România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Festivalul „Lucian Blaga” şi intuiţia feminină

 

Cea de-a XXXVIII-a ediţie a Festivului Internaţional „Lucian Blaga” s-a vrut (din capul locului) o altă faţadă a unei manifestări culturale, deopotrivă lirică, de artă plastică, de concursuri naţionale şi internaţionale reunite sub sintagma „Laudă seminţelor celor de faţă şi-n veci tuturor”, coordonate de-o nouă echipă managerială în componenţa căreia se află noul primar, noul director al Centrului Cultural „Lucian Blaga”, conducerea bibliotecii municipale şi a muzeului şi, desigur, gazda, Casa memorială „Lucian Baga” în colaborare cu organisme din sfera educaţiei, economicului, politicului. Esenţial, în acest context, rămâne scoaterea celor mai importante acţiuni culturale în spaţiul verde al primăverii în care vara se mutase demult, precum locaţia splendidă a Muzeului străjuită de nucul secular, de arborii tineri şi mantia biruitorului Mihai Viteazul, a Parcului Tineretului (scenă în aer liber), a statuii din Lancrăm, peste care s-a suprapus, fericit, decernarea Premiului Naţional de Poezie „Lucian Blaga”, a centrului istoric al municipiului Sebeş, a Parcului Primăriei cu monumentele artistice, cu trupa de „Street Theatre Art”, „Pokima” etc. A fost o respiraţie largă a memoriei artistice, de cultură şi civilizaţie, de sinteză „Lucian Blaga”; ca şi sesiunea de comunicări „Primăvara neîntreruptă a spaţiului mioritic”, spectacolul „De la operă... la rock”, momente de step cu Adrian Strâmtu, spectacolul de teatru în premieră absolută „Tulburarea apelor”, după Lucian Blaga, care, în final, au fost luminate de decernarea Premiului Academiei Române istoricului literar Mircea Popa, un om de-o aleasă ţinută intelectuală, de către acad. Alexandru Surdu, care a transmis şi gândurile fertile ale noului Preşedinte al Academiei, de decernarea titlului de Cetăţean de Onoare domnilor acad. Alexandru Surdu, filosof, scriitor şi prof. univ. Eugeniu Nistor de la Tg. Mureş, scriitor, pentru contribuţii esenţiale la sinteza operei blagiene. Dar intuiţia revărsării pe braţele primăverii nu s-a oprit aici. Au fost alte manifestări încărcate de spirit românesc, printre care premierea câştigătorilor la concursurile de creaţie, conferinţa pe tema filosofiei blagiene susţinută de acelaşi harnic transilvănean, distribuitor de concepte, respirări multiple ale Festivalului, domnul acad. Alexandru Surdu, dar şi Eugeniu Nistor, de primarul Dorin Nistor, de scriitori ca Gheorghe Grigurcu,, Zenovie Cârlugea, Ana Selejan, Mircea Popa, traducători din străinătate, Nicolae Mariş, Ana Serghie ş.a. Intuiţia organizatorilor principali, Primăria şi Consiliul municipal Sebeş, Consiliul Judeţean Alba, Centrul Cultural „Lucian Blaga”, esenţializată de noul director al Centrului cultural Nadia Mitrea, ţinută strâns, din acţiune în acţiune, de primarul Nistor, pe toate palierele aerului liber, a întărit sentimentul viziunilor unui desfăşurător atractiv, convingător, bine dozat cu mesajul cuvântului blagian. Colaborarea cu Teatrul din Sibiu, cu scriitori, artişti plastici, bibliotecari apreciată şi de prezenţa fulgerătoare a ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale ce-a dat o „fugă” prin Casa Memorială „Lucian Blaga”, fascinat de „obârşii”, de frumuseţea calmă a obiectelor reprezentative, a dat roade, iar faptul că ziarul „Unirea” ne-a fost alături e un câştig pe multiple planuri.

Ne urmăresc întru statornicie, trudă şi recunoştinţă, apariţii editoriale cu totul de excepţie, printre care „Lucian Blaga - Dicţionar esenţial; Oameni din viaţa lui” - 2 volume, de Zenovie Cârlugea, Monografia „Lucian Blaga la Bistriţa”; Cărţile tipărite la Editura „Ardealul” de Eugeniu Nistor; „La obârşie - la izvor”; „Antologie de poezie populară” bilingvă (lb. germană), etc. Prezentarea unor reviste literare ca: Paşii Profetului, Portal Măiastra, Discobolul, Astra blăjeană – dar şi „Caietele Blaga”, cărţi de poezie, eseuri, proză, monografii au multiplicat frumuseţea unui demers recuperativ: Lucian Blaga.

Această intuiţie de atmosferă, de înţelegere deplină între primărie şi instituţiile culturale, între Consiliul Judeţean Alba, radio, televiziune, scriitori, artişti, elevi, studenţi a dat roade şi noua directoare Nadia Mitrea se simte bine în aer liber cu arome de Blaga. Felicitări pentru tipărituri, pentru puiul de gorun plantat în prezenţa fiicei doamnei Dorli Blaga, să-şi reverse armonia peste umerii de bronz ai marelui Blaga.

Primăvara Festivalului         s-a mutat şi pe umerii de bronz ai demiurgului de la Alba Iulia, îmbrăcând bustul Fiului Albastrului Lancrăm într-o frumuseţe aparte.

 

Ioan MĂRGINEAN