|
Despărţământul ASTRA, Marea Unire din
1918 şi Centenarul Unirii din 2018 de la Alba Iulia
„Caracterul fără inteligenţă face mult, inteligenţa fără caracter nu
face nimic” (Cicero)
Mai bine de un secol şi jumătate, adversarii poporului român se
străduiau să dovedească, că nu suntem legaţi cu nimic de plaiurile
ardelene, că suntem venetici târzii care am ajuns ca păstori nomazi
peste Carpaţi. Această teorie a lor s-a lovit însă de conştiinţa
poporului român, pe care românii o poartă încă de la zămislirea lor, din
generaţie în generaţie, că, din vremea când dacii prin romanizare au
pornit procesul de formare a poporului nostru, noi nu am rupt legătura
cu glia strămoşilor noştri, ci am înfruntat năvălirile barbare pornite
din stepele Asiei, printre care se aflau şi strămoşii autorilor acestei
teorii. Scriitorul Auxentius afirma în scrierile sale, că episcopul
Ulfila predicând cuvântul lui Dumnezeu în lumea goţilor aflaţi în
Transilvania, Muntenia şi peste Dunăre, a propovăduit şi în limba latină
şi în limba gotă, dovadă că acolo existau dacii romanizaţi şi
creştinaţi. În afară de mărturiile arheologice şi filologice, există şi
dovezi istorice din care se vede că tradiţia descendenţei noastre din
Dacii romanizaţi n-a încetat nici chiar în perioada năvălirilor barbare.
Scriitorul bizantin Kekaumenos, în a doua jumătate a sec al XI-lea ,
afirmă că românii care pe vremea lui se aflau în Larissa, în Grecia,
erau urmaşii dacilor cuceriţi de Traian la Nordul Dunării. Avem multe
dovezi în acest sens, ceea ce dovedeşte că prioritatea românilor faţă de
unguri pe pământul Transilvaniei este deci un fapt sigur, pe care
zadarnic încearcă unii să-l denatureze cu argumente potrivnice
realităţilor istorice. (Ion Moga - Dovezile istorice ale continuităţii
în Transilvania)
Zbuciumata viaţă cotidiană a românilor transilvăneni, cu economia lor
foarte importantă pentru Ţara Românească, Moldova şi Transilvania,
cuprinde şi un profund interes naţional. Aceştia şi-au adus o
contribuţie remarcabilă la menţinerea şi difuzarea în rândul maselor, a
conştiinţei unităţii de neam şi ţară a românilor de pe ambele versante
ale Carpaţilor. Ciobanii care se perindau prin toate zonele acestor ţări
au constatat că toţi vorbeau aceeaşi limbă. Astfel că întorşi la
locurile de unde erau originari, au prezentat conaţionalilor lor
convingerea identităţii de origine şi limbă cu populaţia care se
întindea până la Dunăre şi Marea Neagră. Nicolae Iorga spunea că „nu
există cioban ardelean ci numai cioban român”. Conştiinţa unităţii de
neam, sentimentul unităţii de limbă şi de lege, atât de înrădăcinată din
vechime în mijlocul acestui popor de ciobani români, îndeletnicirile lor
specifice, le-a dat convingerea că unirea dintre ardeleni, munteni şi
moldoveni, a fost imboldul de neînfrânt al rezistenţei seculare în faţa
oprimării sociale şi naţionale. În timpul marilor frământări sociale din
secolele XVII- XVIII s-a creat o pătură socială a poporului român,
pentru câştigarea drepturilor tuturor românilor. Răscoala eroilor
martiri Horia, Cloşca şi Crişan şi apoi a eroului martir Avram Iancu, au
fost şi sunt semnificative în acest sens. Poporul a aderat la aceste
mişcări populare pentru a-şi câştiga drepturile cuvenite în ceea ce
priveşte păstrarea limbii române, literaturii române, religiei ortodoxe,
culturii româneşti şi a gliei strămoşeşti transmise din generaţie în
generaţie. Intelectualitatea română a realizat că nivelul de cunoaştere
şi cultură trebuie să crească în rândul maselor, astfel că s-au gândit
să înfiinţeze o „asociaţiune” care să propage cultura în rândul maselor
populare. Încă din anul 1848 se simţea nevoia înfiinţării unei
„Asociaţiuni culturale româneşti”, astfel că cei trei prefecţi ai
Revolu-ţiei din Transilvania - Avram Iancu, Axente Sever şi Simion
Bărnuţiu au donat împreună suma de 2. 500 de florini, în scopul
înfiinţării unei societăţi literare române. La 10 mai 1860 cei doi
prelaţi din Ardeal au depus guvernului o petiţie în care cereau
înfiinţarea unei asociaţiuni care să sprijine înaintarea în cultură a
poporului român. În data de 12 iulie 1860 Guvernul a comunicat
Episcopului Şaguna că înainte de aprobare ar dori să ştie despre ce fel
de reuniune este vorba şi despre scopul ei. A cerut să prezinte şi un
statut al asociaţiunii şi un proiect, pentru a se putea face Adunarea
Constitutivă care să le dezbată şi să le trimită apoi monarhului pentru
sancţionare. Guvernul a mai atenţionat pe Guvernator şi pe Episcopul
Şaguna că dacă se urmăresc scopuri naţionale, nu se va da voie să se
înfiinţeze „asociaţiunea”. În şedinţa Guvernului din data de 25
septembrie 1861 a fost aprobată petiţia care cuprindea statutul şi
activităţile asociaţiunii. După aprobare, în data de 4 noiembrie,
Episcopul Şaguna a chemat pe toţi cei care au hotărât să înfiinţeze
asociaţiunea, la Seminarul românesc unde a fost o adevărată sărbătoare
românească. Cuvântarea Episcopului Şaguna pentru înfiinţarea
asociaţiunii, care să aibă la bază „literatura română şi cultura
poporului român” şi a lui Timotei Cipariu, i-a mişcat pe toţi cei
prezenţi, întărindu-le credinţa în promovarea culturală, patriotică,
religioasă şi socială a românilor.
Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului
Român - ASTRA a fost concepută ca un „centru de unire a românilor”, de
făurire prin cultură a tot ceea ce nu s-a putut înfăptui prin lupta
armată şi prin cea politică. ASTRA reprezintă roadele revoluţiei de la
1848-1849 şi a programului de la Blaj din 3/15 mai 1848. Protagoniştii
cei mai de seamă ai ASTREI au fost: Andrei Şaguna, Timotei Cipariu,
Iacob Bologa, George Bariţiu, Vasile L. Pop, Octavian Goga, Vasile
Goldiş, Ioan Lupaş, Onisifor Ghibu, Pantelimon Halipa, Andrei Bârseanu,
Alexandru Tordăşianu, etc. Alba Iulia este cunoscută prin implicarea
intelectualilor din perioada 1852-1859 în mişcarea pentru literatura
română şi a culturii poporului român. Asociaţiunea ASTRA a constituit un
cadru de colaborare pe plan cultural pentru bisericile româneşti, astfel
că în 1854 Scaunul Episcopal al Blajului a fost ridicat la rang de
Mitropolie, primul Mitropolit fiind Alexandru Sterca Şuluţiu. După
apelul din 1860 al lui Ion Puşcariu s-au făcut paşi concreţi spre
înfiinţarea asociaţiunii. Numele conducătorilor revoluţiei: Avram Iancu,
Simion Bărnuţiu, Al. Papiu Ilarian au fost argumente puternice pentru a
trece la fapte. Eforturile lui George Bariţiu şi ale altor intelectuali
au fost răsplătite prin înfiinţarea la Sibiu la 23 octombrie - 4
noiembrie 1861, a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi
Cultura Poporului Român - ASTRA. Aceasta a devenit în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea organizaţia cea mai puternică a vieţii culturale
româneşti din monarhia austro-ungară. În această perioadă Ioan Lupaş
afirma:”Cea mai de căpetenie problemă pentru un popor care vrea să scape
de jugul robiei sufleteşti, este să-şi creeze o cultură proprie”.
Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului
Român - ASTRA înfiinţată in perioada 23 oct. - 4 nov. 1861, la Sibiu, a
avut ca prim scop păstrarea limbii române şi a culturii poporului român,
ajungând să fie promotoarea Unirii. Cezar Petrescu scria:„Trecutul
ASTREI a însemnat pagini de aspre rezistenţe în istoria luptelor
naţionale din Ardeal. Era rezistenţa cea mai durabilă. Prin cultură,
prin păstrarea graiului, prin carte, prin tradiţie, tot tezaurul
spiritual al românismului din Ardeal a fost galvanizat de asociaţia
cărturărească din Sibiu, ca să înfrunte loviturile de berbec ale
deznaţionalizanţilor maghiari. . . . „ Promotorii ASTREI au reuşit să
stabilească o relaţie nemijlocită între dezideratul libertăţii naţionale
şi cultura naţională din întreg spaţiul românesc. Colaborarea
interconfesională a contribuit la formarea adunării constitutive a
„Asociaţiunii” din 23 octombrie/4 noiembrie 1861, când a fost ales
preşedinte episcopul Andrei Şaguna. Scopul societăţii era „înaintarea în
cultura intelectuală şi morală”, dar şi-a propus ca şi ASTRA să
pregătească pe membri săi pentru lupta de cucerire a drepturilor
naţionale şi sociale ale poporului român şi să facă din ei conducătorii
acestei lupte, apărătorii şi educatorii poporului.
Contribuţia blăjenilor, abrudenilor şi albaiulienilor la mişcarea
culturală românească şi la înfiinţarea ASTRA Sibiu din 1861, au
determinat conducerea Asociaţiunei să organizeze la Blaj în 1863
Adunarea Generală a Astrei, apoi în 1865 la Abrud, după care la Alba
Iulia în zilele de 27-28 august 1866. Încă de la Adunarea Generală ASTRA
de la Alba Iulia s-au început demersurile pentru înfiinţarea
Despărţământului Bălgradului, care s-a implementat abia în anul 1869.
Documentele referitoare la întemeierea Despărţământului au fost
realizate abia după aproape 4 ani, constând în: Convocatorul pentru
Adunarea de constituirea Despărţământului, din perioada 9-21 martie
1870, când s-a înfiinţat al VIII-lea Despărţământ al ASTREI,Protocolul
de constituire, Consemnarea membrilor fondatori, ordinari şi ajutători
şi Tabelul localităţilor aparţinătoare. La iniţiativa protopopului
Alexandru Tordăşianu, au participat 19 persoane dintre care 5 preoţi,
iar ceilalţi erau oameni influenţi cu dare de mână, din zonă. Dintre
preoţii ortodocşi au fost parohii Petru Truţă din Cricău, Ioachim Crişan
din Ighiu, iar din Ampoiţa au fost Toma Popovici şi Ioan David capelani
de rit răsăritean. Au participat 21 de membri fondatori, care au plătit
taxa de 1 florin fiecare. Alţi 52 membri ajutători şi alte 4 persoane au
promis că vor plăti taxa de 1florin, iar alte 4 persoane au promis taxa
de 5 florini (valută austriacă) pe an. Astfel suma de 67 florini a fost
înmânată Directorului ordinar, avocat Iacob Brânduşianu, drept taxe din
partea membrilor. Activitatea Despărţământului al VIII-lea al
Bălgradului a început cu contribuţia a 102 persoane, reuşind prin
activitatea sa să câştige adeziunea totală a românilor la principiile
luptei pentru progres şi cultură, pentru o viaţă culturală unitară.
Primul fondator şi director al Despărţământului ASTRA de la Alba Iulia a
fost Protopopul ortodox Alexandru Tordăşianu sprijinit de tribunul
paşoptist Axente Sever din Cricău şi avocatul Nicolae Gaetanu din Aiud.
Despărţământul (Filiala) ASTRA Alba Iulia, încă de la început şi-a
propus un program de cercetare în toate domeniile ştiinţelor, culturii,
vieţii economice şi sociale, cât şi publicaţii, sesiuni de comunicări,
promovarea adevărului istoric, a patriotismului şi credinţei, fiind un
centru de unire a românilor. Memorandistul şi veritabilul moţ, avocat
Rubin Patiţia, alături de cumnatul său protopopul Alexandru Tordăşianu,
a luat parte la acţiunea de oficializare a Despărţământului ASTRA- Alba
Iulia, înfiinţat în 1869, iar din 1872 a fost secretarul acestui
Despărţământ, alături de directorul Despărţământului Ioan Pipoş. La
adunarea de la Măgina Protopopul Tordăşianu a vorbit despre importanţa
ca poporul să îmbrăţişeze meseriile, arătând importanţa lor, iar la
adunarea de la Teiuş - august 1885, a vorbit despre şcoală şi importanţa
ei, îndemnând poporul român să iubească şcoala.
La Adunarea ASTREI de la Alba Iulia, din 27-28 august. 1866 a
participat şi geniul poeziei româneşti Mihai Eminescu, iar seara
teologul Elie Damian Domşa l-a găsit odihnindu-se pe o bancă din parcul
oraşului de Jos şi l-a invitat să doarmă cu el, la Hanul „La
Istrătoaie”, iar acesta a acceptat.
Protopopul greco-ortodox Alexandru Tordăşianu a fost de mare valoare şi
a luptat pentru cauza românismului. A fost primul preşedinte (director)
al Despărţământului ASTREI din Alba Iulia, până în 1876, chiar dacă din
anul 1872 a predat majoritatea sarcinilor lui Ioan Pipoş, proaspăt mutat
la Alba Iulia. Rubin Patiţia se bucura de un prestigiu tot mai ridicat
în rândul populaţiei româneşti, astfel că a fost ales delegat al zonei,
la Conferinţa Naţională de la Sibiu din 12-24 mai 1881. Era prima
adunare la care erau laolaltă reprezentanţi ai românilor din
Transilvania, Ungaria şi Banat, fără deosebire de confesiune. La acea
adunare s-a stabilit programul naţional, care forma baza luptei pentru
emanciparea poporului român, organe de presă maghiare afirmând că „toate
câte s-au făcut în această conferinţă, au fost impuse de avocatul Rubin
Patiţia”. În anul 1885, la împlinirea a 100 de ani de la martiriul lui
Horea, Cloşca şi Crişan de pe Dealul Furcilor (Podei) de la 28 februarie
1785, Rubin Patiţia a prilejuit agitaţii în comitatul Alba Inferioară şi
în întreagă România, pentru comemorarea evenimentului. Pe acel loc,Rubin
Patiţia a propus ridicarea unui monument în cinstea martirilor şi pentru
prima dată, el a fost cel care a dat parastas pentru aceşti martiri.
Pentru parastas, el a comandat la o fabrică din Viena 2 cununi de metal
aurit şi cu pietre colorate în tricolorul român, una cu 6 şi alta cu 4
arcuri, având gravuri cu însemnătatea lor, care au fost sfinţite în ziua
parastasului. Ulterior, aceste coroane, asemenea celor episcopale, au
fost folosite pentru cununiile mirilor. Paralel cu lupta
social-politică, Rubin Patiţia a avut o perioadă de glorie între anii
1892 şi 1894, când a desfăşurat o vastă activitate în cadrul mişcării
memorandiste, dar mai ales în cadrul Despărţământului ASTRA Alba Iulia,
în scopul ridicării culturale a neamului românesc. Un merit deosebit a
avut Rubin Patiţia în înfiinţarea unei biblioteci poporale în clădirea
şcolii ortodoxe confesionale, ridicată sub protopopul Alexandru
Tordăşianu, unde se arhiva şi revista asociaţiunii „Transilvania” precum
şi revista „Convorbiri Literare” , „Tribuna”şi alte cărţi. Memorandumul
a marcat apogeul luptei de emancipare a românilor din Transilvania din
sec. al XIX-lea, aducând problema românească în conştiinţa europeană. În
zilele plecării la Viena, deşi soţia lui Rubin Patiţia era bolnavă, el a
luat calea spre Viena, alături de ceilalţi delegaţi, în număr de 300,
deoarece spunea el „ îndatorirea de a împlini voinţa naţiunii, era mai
mare”. În anul 1897 Rubin Patiţia a fost însărcinat cu conducerea
provizorie a Despărţământului ASTRA albaiuliană,pe lângă funcţia de
secretar pe care o deţinea de mulţi ani, iar în anul 1898 a fost
confirmat în funcţia de director. În anul 1900 s-a hotărât o nouă
arondare a Despărţământului Astra Alba Iulia, rămânând cu 86 localităţi
aparţinătoare, fiind cel mai extins Despărţământ din Transilvania, fiind
condus tot de avocatul Rubin Patiţia până în anul 1902. În luna august
1902 devine director al Despărţământului Protopopul ortodox Ioan
Teculescu. În luna septembrie 1909 avocatul Rubin Patiţia a ţinut
Adunarea Generală ASTRA, a „Societăţii pentru fondul teatrului
român’’,ocazie cu care s-a redactat o foaie ocazională cu titlul „Thalia
română la Alba Iulia”. În anul 1912 a reuşit să tipărească prima parte a
lucrării plănuite intitulată: „Munţii noştri”, „Ţara ţopilor””,Despre
trecutul Munţilor Apuseni ai Transilvaniei”,etc . Rubin Patiţia a murit
la 13 iunie 1918, neapucând să-şi vadă visul realizat, respectiv Marea
Unire de la 1 Decembrie 1918.
În perioada 1911-1914, veniturile ASTREI proveneau din taxele şi
cotizaţiile plătite de membri, din comercializarea Bibliotecii Poporale,
după depozitele bancare, din impozitele după edificii, dividende,
subvenţii şi donaţii. Toate veniturile proveneau din surse private
româneşti. S-a vorbit şi s-a scris mult despre rolul ASTREI în
înfăptuirea UNIRII de la 1918. Asociaţiunea a urmărit încă de la început
acest scop al UNIRII, prin emanciparea culturală şi conştientizarea unei
identităţi naţionale, realizându-se prin unirea lor politică, între
frontierele unui singur stat. Primii care au întocmit Declaraţia de
Unire au fost membri Sfatului Ţării din Basarabia şi Iaşi, printre care
se afla şi Elena Alistar, prima femeie din Sfatul Ţării care a propus
UNIREA Basarabiei cu ţara mamă- România. Primul care a semnat DECLARAŢIA
DE UNIRE a fost Ion Buzdugan, care era secretarul Sfatului Ţării.
Dorinţa de UNIRE cu Ţara a fost puternic afirmată pe tot cursul
manifestărilor astriste, mai ales după mişcarea „Memorandiştilor”,
1892-1893. Pantelimon Halipa care a fost în Consiliul Naţional şi
preşedintele ASTREI în Basarabia, fraţii Dimitrie, Vladimir şi Sergiu
Bogoş de pe teritoriile Basarabiei (gubernia rusească), care se află
înmormântaţi la Mănăstirea Cernica, au militat pentru UNIREA tuturor
românior.
Cadrul în care s-a desfăşurat lupta românilor din Transilvania, Banat,
Crişana şi Maramureş pentru realizarea deplinei unităţi naţionale l-au
constituit consiliile locale naţionale româneşti. Trebuie să amintim că
aceste consilii s-au constituit pe structura Despărţămintelor şi a
cercurilor ASTREI şi sub directa lor coordonare, având în vedere că
majoritatea despărţămintelor erau conduse de preoţi şi învăţători. De
regulă conducătorii acestor consilii erau preşedinţii de despărţăminte
şi de cercuri ale ASTREI, care aveau experienţa necesară conducerii
administrative. Învăţători, profesori, preoţi, jurişti, ofiţeri, medici,
intelectualitatea românească în general, în consens cu aspiraţiile
întregii naţiuni române, au pus bazele instituţiilor care aveau să
pregătească Unirea cea Mare. Unitatea de cultură şi de acţiune a fost
exprimată cu prisosinţă şi în timpul serbărilor jubileului consacrat
aniversării a 50 de ani de la crearea ASTREI, ce au avut loc la Blaj, în
1911, unde au fost prezenţi peste 30. 000 de români din toată
Transilvania, dar şi din Bucureşti şi Iaşi. Această acţiune astristă a
avut o importanţă covârşitoare pentru opinia publică din ţară şi din
străinătate, fiind realizată înainte de 1 Decembrie 1918. Toate acestea
constituie semnul unei înţelepciuni politice, al unui realism politic
judecat, al unei maturităţi în gândire manifestată de elita intelectuală
astristă, precum şi evidenţierea numeroaselor eforturi făcute de
generaţia de la 1918, în fruntea căreia se afla ASTRA. Toate
Despărţămintele ASTRA au jucat un rol uriaş în viaţa poporului român,
care a transformat treptat lupta culturală în luptă politică, pentru
întărirea conştiinţei de unitate şi solidaritate naţională în
perspectiva unirii românilor într-un stat naţional capabil să asigure
perenitatea românilor în vechile hotare. Printre UNIONIŞTII care au
pregătit şi redactat documentele pentru înfăptuirea UNIRII se
numără:Iuliu Maniu, Vasile Lucaciu, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida
Voievod, Ştefan Cicio Pop, Ioan Suciu, Aurel Vlad, Octavian Goga, Aurel
Lazăr, Emil Haţegan, Valeriu Branişte, Victor Bortescu, Romul Boilă, Ion
Flueraş, Iosif Jumanca, Ion Teculescu- protopop şi primul episcop al
armatei române, Rubin Patiţia- avocat, Andrei Bârseanu-profesor,
Octavian Rusu, Coriolan Sabău-preot doctor. , Eugen Hulea- profesor,
Emil Pop-acadmician, Ştefan Manciulea-profesor, Alexandru Borza, Gavril
Crişan-avocat, Pompiliu Medrea, etc. Majoritatea acestor personalităţi
erau din împrejurimile Albei.
Actul unirii a fost votat de cei 1228 de delegaţi ai Marelui Sfat
Naţional prin adeziunea unanimă a mulţimii de peste 100. 000 de români
din toate colţurile Transilvaniei, mobilizaţi de Despărţămintele ASTREI,
cu deosebire cel al Bălgradului, strânşi pe Câmpul lui Horia din Cetatea
Albei, în urale de bucurie şi de emoţionante cântece patriotice.
Înfăptuirea aspiraţiilor poporului român au fost împlinite cu preţul
unor mari sacrificii şi jertfe, concretizate în ctitoriile ASTREI. Ele
au însemnat de fapt, adevărate cetăţi de rezistenţă prin cultură
împotriva deznaţionalizării românilor, cu rol decisiv în construcţia
identităţii etnice, de luptă pentru apărarea fiinţei şi drepturilor
naţionale, pentru unitate naţional-statală.
În noiembrie 1918 a fost ales preşedinte al Despărţământului ASTRA Alba
Iulia Andrei Bârseanu, care a fost şi unul din cei patru vicepreşedinţi
ai Marelui Sfat Naţional. Asociaţiunea ASTRA împreună cu Despărţămintele
au avut o contribuţie substanţială de-a lungul existenţei lor la:
înfiinţarea numeroaselor Muzee Etnografice din ţară, aşezarea de
monumente istorice, ridicări de busturi ale istoricilor, filozofilor,
poeţilor şi scriitorilor mai reprezentativi perioadei, construcţia
Troiţelor şi Bisericilor, organizarea serbărilor culturale, amenajarea
Expoziţiilor Etnografice şi de carte, organizarea de conferinţe,
colocvii şi sesiuni de comunicări, respectiv la păstrarea şi promovarea
culturii româneşti atât prin viu grai cât şi prin cuvântul scris.
Momentul crucial în această luptă l-a constituit Declaraţia de
autodeterminare a românilor, din 18 octombrie 1918, care a fost citită
de ilustra personalitate astristă şi a României Mari, dr. Alexandru
Vaida Voevod în Parlamentul de la Budapesta. Asumându-şi un rol
substanţial în procesul de reformă socială din România Mare, ASTRA a
adoptat un program ambiţios, conceput prin 1920-1921. Educaţia adulţilor
fiind socotită ca educaţie naţională. Programul cuprindea rezolvarea a
cinci probleme:
1. Ridicarea de monumente pentru salvarea memoriei faptelor eroice ale
vitejilor neamului;
2. Înfiinţarea unor reţele de case naţionale, 28 de centre, pentru
început în Transilvania;
3. Înfiinţarea a 26 de fonduri pentru susţinerea financiară a tuturor
domeniilor de activitate;
4. Completarea cu noi locaţii, a edificiilor Reşedinţei Centrale a
ASTREI SIBIU;
5. Dezvoltarea editorială a ASTREI în aşa fel ca în fiecare comună
românească să existe o bibliotecă.
Mesajul adresat de către Asociaţiunea ASTRA, tuturor guvernelor,
era:”ASTRA are scopuri culturale convergente cu ale statului român şi
tocmai de aceea, statul nu are doar îndatorirea ci chiar obligaţia să
susţină cu subvenţii activitatea Astrei”. ASTRA a însemnat afirmarea
clară şi hotărâtă a viitorului românilor din Transilvania, care au
dreptul, după veacuri de robie, la libertate naţională.
După înfăptuirea Marii Uniri, cea mai mare dintre ctitoriile ASTREI,
însemnătatea, meritele şi rolul naţional al ASTREI au fost recunoscute
de Parlamentul României Mari, prin Legea nr. 2602, din 22 iunie 1921, al
cărei articol unic consacra continuitatea statutului de personalitate
juridică, cu menţinerea în proprietate a întregului patrimoniu material
şi spiritual realizat până atunci. (10 DB Rapsodia p. 28, V. Grecu)
ASTRA, 2011, p. 28. politica naţional-economică a Asociaţiunii.
Unirea s-a realizat prin redobândirea teritoriilor româneşti,
dispersate încă de la cucerirea romană, astfel că ROMÂNIA a redevenit
„dodoloaţă”, aşa cum îi spuneau înaintaşii noştri. Visul lor fiind
îndeplinit la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, oraş care a devenit
capitala de suflet a tuturor românilor. Referindu-se la această
„capitală de suflet”, scriitorul şi întemeietorul şcolii româneşti Ion
Heliade Rădulescu spunea: „De aici a răsărit soarele românilor. „IPS
Antonie Plămădeală afirma:„Ctitorul cel mare şi adevărat al
Asociaţiunii, în Sibiu, a fost poporul român din Transilvania, care a
înfăptuit-o, iar cea mai mare dintre ctitoriile ei, ctitoria urmărită cu
înţelepciune, răbdare, pasiune, perseverenţă şi jertfe a fost Marea
Unire de la 1 Decembrie 1918. „ Datoria naţiunii române este de a-şi
demonstra eficacitatea în apărarea valorilor proprii, valori cum foarte
puţine popoare le au. Puterea se afirmă prin unitatea tuturor românilor,
care poate deveni realitate doar prin educaţia permanentă dată tinerelor
generaţii.
La 4 iulie 1919 Andrei Bârseanu a fost numit şef al Direcţiei Generale
Sibiu al Învăţământului Secundar, ocazie în care i-a îndemnat pe toţi
profesorii să se preocupe de reactivarea Despărţămintelor ASTREI. Vasile
Goldiş fost Ministru, a fost cel care a preluat preşedinţia
Despărţământului ASTREI Alba Iulia, după Andrei Bârseanu. La 11 iulie
1920 a avut loc Adunarea Generală a Despărţământului ASTRA Alba Iulia,
prima după Marea Unire din 1918, când a fost ales ca preşedinte
Protopopul Ioan Teculescu. La 23 aprilie 1925 la Cricău a avut loc
Adunarea Generală ASTRA Alba Iulia, prezidată de Ioan Neagoe, când a
fost ales ca preşedinte al Despărţământului, directorul Liceului „Mihai
Viteazul” Ion Sandu. La 2 noiembrie 1930 a avut loc Adunarea Generală
ASTRA Alba Iulia, în care a fost ales preşedinte notar Romul Boca. După
5 ani, în cadrul Adunării Generale ASTRA Alba Iulia, din 1 martie 1936,
a fost ales preşedinte profesorul de istorie Eugen Hulea Directorul
Liceului „Mihai Viteazul”din Alba Iulia. Eugen Hulea s-a implicat activ
în eforturile de cunoaştere a istoriei românilor, înfiinţarea
bibliotecilor săteşti, organizarea expoziţiilor etnografice, în mişcarea
pentru un teatru românesc. Solidaritatea cu cauza românească este făcută
publică de „Gazeta de Transilvania”, care a descris şi eforturile
femeilor albaiuliene în strângerea ajutoarelor pentru armata română, în
lupta pentru independenţă din 1877-78. La 3 septembrie 1936, Comitetul
ASTRA a hotărât ridicarea Obeliscului. În acest scop s-a format un
Comitat restrâns în care preşedintele Eugen Hulea a apelat la
Despărţămintele judeţene din Transilvania, care au vărsat fondurile la
Banca Naţională din Alba Iulia. În primăvara anului 1937 au început
lucrările iar sumele necesare s-au ridicat de la Banca Naţională, costul
final fiind de 3. 092. 746 - lei. Obeliscul a fost inaugurat la 14
octombrie 1937.
Relaţiile ASOCIAŢIUNII cu Guvernele României Mari au fost benefice,
datorită reprezentanţilor astrişti care primiseră funcţii în Guvern.
Chiar preşedintele Consiliului de Miniştri Alexandru Vaida Voievod era
interesat să ajute „Asociaţiunea”. Octavian Goga ministru al Cultelor şi
Artelor, a reuşit în anul 1921 să treacă prin Parlament Legea prin care
se conferea ASTREI personalitate morală. În data de 1 Decembrie 1946,
regimul comunist a interzis Despărţământului ASTRA Alba Iulia să
sărbătorească Marea Unire, urmând o perioadă mai grea pentru ASTRA. La
iniţiativa poetului, scriitorului, prof. Ion Mărginean, prof. Ion Bâscă,
prof. Oliviu Iacob şi ec. Ioan Străjan, din anul 1993 Despărţământul
ASTRA a fost numit şi „Eugen Hulea” Alba Iulia,după numele fostului
preşedinte, a avut la conducere pe părintele Ştefan Urdă, apoi a fost
ales preşedinte prof. Oliviu Iacob, care a condus cu o mână forte
Despărţământul până la 30. 06. 2011 când preşedinte a fost ales prof.
Gligor Udrea. În data de 03. 03. 2016 a fost aleasă ca preşedinte prof.
actor Maria Cioica,vicepreşedinte prof. Gligor Udrea, iar membrii
ajutători: prof. Sebastian Bazilescu, prof. Daniela Rus Fivy, Boris
Răvineală, Gheorghe Burz, prof. Ion Bâscă, prof. Mariana Crişan, prof.
Florentin Crişan, prof. Sofica Rusu, ec. Aneta Udrea, prof. Daniela
Ghigeanu, prof. Victor Făt, scriitor Dorin Oaidă, etc.
Încă de la înfiinţare Despărţământul ASTRA Alba Iulia şi-a propus un
program de cercetare în toate domeniile ştiinţelor, culturii, vieţii
economice şi sociale,cât şi publicaţii, sesiuni de comunicări,
simpozioane, promovarea adevărului istoric, lansări de carte, promovarea
moralei creştine, cultivarea patriotismului în rândul tinerelor
generaţii, promovarea culturii prin viu grai, prin cuvântul scris, pe
plan local, judeţean, naţional şi internaţional şi unirea tuturor
românilor. Aceste idealuri măreţe şi importante pentru românii de pe
toate teritoriile româneşti, Despărţământul ASTRA „Eugen Hulea”Alba
Iulia le-a pus şi le pune în aplicare tot timpul, în scopul reunirii
tuturor românilor, pentru a sărbătorii împreună Centenarul Unirii din
anul 2018. ASTRA albaiuliană a aşezat mai multe plăci comemorative, a
comemorat eroii şi martirii neamului, poeţii, scriitorii, istoricii
renumiţi, înalţi prelaţi,etc. A acordat diplome unor personalităţi şi
elevilor, cu ocazia a 111-a Adunare Gen. ASTRA de la Alba Iulia, din 7-9
oct. 2016, la Festivaluri folclorice, concursuri de poezie, teatru,
literatură, precum şi premii constând în cărţi şi bani. Între
preocupările ASTREI albaiuliene se numără şi schimburi de experienţă
culturale între românii de pe ambele maluri ale Prutului, încheieri de
parteneriate şi înfrăţiri între localităţi din România şi localităţi de
pe teritoriile româneşti din afara graniţelor României. În acest sens
Astra albaiuliană a adus tineri şi nu numai, din Basarabia şi alte
teritorii româneşti, în tabere şi la Festivaluri folclorice în România,
iar în anul 2017 a mijlocit mai multe înfrăţiri între primării din Jud.
Alba şi primării din Rep. Moldova. La rândul nostru am promovat cultura
românească şi în Basarabia şi Serbia, prin participarea cu Ansambluri
Folclorice ale judeţului Alba la Festivalurile iniţiate de ASTRA din
Basarabia. În anul 2017 au participat la astfel de festivaluri
Ansamblurile Folclorice din Săliştea de Cioara şi Vinţul de Jos. În
acest an 2018, vor participa la Festivalul „Se-ntâlneşte dor cu dor”
organizat de ASTRA din Basarabia şi ASTRA din România în parteneriat cu
ASTRA albaiuliană, Ansamblurile din Zlatna şi Teiuş. Astra albaiuliană a
organizat şi Şcoli de vară pentru elevii defavorizaţi, cu rezultate bune
la învăţătură, atât pentru cei din România cât şi pentru elevi români de
pe teritoriile româneşti din afara graniţelor României. Deasemenea ASTRA
albaiuliană în parteneriat cu ASTRA ieşeană, cu sprijinul şi al altor
Despărţăminte din România, în anul 2017 a întreprins şi acţiuni
umanitare pentru fraţii noştri români din Serbia, deplasându-se la ei cu
ajutoare constând în bani, obiecte vestimentare şi gospodăreşti. Toate
aceste proiecte implementate de ASTRA albaiuliană au avut şi au drept
scop unirea tuturor românilor, care vorbim aceeaşi limbă, într-o singură
ţară, România „dodoloaţă”, respectiv România Mare. Sărbătorirea
CENTENARULUI DIN 2018 trebuie să ne găsească uniţi şi să ne primim
fraţii cu sufletul şi braţele deschise, aşa cum se cuvine.
Printre proiectele cele mai măreţe pe anul 2018 se numără înfiinţarea
unui Muzeu Etnografic şi a unei biblioteci a ASTREI albaiuliene. Muzeul
va cuprinde: obiceiuri, tradiţii, etnografie, documente importante ce
ţin de acest Despărţământ albaiulian şi expoziţie de carte veche şi a
membrilor ASTRA, respectiv o sală pentru bibliotecă. Proiectele măreţe
ale ASTREI albaiuliene de înfiinţare a unui Muzeu al ASTREI cu
bibliotecă şi de aşezare a busturilor Protopop Ioan Teculescu şi avocat
Rubin Patiţia, foşti preşedinţi ai ASTREI, care au servit şi ajutat
poporul român, chiar cu riscul vieţii şi libertăţii lor, trebuie să fie
implementate. În acest sens, solicităm sprijinul instituţiilor
abilitate, pentru a ne respecta valorile culturale şi pe cei care au
luptat pentru ca poporul român să aibă o viaţă mai bună. În ceea ce mă
priveşte, prin preocupările mele cultural-patriotice, articolele,
cărţile, alte reviste şi publicaţii culturale, am promovat cultura
românească şi europeană, pe plan local, naţional şi internaţional, atât
prin viu grai, cât şi prin cuvântul scris. Am participat deasemenea la
creionarea monografică a Ţării Moţilor, dar şi la păstrarea, conservarea
şi promovarea obiceiurilor şi tradiţiilor din Munţii Apuseni şi alte
zone din România şi nu numai. Aş cita în acest sens pe marele poet
german Goethe care spunea: „Nu există nici artă nici ştiinţă care să
aparţină unei singure naţiuni. Şi una şi cealaltă sunt ale lumii întregi
şi nu se pot dezvolta, numai prin influenţa liberă şi reciprocă a
tuturor contemporanilor, faţă de tot ce ne vine din trecut”.
Este demn de remarcat faptul că, toată munca depusă de către astrişti a
fost şi este neretribuită, toate activităţile făcându-se în scopul
conservării şi promovării culturii poporului român şi a unităţii de neam
şi ţară. De la înfiinţare şi până în momentul de faţă anul 2018, la
conducerea Despărţământului ASTRA Alba Iulia au prestat muncă voluntară
spre binele românilor, ca directori şi preşedinţi următorii: Protopop
Alexandru Turdăşianu, avocat Ioan Pipoş, avocat Rubin Patiţia, Protopop
Iustinian Teculescu, prof. Vasile Goldiş, prof. Ion Sandu, prof. Andrei
Bârseanu, notar Romul Boca, prof. Eugen Hulea, preot Ştefan Urdă, prof.
Oliviu Iacob, prof. Grigore Udrea, prof. actor Maria Cioica cea care
prestează şi în acest an 2018. Dacă Nicolae Iorga a numit oraşul Alba
Iulia „municipiu cultural” afirmând că: „Un popor fără steag de cultură
este o gloată, nu o oaste!”, noi ASTRA albaiuliană şi nu numai, trebuie
să confirmăm prin fapte, nu prin vorbe, aceste afirmaţii, spre binele
poporului român de pretutindeni. Trebuie să ne păstrăm obiceiurile şi
tradiţiile, care reprezintă zidul de rezistenţă împotriva globalizării
şi omogenizării culturale europene, pentru a ne putea păstra şi noi ca
naţiune română „Nu-i nimeni fericit şi mai ferit de patimi, ca cel ce
rămâne statornic lângă datini” spunea marele filozof SENECA.
Toţi astriştii trebuie să cultive în sufletul tinerilor, spiritul
patriotic, morala creştină care din păcate, în ultimul timp lasă de
dorit, cât şi dragostea faţă de valorile culturale tradiţionale
strămoşeşti, care stau la baza culturii oricărui popor. Ar fi necesar ca
în programa şcolară să se introducă ore pe aceste teme, pentru a sădi în
conştiinţa tinerilor dorinţa de a fi buni patrioţi, iubitori de cultură,
buni români. Numai astfel populaţia românească va putea să redevină ceea
ce a fost, un popor luptător pentru dreptate, patriot, respectat,
ospitalier, de onoare, omenie, credincios şi de caracter. „Caracterul
fără inteligenţă face mult, inteligenţa fără caracter nu face nimic”
spunea Cicero.
Se apropie cu paşi repezi CENTENARUL MARII UNIRI de la 1 dec. 1918,
să-l sărbătorim aşa cum se cuvine. Toţi românii, de pretutindeni, să ne
REUNIM la Alba Iulia. UNIREA FACE PUTEREA! SĂ FIM UNITI! Să nu uităm că
„UNIREA, NAŢIUNEA A FĂCUT-O!” spunea istoricul Mihail Kogălniceanu.
Doamne Sfinte fă dreptate,/Ţine frate lângă frate/Să lucrăm iară
frăţeşte/Şi să vorbim româneşte. (M. Cioica) PER ASPERA AD ASTRA; VIVAT,
CRESCAT, FLOREAT ASTRA !
Despărţământul ASTRA
„Eugen Hulea” Alba Iulia
 Preşedinte:
Maria CIOICA
BIBLIOGRAFIE:
-
Revista „Viitorul”- XXI din 23 aug. 1928;
-
Revista „Transilvania” nr. 10/1983, Anul XII- Sibiu;
-
Revista „DACOROMÂNIA”- Alba Iulia;
-
„Muzeul Unirii din Alba Iulia”- Nicolae Josan;
-
„Serbările Unirii”- Valer Moga- 1985;
-
„Cărturarii Albei”- Editura Bălgrad 1997;
-
„Memorandistul moţ Rubin Patiţia”- N. Josan- 2002;
-
„Lupşa -aur şi oameni, Editura Braşov-Ion Vlad ;
-
„Astra şi Marea Unire”-Mircea Popa- 2017
|
|
