România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

O sută de obiective la 100 de ani de la Marea Unire

Recurs la neuitare pentru personalităţile născute în satul Straja din judeţul Alba

 

În cadrul celor 100 de obiective din programul comun al ONG-urilor cultural-patriotice din Alba şi Grupul de Iniţiativă Centenar Marea Unire 2018 - preşedinte dr. ing. col. (r.) Constantin Avădanei, propuse pentru Anul Centenar (2018), duminică 1 iulie s-a mai realizat un obiectiv. Este vorba de organizarea şi participarea la slujba parastasului oficiată de preotul Gabriel Radu în biserica din satul Straja comuna Berghin, în amintirea preotului, cărturarului, geograficului, istoricului, omului politic şi prof. Universitar care a fost ŞTEFAN MANCIULEA (născut la Straja în data de 16 dec. 1894 şi decedat în urmă cu 33 de ani la Blaj în 12 iulie 1985, la vârsta de 90 de ani, participant activ la Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie de la Alba Iulia) şi preotul profesor, om politic, publicistul ZENOVIE PÂCLIŞAN ( născut la Straja în data de 1 mai 1886, decedat la Bucureşti în arestul securităţii la data de 31 oct. 1957 la vârsta de 71 ani), participant de seamă la Unirea din 1 Decembrie 1918 ca membru a Comitetului Naţional Român , colaborator la primele numere a ziarului Unirea, reprezentantul României pentru Conferinţa de Pace de la Paris din 1945, fost deţinut politic timp de 6 ani).

La eveniment pe lângă enoriaşii din Straja, prezenţi la biserică pentru Liturghia duminicală, au participat mai mulţi membrii a ONG-urilor albaiuliene, printre care: ec. Ioan Străjan directorul revistei „DACOROMANIA”, ing. Vasile Todor preşedintele fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”,( care s-au ocupat în mod special de realizarea evenimentului ), profesorii Georgeta Ciobotă, Victor Făt, Ioan Bâscă, Constantin-Aurel Opincariu, coloneii în rezervă Ioan Galdea, Gabriel Grigoraş, Dorin Oaidă, Constantin Gomboş, teolog Rimo Vlonga, ing. Vasile Bogdan şi Corneliu Atanasiu.

După oficierea slujbei parastasului în biserică, participanţii au continuat cu discursuri evocând momente din viaţa şi activitatea celor doi comemoraţi în curtea bisericii, în apropierea plăcii comemorative amplasată pe peretele exterior a bisericii, închinate memoriei lui Ştefan Manciulea la 06 decembrie 2008, cel care a ispăşit 9 ani de închisoare politică, numai pentru faptul că a iubit şi slujit poporul român căruia îi aparţinea.

În curtea bisericii din Straja se găseşte bine conservată şi protejată masa de piatră din altarul fostei mănăstiri din Straja (locul numit La Călugărul), distrusă de tunurile generalului Buccow, din ordinul Împărătesei Maria Tereza care a ordonat distrugerea mănăstirilor ortodoxe din Transilvania, mănăstire care ar trebui pe vatra veche să se reconstruiască, cum s-a procedat şi cu celelalte mănăstiri care au suferit de sindromul Buccow.

Privitor la Ştefan Manciulea şi Zenovie Pâclişan, ONG-urile au în vedere realizarea busturilor acestora care să fie amplasate în Straja în semn de recunoştinţă şi pildă pentru generaţiile viitoare.

Suita acestor acţiuni cuprinse în programul celor 100, vor continua în următoarea perioadă cu organizarea şi participarea membrilor ONG-urilor în duminica din 8 iulie la parastasul oficiat (la biserica de pe Str. Mărăşeşti - pr. Ştefan Urdă), în memoria şi amintirea foştilor membrii ONG-urilor care între timp au trecut la Domnul, precum şi în amintirea celor căzuţi pentru neamul românesc.

În duminica din 15 iulie un grup de 40 membrii din cadrul ONG-urilor însoţiţi de consulul României din Bulgaria vor organiza slujbe a parastasului şi depuneri de coroane din flori la redutele din Bulgaria (Plevna, Griviţa, Smârdani, Vidin etc) unde au căzut la datorie ostaşi români în Războiul româno-otoman pentru Independenţă din anul 1877.

Scopul tuturor acţiunilor ONG-urilor, este de a revigora trecutul glorios al poporului român şi al cinsti cum se cuvine, conectându-l la vremurile prezente.

DRAGOMIR VLONGA