutat la Alba Iulia. Rubin Patiţia se bucura de un prestigiu tot mai ridicat în rândul populaţiei româneşti, astfel că a fost ales delegat al zonei, la Conferinţa Naţională de la Sibiu din 12-24 mai 1881. Era prima adunare la care erau laolaltă reprezentanţi ai românilor din Transilvania, Ungaria şi Banat, fără deosebire de confesiune. La acea adunare s-a stabilit programul naţional, care forma baza luptei pentru emanciparea poporului român, organe de presă maghiare afirmând că „toate câte s-au făcut în această conferinţă, au fost impuse de avocatul Rubin Patiţia”. În anul 1885, la împlinirea a 100 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan de pe Dealul Furcilor (Podei) de la 28 februarie 1785, Rubin Patiţia a prilejuit agitaţii în comitatul Alba Inferioară şi în întreagă România, pentru comemorarea evenimentului. Pe acel loc,Rubin Patiţia a propus ridicarea unui monument în cinstea martirilor şi pentru prima dată, el a fost cel care a dat parastas pentru aceşti martiri. Pentru parastas, el a comandat la o fabrică din Viena 2 cununi de metal aurit şi cu pietre colorate în tricolorul român, una cu 6 şi alta cu 4 arcuri, având gravuri cu însemnătatea lor, care au fost sfinţite în ziua parastasului. Ulterior, aceste coroane, asemenea celor episcopale, au fost folosite pentru cununiile mirilor. Paralel cu lupta social-politică, Rubin Patiţia a avut o perioadă de glorie între anii 1892 şi 1894, când a desfăşurat o vastă activitate în cadrul mişcării memorandiste, dar mai ales în cadrul Despărţământului ASTRA Alba Iulia, în scopul ridicării culturale a neamului românesc. Un merit deosebit a avut Rubin Patiţia în înfiinţarea unei biblioteci poporale în clădirea şcolii ortodoxe confesionale, ridicată sub protopopul Alexandru Tordăşianu, unde se arhiva şi revista asociaţiunii „Transilvania” precum şi revista „Convorbiri Literare” , „Tribuna”şi alte cărţi. Memorandumul a marcat apogeul luptei de emancipare a românilor din Transilvania din sec. al XIX-lea, aducând problema românească în conştiinţa europeană. În zilele plecării la Viena, deşi soţia lui Rubin Patiţia era bolnavă, el a luat calea spre Viena, alături de ceilalţi delegaţi, în număr de 300, deoarece spunea el „ îndatorirea de a împlini voinţa naţiunii, era mai mare”. În anul 1897 Rubin Patiţia a fost însărcinat cu conducerea provizorie a Despărţământului ASTRA albaiuliană,pe lângă funcţia de secretar pe care o deţinea de mulţi ani, iar în anul 1898 a fost confirmat în funcţia de director. În anul 1900 s-a hotărât o nouă arondare a Despărţământului Astra Alba Iulia, rămânând cu 86 localităţi aparţinătoare, fiind cel mai extins Despărţământ din Transilvania, fiind condus tot de avocatul Rubin Patiţia până în anul 1902. În luna august 1902 devine director al Despărţământului Protopopul ortodox Ioan Teculescu. În luna septembrie 1909 avocatul Rubin Patiţia a ţinut Adunarea Generală ASTRA, a „Societăţii pentru fondul teatrului român’’,ocazie cu care s-a redactat o foaie ocazională cu titlul „Thalia română la Alba Iulia”. În anul 1912 a reuşit să tipărească prima parte a lucrării plănuite intitulată: „Munţii noştri”, „Ţara ţopilor””,Despre trecutul Munţilor Apuseni ai Transilvaniei”,etc . Rubin Patiţia a murit la 13 iunie 1918, neapucând să-şi vadă visul realizat, respectiv Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

 În perioada 1911-1914, veniturile ASTREI proveneau din taxele şi cotizaţiile plătite de membri, din comercializarea Bibliotecii Poporale, după depozitele bancare, din impozitele după edificii, dividende, subvenţii şi donaţii. Toate veniturile proveneau din surse private româneşti. S-a vorbit şi s-a scris mult despre rolul ASTREI în înfăptuirea UNIRII de la 1918. Asociaţiunea a urmărit încă de la început acest scop al UNIRII, prin emanciparea culturală şi conştientizarea unei identităţi naţionale, realizându-se prin unirea lor politică, între frontierele unui singur stat. Primii care au întocmit Declaraţia de Unire au fost membri Sfatului Ţării din Basarabia şi Iaşi, printre care se afla şi Elena Alistar, prima femeie din Sfatul Ţării care a propus UNIREA Basarabiei cu ţara mamă- România. Primul care a semnat DECLARAŢIA DE UNIRE a fost Ion Buzdugan, care era secretarul Sfatului Ţării. Dorinţa de UNIRE cu Ţara a fost puternic afirmată pe tot cursul manifestărilor astriste, mai ales după mişcarea „Memorandiştilor”, 1892-1893. Pantelimon Halipa care a fost în Consiliul Naţional şi preşedintele ASTREI în Basarabia, fraţii Dimitrie, Vladimir şi Sergiu Bogoş de pe teritoriile Basarabiei (gubernia rusească), care se află înmormântaţi la Mănăstirea Cernica, au militat pentru UNIREA tuturor românior.

 Cadrul în care s-a desfăşurat lupta românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş pentru realizarea deplinei unităţi naţionale l-au constituit consiliile locale naţionale româneşti. Trebuie să amintim că aceste consilii s-au constituit pe structura Despărţămintelor şi a cercurilor ASTREI şi sub directa lor coordonare, având în vedere că majoritatea despărţămintelor erau conduse de preoţi şi învăţători. De regulă conducătorii acestor consilii erau preşedinţii de despărţăminte şi de cercuri ale ASTREI, care aveau experienţa necesară conducerii administrative. Învăţători, profesori, preoţi, jurişti, ofiţeri, medici, intelectualitatea românească în general, în consens cu aspiraţiile întregii naţiuni române, au pus bazele instituţiilor care aveau să pregătească Unirea cea Mare. Unitatea de cultură şi de acţiune a fost exprimată cu prisosinţă şi în timpul serbărilor jubileului consacrat aniversării a 50 de ani de la crearea ASTREI, ce au avut loc la Blaj, în 1911, unde au fost prezenţi peste 30. 000 de români din toată Transilvania, dar şi din Bucureşti şi Iaşi. Această acţiune astristă a avut o importanţă covârşitoare pentru opinia publică din ţară şi din străinătate, fiind realizată înainte de 1 Decembrie 1918. Toate acestea constituie semnul unei înţelepciuni politice, al unui realism politic judecat, al unei maturităţi în gândire manifestată de elita intelectuală astristă, precum şi evidenţierea numeroaselor eforturi făcute de generaţia de la 1918, în fruntea căreia se afla ASTRA. Toate Despărţămintele ASTRA au jucat un rol uriaş în viaţa poporului român, care a transformat treptat lupta culturală în luptă politică, pentru întărirea conştiinţei de unitate şi solidaritate naţională în perspectiva unirii românilor într-un stat naţional capabil să asigure perenitatea românilor în vechile hotare. Printre UNIONIŞTII care au pregătit şi redactat documentele pentru înfăptuirea UNIRII se numără:Iuliu Maniu, Vasile Lucaciu, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida Voievod, Ştefan Cicio Pop, Ioan Suciu, Aurel Vlad, Octavian Goga, Aurel Lazăr, Emil Haţegan, Valeriu Branişte, Victor Bortescu, Romul Boilă, Ion Flueraş, Iosif Jumanca, Ion Teculescu- protopop şi primul episcop al armatei române, Rubin Patiţia- avocat, Andrei Bârseanu-profesor, Octavian Rusu, Coriolan Sabău-preot doctor. , Eugen Hulea- profesor, Emil Pop-acadmician, Ştefan Manciulea-profesor, Alexandru Borza, Gavril Crişan-avocat, Pompiliu Medrea, etc. Majoritatea acestor personalităţi erau din împrejurimile Albei.

 Actul unirii a fost votat de cei 1228 de delegaţi ai Marelui Sfat Naţional prin adeziunea unanimă a mulţimii de peste 100. 000 de români din toate colţurile Transilvaniei, mobilizaţi de Despărţămintele ASTREI, cu deosebire cel al Bălgradului, strânşi pe Câmpul lui Horia din Cetatea Albei, în urale de bucurie şi de emoţionante cântece patriotice. Înfăptuirea aspiraţiilor poporului român au fost împlinite cu preţul unor mari sacrificii şi jertfe, concretizate în ctitoriile ASTREI. Ele au însemnat de fapt, adevărate cetăţi de rezistenţă prin cultură împotriva deznaţionalizării românilor, cu rol decisiv în construcţia identităţii etnice, de luptă pentru apărarea fiinţei şi drepturilor naţionale, pentru unitate naţional-statală.

 În noiembrie 1918 a fost ales preşedinte al Despărţământului ASTRA Alba Iulia Andrei Bârseanu, care a fost şi unul din cei patru vicepreşedinţi ai Marelui Sfat Naţional. Asociaţiunea ASTRA împreună cu Despărţămintele au avut o contribuţie substanţială de-a lungul existenţei lor la: înfiinţarea numeroaselor Muzee Etnografice din ţară, aşezarea de monumente istorice, ridicări de busturi ale istoricilor, filozofilor, poeţilor şi scriitorilor mai reprezentativi perioadei, construcţia Troiţelor şi Bisericilor, organizarea serbărilor culturale, amenajarea Expoziţiilor Etnografice şi de carte, organizarea de conferinţe, colocvii şi sesiuni de comunicări, respectiv la păstrarea şi promovarea culturii româneşti atât prin viu grai cât şi prin cuvântul scris. Momentul crucial în această luptă l-a constituit Declaraţia de autodeterminare a românilor, din 18 octombrie 1918, care a fost citită de ilustra personalitate astristă şi a României Mari, dr. Alexandru Vaida Voevod în Parlamentul de la Budapesta. Asumându-şi un rol substanţial în procesul de reformă socială din România Mare, ASTRA a adoptat un program ambiţios, conceput prin 1920-1921. Educaţia adulţilor fiind socotită ca educaţie naţională. Programul cuprindea rezolvarea a cinci probleme:

 1. Ridicarea de monumente pentru salvarea memoriei faptelor eroice ale vitejilor neamului;

 2. Înfiinţarea unor reţele de case naţionale, 28 de centre, pentru început în Transilvania;

 3. Înfiinţarea a 26 de fonduri pentru susţinerea financiară a tuturor domeniilor de activitate;

 4. Completarea cu noi locaţii, a edificiilor Reşedinţei Centrale a ASTREI SIBIU;

 5. Dezvoltarea editorială a ASTREI în aşa fel ca în fiecare comună românească să existe o bibliotecă.

 Mesajul adresat de către Asociaţiunea ASTRA, tuturor guvernelor, era:”ASTRA are scopuri culturale convergente cu ale statului român şi tocmai de aceea, statul nu are doar îndatorirea ci chiar obligaţia să susţină cu subvenţii activitatea Astrei”. ASTRA a însemnat afirmarea clară şi hotărâtă a viitorului românilor din Transilvania, care au dreptul, după veacuri de robie, la libertate naţională.

 După înfăptuirea Marii Uniri, cea mai mare dintre ctitoriile ASTREI, însemnătatea, meritele şi rolul naţional al ASTREI au fost recunoscute de Parlamentul României Mari, prin Legea nr. 2602, din 22 iunie 1921, al cărei articol unic consacra continuitatea statutului de personalitate juridică, cu menţinerea în proprietate a întregului patrimoniu material şi spiritual realizat până atunci. (10 DB Rapsodia p. 28, V. Grecu) ASTRA, 2011, p. 28. politica naţional-economică a Asociaţiunii.

 Unirea s-a realizat prin redobândirea teritoriilor româneşti, dispersate încă de la cucerirea romană, astfel că ROMÂNIA a redevenit „dodoloaţă”, aşa cum îi spuneau înaintaşii noştri. Visul lor fiind îndeplinit la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, oraş care a devenit capitala de suflet a tuturor românilor. Referindu-se la această „capitală de suflet”, scriitorul şi întemeietorul şcolii româneşti Ion Heliade Rădulescu spunea: „De aici a răsărit soarele românilor. „IPS Antonie Plămădeală afirma:„Ctitorul cel mare şi adevărat al Asociaţiunii, în Sibiu, a fost poporul român din Transilvania, care a înfăptuit-o, iar cea mai mare dintre ctitoriile ei, ctitoria urmărită cu înţelepciune, răbdare, pasiune, perseverenţă şi jertfe a fost Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. „ Datoria naţiunii române este de a-şi demonstra eficacitatea în apărarea valorilor proprii, valori cum foarte puţine popoare le au. Puterea se afirmă prin unitatea tuturor românilor, care poate deveni realitate doar prin educaţia permanentă dată tinerelor generaţii.

 La 4 iulie 1919 Andrei Bârseanu a fost numit şef al Direcţiei Generale Sibiu al Învăţământului Secundar, ocazie în care i-a îndemnat pe toţi profesorii să se preocupe de reactivarea Despărţămintelor ASTREI. Vasile Goldiş fost Ministru, a fost cel care a preluat preşedinţia Despărţământului ASTREI Alba Iulia, după Andrei Bârseanu. La 11 iulie 1920 a avut loc Adunarea Generală a Despărţământului ASTRA Alba Iulia, prima după Marea Unire din 1918, când a fost ales ca preşedinte Protopopul Ioan Teculescu. La 23 aprilie 1925 la Cricău a avut loc Adunarea Generală ASTRA Alba Iulia, prezidată de Ioan Neagoe, când a fost ales ca preşedinte al Despărţământului, directorul Liceului „Mihai Viteazul” Ion Sandu. La 2 noiembrie 1930 a avut loc Adunarea Generală ASTRA Alba Iulia, în care a fost ales preşedinte notar Romul Boca. După 5 ani, în cadrul Adunării Generale ASTRA Alba Iulia, din 1 martie 1936, a fost ales preşedinte profesorul de istorie Eugen Hulea Directorul Liceului „Mihai Viteazul”din Alba Iulia. Eugen Hulea s-a implicat activ în eforturile de cunoaştere a istoriei românilor, înfiinţarea bibliotecilor săteşti, organizarea expoziţiilor etnografice, în mişcarea pentru un teatru românesc. Solidaritatea cu cauza românească este făcută publică de „Gazeta de Transilvania”, care a descris şi eforturile femeilor albaiuliene în strângerea ajutoarelor pentru armata română, în lupta pentru independenţă din 1877-78. La 3 septembrie 1936, Comitetul ASTRA a hotărât ridicarea Obeliscului. În acest scop s-a format un Comitat restrâns în care preşedintele Eugen Hulea a apelat la Despărţămintele judeţene din Transilvania, care au vărsat fondurile la Banca Naţională din Alba Iulia. În primăvara anului 1937 au început lucrările iar sumele necesare s-au ridicat de la Banca Naţională, costul final fiind de 3. 092. 746 - lei. Obeliscul a fost inaugurat la 14 octombrie 1937.

 Relaţiile ASOCIAŢIUNII cu Guvernele României Mari au fost benefice, datorită reprezentanţilor astrişti care primiseră funcţii în Guvern. Chiar preşedintele Consiliului de Miniştri Alexandru Vaida Voievod era interesat să ajute „Asociaţiunea”. Octavian Goga ministru al Cultelor şi Artelor, a reuşit în anul 1921 să treacă prin Parlament Legea prin care se conferea ASTREI personalitate morală. În data de 1 Decembrie 1946, regimul comunist a interzis Despărţământului ASTRA Alba Iulia să sărbătorească Marea Unire, urmând o perioadă mai grea pentru ASTRA. La iniţiativa poetului, scriitorului, prof. Ion Mărginean, prof. Ion Bâscă, prof. Oliviu Iacob şi ec. Ioan Străjan, din anul 1993 Despărţământul ASTRA a fost numit şi „Eugen Hulea” Alba Iulia,după numele fostului preşedinte, a avut la conducere pe părintele Ştefan Urdă, apoi a fost ales preşedinte prof. Oliviu Iacob, care a condus cu o mână forte Despărţământul până la 30. 06. 2011 când preşedinte a fost ales prof. Gligor Udrea. În data de 03. 03. 2016 a fost aleasă ca preşedinte prof. actor Maria Cioica,vicepreşedinte prof. Gligor Udrea, iar membrii ajutători: prof. Sebastian Bazilescu, prof. Daniela Rus Fivy, Boris Răvineală, Gheorghe Burz, prof. Ion Bâscă, prof. Mariana Crişan, prof. Florentin Crişan, prof. Sofica Rusu, ec. Aneta Udrea, prof. Daniela Ghigeanu, prof. Victor Făt, scriitor Dorin Oaidă, etc.

 Încă de la înfiinţare Despărţământul ASTRA Alba Iulia şi-a propus un program de cercetare în toate domeniile ştiinţelor, culturii, vieţii economice şi sociale,cât şi publicaţii, sesiuni de comunicări, simpozioane, promovarea adevărului istoric, lansări de carte, promovarea moralei creştine, cultivarea patriotismului în rândul tinerelor generaţii, promovarea culturii prin viu grai, prin cuvântul scris, pe plan local, judeţean, naţional şi internaţional şi unirea tuturor românilor. Aceste idealuri măreţe şi importante pentru românii de pe toate teritoriile româneşti, Despărţământul ASTRA „Eugen Hulea”Alba Iulia le-a pus şi le pune în aplicare tot timpul, în scopul reunirii tuturor românilor, pentru a sărbătorii împreună Centenarul Unirii din anul 2018. ASTRA albaiuliană a aşezat mai multe plăci comemorative, a comemorat eroii şi martirii neamului, poeţii, scriitorii, istoricii renumiţi, înalţi prelaţi,etc. A acordat diplome unor personalităţi şi elevilor, cu ocazia a 111-a Adunare Gen. ASTRA de la Alba Iulia, din 7-9 oct. 2016, la Festivaluri folclorice, concursuri de poezie, teatru, literatură, precum şi premii constând în cărţi şi bani. Între preocupările ASTREI albaiuliene se numără şi schimburi de experienţă culturale între românii de pe ambele maluri ale Prutului, încheieri de parteneriate şi înfrăţiri între localităţi din România şi localităţi de pe teritoriile româneşti din afara graniţelor României. În acest sens Astra albaiuliană a adus tineri şi nu numai, din Basarabia şi alte teritorii româneşti, în tabere şi la Festivaluri folclorice în România, iar în anul 2017 a mijlocit mai multe înfrăţiri între primării din Jud. Alba şi primării din Rep. Moldova. La rândul nostru am promovat cultura românească şi în Basarabia şi Serbia, prin participarea cu Ansambluri Folclorice ale judeţului Alba la Festivalurile iniţiate de ASTRA din Basarabia. În anul 2017 au participat la astfel de festivaluri Ansamblurile Folclorice din Săliştea de Cioara şi Vinţul de Jos. În acest an 2018, vor participa la Festivalul „Se-ntâlneşte dor cu dor” organizat de ASTRA din Basarabia şi ASTRA din România în parteneriat cu ASTRA albaiuliană, Ansamblurile din Zlatna şi Teiuş. Astra albaiuliană a organizat şi Şcoli de vară pentru elevii defavorizaţi, cu rezultate bune la învăţătură, atât pentru cei din România cât şi pentru elevi români de pe teritoriile româneşti din afara graniţelor României. Deasemenea ASTRA albaiuliană în parteneriat cu ASTRA ieşeană, cu sprijinul şi al altor Despărţăminte din România, în anul 2017 a întreprins şi acţiuni umanitare pentru fraţii noştri români din Serbia, deplasându-se la ei cu ajutoare constând în bani, obiecte vestimentare şi gospodăreşti. Toate aceste proiecte implementate de ASTRA albaiuliană au avut şi au drept scop unirea tuturor românilor, care vorbim aceeaşi limbă, într-o singură ţară, România „dodoloaţă”, respectiv România Mare. Sărbătorirea CENTENARULUI DIN 2018 trebuie să ne găsească uniţi şi să ne primim fraţii cu sufletul şi braţele deschise, aşa cum se cuvine.

 Printre proiectele cele mai măreţe pe anul 2018 se numără înfiinţarea unui Muzeu Etnografic şi a unei biblioteci a ASTREI albaiuliene. Muzeul va cuprinde: obiceiuri, tradiţii, etnografie, documente importante ce ţin de acest Despărţământ albaiulian şi expoziţie de carte veche şi a membrilor ASTRA, respectiv o sală pentru bibliotecă. Proiectele măreţe ale ASTREI albaiuliene de înfiinţare a unui Muzeu al ASTREI cu bibliotecă şi de aşezare a busturilor Protopop Ioan Teculescu şi avocat Rubin Patiţia, foşti preşedinţi ai ASTREI, care au servit şi ajutat poporul român, chiar cu riscul vieţii şi libertăţii lor, trebuie să fie implementate. În acest sens, solicităm sprijinul instituţiilor abilitate, pentru a ne respecta valorile culturale şi pe cei care au luptat pentru ca poporul român să aibă o viaţă mai bună. În ceea ce mă priveşte, prin preocupările mele cultural-patriotice, articolele, cărţile, alte reviste şi publicaţii culturale, am promovat cultura românească şi europeană, pe plan local, naţional şi internaţional, atât prin viu grai, cât şi prin cuvântul scris. Am participat deasemenea la creionarea monografică a Ţării Moţilor, dar şi la păstrarea, conservarea şi promovarea obiceiurilor şi tradiţiilor din Munţii Apuseni şi alte zone din România şi nu numai. Aş cita în acest sens pe marele poet german Goethe care spunea: „Nu există nici artă nici ştiinţă care să aparţină unei singure naţiuni. Şi una şi cealaltă sunt ale lumii întregi şi nu se pot dezvolta, numai prin influenţa liberă şi reciprocă a tuturor contemporanilor, faţă de tot ce ne vine din trecut”.

 Este demn de remarcat faptul că, toată munca depusă de către astrişti a fost şi este neretribuită, toate activităţile făcându-se în scopul conservării şi promovării culturii poporului român şi a unităţii de neam şi ţară. De la înfiinţare şi până în momentul de faţă anul 2018, la conducerea Despărţământului ASTRA Alba Iulia au prestat muncă voluntară spre binele românilor, ca directori şi preşedinţi următorii: Protopop Alexandru Turdăşianu, avocat Ioan Pipoş, avocat Rubin Patiţia, Protopop Iustinian Teculescu, prof. Vasile Goldiş, prof. Ion Sandu, prof. Andrei Bârseanu, notar Romul Boca, prof. Eugen Hulea, preot Ştefan Urdă, prof. Oliviu Iacob, prof. Grigore Udrea, prof. actor Maria Cioica cea care prestează şi în acest an 2018. Dacă Nicolae Iorga a numit oraşul Alba Iulia „municipiu cultural” afirmând că: „Un popor fără steag de cultură este o gloată, nu o oaste!”, noi ASTRA albaiuliană şi nu numai, trebuie să confirmăm prin fapte, nu prin vorbe, aceste afirmaţii, spre binele poporului român de pretutindeni. Trebuie să ne păstrăm obiceiurile şi tradiţiile, care reprezintă zidul de rezistenţă împotriva globalizării şi omogenizării culturale europene, pentru a ne putea păstra şi noi ca naţiune română „Nu-i nimeni fericit şi mai ferit de patimi, ca cel ce rămâne statornic lângă datini” spunea marele filozof SENECA.

 Toţi astriştii trebuie să cultive în sufletul tinerilor, spiritul patriotic, morala creştină care din păcate, în ultimul timp lasă de dorit, cât şi dragostea faţă de valorile culturale tradiţionale strămoşeşti, care stau la baza culturii oricărui popor. Ar fi necesar ca în programa şcolară să se introducă ore pe aceste teme, pentru a sădi în conştiinţa tinerilor dorinţa de a fi buni patrioţi, iubitori de cultură, buni români. Numai astfel populaţia românească va putea să redevină ceea ce a fost, un popor luptător pentru dreptate, patriot, respectat, ospitalier, de onoare, omenie, credincios şi de caracter. „Caracterul fără inteligenţă face mult, inteligenţa fără caracter nu face nimic” spunea Cicero.

 Se apropie cu paşi repezi CENTENARUL MARII UNIRI de la 1 dec. 1918, să-l sărbătorim aşa cum se cuvine. Toţi românii, de pretutindeni, să ne REUNIM la Alba Iulia. UNIREA FACE PUTEREA! SĂ FIM UNITI! Să nu uităm că „UNIREA, NAŢIUNEA  A FĂCUT-O!” spunea istoricul Mihail Kogălniceanu.

Doamne Sfinte fă dreptate,/Ţine frate lângă frate/Să lucrăm iară frăţeşte/Şi să vorbim româneşte. (M. Cioica) PER ASPERA AD ASTRA; VIVAT, CRESCAT, FLOREAT ASTRA !

 Despărţământul ASTRA

„Eugen Hulea” Alba Iulia

Preşedinte: Maria CIOICA

 

BIBLIOGRAFIE:

- Revista „Viitorul”- XXI din 23 aug. 1928;

- Revista „Transilvania” nr. 10/1983, Anul XII- Sibiu;

- Revista „DACOROMÂNIA”- Alba Iulia;

- „Muzeul Unirii din Alba Iulia”- Nicolae Josan;

- „Serbările Unirii”- Valer Moga- 1985;

- „Cărturarii Albei”- Editura Bălgrad 1997;

- „Memorandistul moţ Rubin Patiţia”- N. Josan- 2002;

- „Lupşa -aur şi oameni, Editura Braşov-Ion Vlad ;

- „Astra şi Marea Unire”-Mircea Popa- 2017