România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

TRAIAN  VUIA şi Marea Unire a Românilor de la 1 Decembrie 1918

 

„Eu nu lucrez pentru gloria mea personală,

ci lucrez pentru gloria geniului uman” –

Traian Vuia

     

La 18 martie 1906, inventatorul român Traian Vuia realiza la Paris primul zbor autopropulsat din lume, cu un aparat de construcţie proprie, mai greu decât aerul.

Aparatul de zbor, proiectat şi realizat de Traian Vuia, era denumit Vuia-I, zis şi ,,Liliacul”, s-a ridicat un metru în aer, a zburat 12m după care a căzut la sol, din cauza unor defecţiuni tehnice.

Evenimentul epocal a fost marcat însă, dându-i inventatorului curaj şi speranţe pentru acţiuni de perfecţionare a proiectului.

Traian Vuia întreprinde o serie de cercetări privind parametrii de zbor pe modelul Vuia-I, şi ajunge la concluzia că pentru asigurarea stabilităţii de zbor este nevoie de un motor mult mai puternic pentru propulsie. Astfel, inventatorul achiziţionează un motor de tip Antoinette modificat, şi aparatul Vuia-I devine Vuia-II, brevetat în anul 1907 în Belgia. Acest aparat avea performanţe mult sporite, astfel că, în 1907, el avea să zboare pe o distanţă de 70 de metri, la o înălţime variabilă.                                  

Traian Vuia, s-a bucurat de recunoaşterea rezultatelor activităţii sale, chiar dacă multă vreme prioritatea în realizarea zborului mecanic i-a fost atribuită francezului de origine braziliană, Alberto Santos-Dumont.

Contemporanii lui foloseau pentru aparate de zbor diferite artificii tehnice pentru decolare:catapultarea sau tracţiunea cu alte vehicule. În cazul fraţilor Wright, aceştia foloseau şine pentru lansarea maşinii lor de zbor.

Viitorul inventator român s-a născut la 17 august 1872, în localitatea Surducu Mic, judeţul Timiş, copilărind şi urmând cursurile şcolii primare în această localitate.

Urmează apoi cursurile liceale la Lugoj, între anii 1884-1892.

Încă din copilărie îl pasionau ştiinţele tehnice, îl fascinau zborurile păsărilor şi a zmeelor. Pe timpul când urma cursurile liceale la Lugoj a construit mai multe modele de aparate de zbor de tipul zmeelor.

După ce a trecut examenul de bacalaureat, în anul 1892, Traian Vuia a plecat la Budapesta. S-a înscris mai întâi la Politehnică, dar veniturile pe care le avea nu i-au permis să urmeze cursurile acestei facultăţi, şi de aceea se va transfera la Facultatea de Drept. La 6 mai 1901, Traian Vuia îşi ia doctoratul în ştiinţe juridice solicitând, în conformitate cu drepturile minime pe care le avea un student român, ca diploma eliberată să fie redactată în limba latină şi nu în limba maghiară.

Aflat în capitala Franţei, Traian Vuia a luptat neobosit pentru realizarea dorinţei de unire a românilor din Transilvania, ducând o adevărată campanie pentru unificarea cu România.

Astfel, împreună cu alţi fruntaşi români aflaţi la Paris, la 30 aprilie 1918 a pus bazele „Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania”. Noua societate, avea drept organ de presă revista „La Transylvanie”, unde Vuia a publicat numeroase articole prin care să susţină cauza de unire cu România a transilvănenilor.

Totodată Traian Vuia s-a manifestat nu numai pe plan ştiinţific şi tehnic, dar şi în domeniul diplomaţiei, cunoştinţele juridice şi relaţiile pe care şi le crease în Franţa i-au permis să acţioneze eficient pentru apărarea drepturilor românilor de pretutindeni şi de acasă.

La Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920) a participat în calitate de consilier, în cadrul delegaţiei române, la consfinţirea realizării României Mari şi recunoaşterea actului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 pe plan internaţional.

Cu această ocazie a publicat lucrarea „Le Banat” spre a face cunoscute realităţile conaţionalilor de aici. În aceeaşi perioadă, a publicat sub pseudonim o colecţie de articole apărute în Austro-Ungaria, în care erau calomniate celelalte puteri participante la Conferinţa de pace: Rusia, Franţa şi Marea Britanie.

Mereu activ, nu numai în cercetarea aviatică, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, inginerul român a creat în 1943 „Frontul Naţional al Românilor din Franţa”. Această organizaţie a acţionat în legătură cu rezistenţa franceză, în lupta împotriva ocupaţiei germane.

Dar Traian Vuia nu a abandonat nici un moment cercetările în domeniul aerodinamicii şi a mecanicii avioanelor. A aprofundat studiul asupra parametrilor de stabilitate a aparatelor pe timpul zborului şi a caracteristicilor de manevrabilitate.

Astfel, el a fost preocupat de zborul vertical şi de menţinerea aparatului la punct fix în zbor. Numeroasele experimente întreprinse se vor concretiza în brevetul „Perfecţionări la mijloacele de propulsie, de tracţiune şi de sustenaţie”, cu aplicabilitate la nave, elicoptere sau roţile cu palete ale turbinelor.

În perioada 1818-1925, după numeroase cercetări de succes, a proiectat şi realizat prototipurile a două elicoptere, pe care intenţiona să le introducă în fabricaţie în România.

Aceste realizări le prezintă la o conferinţă ştiinţifică pe tema elicopterelor, la Societatea Franceză de Navigaţie Aeriană, precum şi direcţiile de perfecţionare a soluţiilor constructive şi a domeniilor de utilizare ca zboruri comerciale pe distanţe scurte. Propunerile lui Traian Vuia au contribuit la definirea căii de evoluţie tehnică a avioanelor în detrimentul dirijabilelor, care erau mult prea riscante şi cu viteze de zbor limitate.

În 1923 intenţiona să treacă la producţia de serie a aparatelor sale de zbor şi a unor elicoptere, la uzinele Reşiţa. Inventatorul i-a dat unui prieten următorul mesaj pe care să-l ducă în ţară: “Povesteşte prietenilor de acasă tot ce ai văzut aici. Am dovedit că se poate zbura cu un aparat ‘mai greu decât aerul’. (…) Acum, după ce s-au convins de posibilitatea zborului mecanic, numărul experimentărilor va creşte rapid, specialiştii vor realiza motoare speciale, aviaţia va avea o industrie înfloritoare pe temeiul experienţei mele, devenită bun comun. Ai putut vedea! Nu m-am ascuns, am experimentat în văzul tuturor. Vor continua alţii, tot mai mulţi. Aşa se realizează progresul…” Din nefericire, el nu a primit sprijinul pe care l-a solicitat şi a fost nevoit să-şi amâne revenirea în România.

Inventatorul român a colaborat eficient cu francezul M. Yvonneau, iar la Expoziţia „Traian Vuia” de la Bucureşti din anul 1957, acesta declara cu entuziasm că: „Vuia proiectase pe vremea aceea un aparat cu patru rotoare, în tandem, înzestrat cu o cabină pentru 100 de pasageri. Din nefericire, ideea a rămas în suspensie”.

Vuia nu era interesat numai de aerodinamică, ci şi de ameliorarea performanţelor tehnice ale motoarelor. În plus, în 1925, a realizat un generator de abur original, cu circulaţie forţată unică, cu presiune si temperatură înaltă şi cu randament termic ridicat.

Calităţile lui de inventator desăvârşit i-au atras aprecieri deosebite din partea guvernului francez, care i-a oferit resursele necesare pentru a proiecta şi realiza, împreună cu Victor Tatin, a unei torpile folosită cu succes de marina militară.

De asemenea, Traian Vuia a fost desemnat să ţină a cuvântare la Expoziţia Internaţională de Aeronautică de la Paris, din anul 1937, din partea conducerii pavilionului românesc. Dar a ratat acest eveniment datorită faptului că directorul Dimitrie Gusti s-a îmbolnăvit şi noua conducere nu a mai avut interesul pentru a desfăşura această acţiune. Acest episod l-a marcat profund pe Traian Vuia, fiind împiedicat şi cu alte ocazii să aducă în România rezultatele muncii lui în domeniul aeronauticii, şi în general al mecanicii.

În 1950, Traian Vuia revine în ţară, grav bolnav, şi la 3 septembrie în acelaşi an se stinge din viaţă la Bucureşti, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Astfel trecea la cele veşnice încă un mare patriot român care a depus toate eforturile pentru realizarea visului de veacuri a poporului român, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 şi formarea ROMÂNIEI MARI.

 

Col.(r)dr.ing. Constantin AVĂDANEI

 

Preşedintele Comitetului de Iniţiativă ,,CENTENAR - MAREA UNIRE - ALBA IULIA - 2018”;Preşedintele Cercului ,,Astra” din Cugir; Vicepreşedinte,  Filiala „Gemina,, Alba-Iulia a A.C.M.R.R. ,,Al.I. Cuza”; Vicepreşedinte,  Filiala judeţului Alba a ANCE-,,Regina Maria”