România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

 

Din activitatea recentă a Fundaţiei
„Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi
integritatea României”

 

 

La 100 de ani de la Marea Unire

În Galtiu s-a amplasat o placă comemorativă pe casa din curtea unde s-a născut fotograful Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918,  SAMOILĂ MÂRZA

 

În după masa zilei de duminică 11 noiembrie 2018 în Galtiu, comuna Sântimbru, locul naşterii fotografului Samoilă Mârza, după parastasul de pomenire în memoria acestuia, oficiat de un sobor de 5 preoţi greco-catolici şi nici un preot ortodox, s-a amplasat, dezvelit şi sfinţit o placă comemorativă din marmură albă cu scris auriu şi cu poză, în semn de omagiu şi veşnică amintire a fotografului Unirii Samoilă Mârza. Toate cele legate de eveniment, iniţiativa, organizarea şi realizarea acestui gest înălţător de recunoştinţă s-a făcut pe cheltuiala membrilor familiei în special a nepoatei Maria-Ionela Mârza şi a fiicelor acesteia din străinătate.

La eveniment au participat ca invitaţi pe lângă foarte mulţi localnici şi clerici, prefectul jud. Alba Dănuţ -Emil Hălălai, din partea Primăriei Alba Iulia viceprimarul Gabriel Pleşa, primarul oraşului Teiuş Mirel Hălălai, primarul comunei gazdă Sântimbru Ioan-Iancu Popa, din partea fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României ing. Vasile Todor preşedinte însoţit de membrii prof. Georgeta Ciobotă, Adi Moldovan, Rimo Vlonga, Claudiu Dărămuş, iar din partea revistei „DACOROMANIA” ec. Ioan Străjan - director, şi alte multe personalităţi din diverse domenii.

Surpriza momentului a constituit-o participarea din partea Muzeului Unirii din Alba Iulia a doi salariaţi, unul îmbrăcat în uniforma militară din perioada actului Unirii, purtând drapelul din aceea perioadă, iar celălalt sociologul Rareş Diodiu care are înfăţişarea asemănătoare cu a lui Samoilă Mârza, îmbrăcat la fel ca Samoilă Mârza, având ca recuzită bicicletă şi aparat foto, din acele timpuri, a interpretat magistral rolul fotografului Unirii.

În cadrul evenimentului, prin scurte discursuri rostite de către cei prezenţi au scos în evidenţă personalitatea istorică de care se bucură fotograful Samoilă Mârza. Au luat cuvântul, Gabriel Pleşa, Dănuţ-Emil Hălălai, Ioan-Iancu Popa, Mirel Hălălai, Ioan Străjan care l-a cunoscut personal şi care a scris mai multe articole în revista DACOROMÂNIA despre acest mare personaj important pentru istoria României, pentru prestigiul locuitorilor din Sântimbru şi din Judeţul Alba. Fără imaginile foto, realizate şi lăsate urmaşilor de Samoilă Mârza, istoria României era incompletă, interpretată tendenţios şi confuz. Prin trăirile noastre să-i ducem mai departe memoria lui Samoilă Mârza, peste veacuri, să nu ne aducem aminte de el doar la 1 Decembrie „Ziua Naţională a României”, să-i mai cercetăm mormântul proaspăt renovat din cimitirul Corona Alba Iulia, bustul şi placa memorială din localitatea Galtiu, aprinzându-i o lumânare şi punându-i o floare. Eternă să-i fie amintirea lui!

 

 

Aniversarea a 539 de ani de la Victoria Creştinătăţii de pe Câmpul Pâinii din 13 octombrie 1479

 

 Lupta de la Câmpul Pâinii din 13 octombrie 1479, a oferit şi oferă modelul unităţii creştinilor împotriva pericolului otoman a cuceririi şi islamizării românilor, tăria unor caractere, sacrificiul în luptă şi eroismul unor mari oşteni. O armată de aproximativ 40.000 de oşteni otomani conduşi de paşii Ali Mihaloglu de Vidin şi Iskender Bei, trece Dunărea pe la Orşova, alături având în sprijin un corp de oaste din Ţara Românească condus de voievodul Basarab IV cel Tânăr „Ţepeluş” ( + 1482), şi atacă Transilvania. Această mare oaste înaintează pe Valea Oltului, mergând până la confluenţa cu râul Lotru, după care cele două armate se despart. Oastea paşei Ali Bey coboară pe Valea Sebeşului, iar cealaltă, comandată de paşa Iskender Bey, coboară spre Haţeg şi Caransebeş. Aceştia, în drumul lor, jefuiesc şi omoară tot ce le iese în cale. Cele două armate vor face joncţiunea pe Valea Mureşului, lângă localitatea Orăştie. Otomanii au întâlnit armata creştină din care făceau parte oştile voivodului Transilvaniei Ştefan V Bathory de Ecsed (1430-1493), oastea săsească condusă de primarul Sibiului, , George Hecht, un corp de cavalerie al secuilor condus de Anton Kendy. Alături de trupele maghiare au venit ostaşi din banderiul episcopului romano-catolic de Alba Iulia conduşi de Laszlo I Gereb de Vingard, un corp de oaste român condus de fostul domnitor Laiotă Basarab, un corp de oaste sârb condus de despotul Demeter Brankovic şi un corp de oaste condus de comitele Paul Chinezu (1432-1494), care era şi comandant general al armatei maghiare. În total, 12-15 mii de oşteni.

Lupta s-a dat în lunca Mureşului, între localitatea Şibot şi Orăştie, în locul numit Câmpul Pâinii, oştile creştine fiind flancate de steaguri secuieşti şi de banderule nobiliare. În flancul stâng erau dispuse steagurile săseşti şi româneşti, iar pe dreapta şi în centru era amplasată cavaleria grea. Trupele voivodului Stefan V Bathory deschid lupta printr-un atac în forţă asupra liniei întâi a inamicului, unde erau amplasate trupele muntene ale lui Ţepeluş Vodă, nimicindu-le. Datorită raportului de forţe net superior al otomanilor,acest atac este respins, iar oştile creştine sunt copleşite de năvălitorii otomani.

În pragul unei catastrofe, comitele Paul Chinezu atacă fulgerător cu ostaşii săi în flanc şi spate oştirea otomană, obţinând astfel VICTORIA, mai mult de jumătate din oastea otomană căzând în această crâncenă confruntare.

Otomanii care au scăpat cu viaţă s-au retras în dezordine, fiind urmăriţi de oştile creştine până la graniţă. Această victorie a avut un ecou răsunător în toată creştinătatea europeană, iar atacurile otomane asupra Transilvaniei s-au rărit considerabil, cele care au mai avut loc au fost de mică amploare. Artizanul acestei victorii a fost comitele PAUL CHINEZU (se spune că se trăgea din neam de români), un caracter aparte al acelor vremi, un om cu o forţă neobişnuită, care folosea în luptă întotdeauna două săbii, fiind cunoscut şi pentru cruzimea cu care-i tortura pe prizonierii turci.

În memoria acestui „maraton” al transilvănenilor, acest loc a devenit un loc de pelerinaj, într-un ţinut de legendă, care nu doar a născut eroi, ci i-a şi întreţinut. În anul 1929, a fost ridicat un monument în părculeţul gării din Şibot, în vârful căruia se află bustul unui cavaler în armură cu vizeta trasă, având la baza sa trofee şi arme medievale. Lucrarea este realizată din bronz cu un bun simţ estetic. Soclul monumentului este confecţionat din piatră, la baza căruia se află câteva trepte, monumentul atingând astfel înălţimea de 5 m. Odată cu ridicarea sa, pe monument a fost prinsă o placă din marmură albă pe care stă scris: „Acest monument a fost aşezat în amintirea strălucitei biruinţe repurtate de armatele ardelene sub conducerea voievodului Ştefan Bathory asupra turcilor în bătălia de pe Câmpul Pâinii la 13 octombrie 1479, cu ajutorul eroului român, comitele de Timişoara Paul Chinezul, care sosind pe câmpul de luptă în clipa hotărâtoare, prin vitejia lui extraordinară i-a însufleţit pe luptătorii ardeleni obosiţi, le-a înlesnit biruinţa desăvârşită şi a mântuit, pe timp de o jumătate de veac, Ardealul de primejdia stăpânirii turceşti. 1929”.

Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” împreună cu revista „DACOROMĂNIA”, prin reprezentanţii şi membrii acestora, cinstesc an de an acest eveniment, participând şi depunând coroane de flori la monumentul din gara Şibot, acţiune ce se va petrece şi în acest an sâmbătă 13 octombrie 2018.

 

 

Sub semnul Centenarului şi în ajunul Zilei Încoronării

 A avut loc la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia inaugurarea expoziţiei „Arhitectul Victor Ştephănescu- Autorul Catedralei Reîntregiriii Neamului”

 

Duminică 14. 10. 2018, la orele 12,00,( după cum a fost anunţat şi în ziarul UNIREA de sâmbătă 13. 10. 2018), a avut loc în incinta Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, deschiderea bogatei şi interesantei expoziţii întitulată „Arhitectul Victor Ştephănescu- Autorul Catedralei Reîntregirii Neamului”. Din păcate la eveniment a fost o participare mai puţin numeroasă, sub aşteptări. Având în vedere că municipiul Alba Iulia găzduieşte o Universitate ce are un nume simbol („Universitatea 1 Decembrie 1918”), s-a sperat la un interes mai mare din partea studenţilor, în special a celor de la istorie şi teologie. Timpul nu-i pierdut întrucât expoziţia rămâne deschisă la dispoziţia publicului până la 31 octombrie a acestui an.

 Expoziţia a fost deschisă de către prof. Dr. Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului - gazda expoziţiei. Au mai luat cuvântul spre a evoca viaţa şi activitatea marelui sculptor Victor Stephănescu, pr. Oliviu Botoi consilier cultural al Arhiepiscopiei Albei Iulia, care a transmis şi mesajul IPS Irineu. Din partea revistei „DACOROMĂNIA” şi a fundaţiei ”Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Reîntregirea României”, a adus importante completări evenimentului ec. Ioan Străjan.

O amplă prezentare a expoziţiei a fost făcută de către organizatorii şi proprietarii acesteia şi anume de reprezentanţii „ Ordinului Arhitecţilor din România” Filiala Teritorială Dobrogea din Constanţa, care cu această ocazie au lansat şi albumul „Arhitectul Victor Ştephănescu, între Stilul Naţional şi Modernism”, album care a fost pus spre vânzare celor interesaţi.

 

 

Membrii fundaţiei „ Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” împreună cu colaboratorii revistei „DACOROMÂNIA”, au comemorat creştineşte Sfinţii Martiri Mărturisitori ai Ardealului

 

Duminică 21 octombrie 2018, zi în care Biserica Ortodoxă Română cinsteşte pe Sf. cuvioşi Mărturisitori Martiri Ardeleni, o bună parte din membrii fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” - preşedinte ing. Vasile Todor şi colaboratori ai revistei „DACOROMĂNIA” - director Ioan Străjan, s-au rugat împreună cu enoriaşii şi preoţii de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din  Alba Iulia cartier Lipoveni, preot paroh Ştefan Urdă, pentru ca Dumnezeu să-i răsplătească pe martiri pentru sacrificiile de care au dat dovadă în păstrarea ortodoxiei. După Sf. Liturghie au avut loc momente de pioşenie prin rugăciune, depuneri de flori, arborarea drapelului tricolor al României, la bustul reprezentând pe ieromonahul Sofronie de la Cioara (1700-1781), bust ridicat în curtea acestei biserici, prin grija fundaţiei mai sus amintite.

Inscripţia săpată pe placa de marmură a bustului, degajă un puternic mesaj pentru a păstra neschimbată sfânta credinţă strămoşească ortodoxă şi unit poporul român, inscripţie care zice: „ În acest binecuvântat loc, în care popii Rusan şi în Biserica „ Adormirii Maicii Domnului” s-a întrunit în zilele de 14-18 februarie 1761 Sinodul Ortodocşilor din Transilvania, organizat de călugărul Sofronie de la Cioara, protopopul Ioan din Săliştea, ieromonahul Ionichie din Veneţia de Sus şi preotul Rusan din Lipovenii Bălgradului. Sinodul a însemnat biruinţa ortodoxiei strămoşeşti întru apărarea credinţei şi fiinţei neamului după şase decenii de grele suferinţe şi nenumărate jertfe. Întru veşnică cinstire! Alba Iulia 17 februarie 2008.”

Acest bust şi această inscripţie rămân ca o mărturie vie peste veacuri generaţiilor viitoare în scopul dăinuirii credinţei şi a poporului român, pentru că „un popor care nu-şi cunoaşte istoria, este ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii”.

Prima intrare a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, a fost şi rămâne evenimentul fericit

 

Data de 1 Noiembrie 1599, (va rămâne scrisă cu litere de aur în istoria României ), după victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr (28. octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat pentru prima dată, triumfător în Cetatea Alba Iulia, moment în care a primit cheile oraşului din partea episcopului Demetrius Napraghy. Prin acest eveniment Mihai Viteazul şi-a pus Ardealul ca prima nestemată în coroana sa şi a motivat românii ca să trăiască uniţi în cadrul aceloraşi frontiere, dorinţă naţională începută de el şi desăvârşită după secole de luptă la data de 1 Decembrie 1918, când s-a înfăptuit Marea Unire, a cărui Centenar îl vom sărbători în pace peste puţine zile. Până atunci, în cadrul celor 100 de acţiuni din programul acestui an al fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unirea şi Integritatea României” în strânsă colaborare cu revista „DACOROMANIA”, au loc o serie de evenimente dintre care: Slujba parastasului ce se va săvârşi la bustul lui Mihai Viteazul situat în curtea Bisericii Ortodoxe „Sfânta Treime” din Maieri II. Alba Iulia de pe str. Iaşilor de lângă autogară-gară. Evenimentul va avea loc cu binecuvântarea şi participarea preoţilor slujitori ai acestei parohii, în ziua de duminică 28 octombrie 2018, orele 11,00, după slujirea Sfintei Liturghii, eveniment la care sunt aşteptaţi să participe cât mai mulţi iubitori de ţară şi neam.

 

În cadrul celor 100 de activităţi dedicate Centenarului Marii Uniri

Dublu eveniment pe Aleea Scriitorilor din Parcul Mihai Eminescu din Alba Iulia

 

Luni 05 noiembrie 2018, Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” preşedinte ing. Vasile Todor, împreună cu revista „DACOROMANIA” director ec. Ioan Străjan, au organizat aniversarea şi comemorarea a două mari şi importante evenimente culturale. Este vorba despre:

1. Aniversarea a 138 de ani de la naşterea lui Mihail Sadoveanu (n. 05 noiembrie 1880 la Paşcani- d. la 19 octombrie 1961 la Vânători jud. Neamţ). A fost mare şi prolific scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician, pasionat vânător şi om politic român. Când zici Baltagul, zici Sadoveanu.

2. Comemorarea a 8 ani de la moartea marelui poet Adrian Păunescu (n. 20 iulie 1943 în Copăceni jud Bălţi, (azi în Republica Moldova) şi a trăit până la 05 noiembrie 2010, când a murit la Bucureşti. A fost autor, critic literar, eseist, director de reviste, poet, publicist, textier, scriitor, traducător şi om politic. Când spui revista Flacăra şi cenaclul Flacăra, spui Adrian Păunescu.

Evenimentele închinate acestor mari meşteşugari ai cuvântului scris, au avut loc la busturile fiecăruia dintre ei ce se află pe Aleea Scriitorilor din Parcul Mihai Eminescu din oraşul de jos Alba Iulia.

La evenimentele care au debutat cu depuneri de coroane şi flori la busturi, au participat membrii mai multor organizaţii cultural - patriotice din Alba Iulia şi alte categorii de public, puţini cei drept, au continuat cu discursuri prin care au fost evocate vieţile şi activităţile scriitoriceşti, sociale şi politice ale acestor doi titani ai literaturii româneşti.

Dintre cei care au luat cuvântul, transformând momentul într-o şezătoare literară plină de lecturare a operelor, de recitări şi cântări pe versuri patriotice închinate Marii Uniri de la 1 Decembrie, amintim pe: Ioan Mărginenan scriitor, prof. Ioan Bâscă, ec. Ioan Străjan, prof. Victor Făt, col. (r.) Ioan Brad - scriitor, col (r.) Ioan Galdea, Cornel Atanasiu, col. (r.) Nicolae Paraschivescu, ing. Vasile Bogdan, ing. Aurel Voicu - preşedintele Asociaţiei PRO Cugir şi organizatorul Muzeului local al oraşului Cugir, prof. Sabin Cioica, studenta Alexandra Macarie din Republica Moldova , care a absolvit Liceul Adrian Păunescu, sculptorul Romi Adam, realizatorul multor busturi de pe Aleea Scriitorului, dintre care şi a lui Adrian Păunescu etc.

Dacă participanţii s-au întrecut în a cânta, citi şi recita din opera acestor mari titani, este un semn de aleasă bucurie şi preţuire faţă de valorile şi tezaurele umane româneşti. Au fost puţini participanţi faţă de aşteptări, dar aceştia cu suflet mare, duc mai departe stindardul patriotismului prin toate formele şi metodele ce le au la îndemână, îndemnând şi pe alţii să li se alăture pentru a gusta din dulcele fruct al iubirii faţă de înaintaşi şi de ţară.

 

 

În cinstea Centenarului Marii Uniri

Încă un semn de patriotism iniţiat de organizaţiile patriotice sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române

O urnă cu pământ din toate provinciile româneşti va fi depusă în Catedrala Încoronării de la Alba Iulia

 

Joi 8 noiembrie 2018, un număr de 15 membri ai Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (ANCE) - Filiala Judeţului Alba - preşedinte col. (r.) Ioan Galdea, într-un cadru solemn, au recoltat simbolic câteva grame de pământ din Cimitirul Eroilor Alba Iulia, pentru a răspunde unei iniţiative patriotice a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, închinate marelui act istoric de la 1 Decembrie 1918 înfăptuirea Marii Uniri a României.

Pământul prelevat a fost pus într-un săculeţ confecţionat din material textil în culorile drapelului României,iar prin intermediul col. (r.) ing. Dr. Avădanei Constantin - preşedintele Grupului de Iniţiativă Centenar 2018, pământul împreună cu lista nominală a participanţilor , semnată de fiecare în parte, va ajunge la destinaţia fixată de organizatori, pentru a-şi urma cursul stabilit de iniţiatori.

Dintre participanţii la acţiune amintim pe Gl. brig. (r) ing. Ioan Belci, coloneii în rezervă Ioan Galdea, Ioan Străjan, Constantin Avădanei, Nicolae Lupu, Victor Teodorescu, Vasile Opruţa, Iosif Hribal, maiorii în rezervă Costel Ştefănoiu, Nicolae Comănici, ing. Mircea Abrudeanu, tehnician Corneliu Atanasiu, ec. Ioan Bălgrădean, ing. Vasile Bogdan şi teolog Rimo Vlonga. Dintre aceştia unii reprezintă şi alte ONG-uri cultural - patriotice din Alba Iulia, care sunt alături şi au îmbrăţişat această iniţiativă.

Momentul a avut loc ca răspuns la comunicatul de presă a ANCE „Regina Maria” care are următorul conţinut:

„O urnă cu pământ din toate provinciile româneşti va fi depusă în Catedrala Încoronării de la Alba Iulia. În anul Centenarului, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”- organizaţie care-şi desfăşoară activitatea sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale şi sub oblăduirea Bisercii Ortodoxe Române - a lansat iniţiativa de a aduce în Cetatea Unirii Alba Iulia, o urnă specială cu pământ prelevat din toate provinciile istorice româneşti, din locurile de jertfă supremă ale ostaşilor români care au căzut pentru România Întregită.

Organizatorii, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale şi Patriarhia Română, au decis ca această urnă cu pământ să fie primită şi depusă în Catedrala Încoronării - Sala de Onoare - în cadrul unei ceremonii militare şi religioase care va avea loc în ziua de 17 noiembrie 2018, începând cu ora 11,00.

Urna va fi expusă timp de trei zile în pridvorul Catedralei pentru a fi prezentată vizitatorilor.

BIROUL EXECUTIV CENTRAL AL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE CULTUL EROILOR „REGINA MARIA” Persoană de contact: Col. (r.) Gheorghe Mateescu Telefon: 0722380096.

 

 

 

 

 

La Biserica Ortodoxă Maieri I Alba Iulia

A avut loc în întâmpinarea Centenarului Marii Uniri, un eveniment creştinesc şi patriotic

 

Duminică 18 noiembrie 2018, la Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime” Maieri I din Alba Iulia, în cadrul Sfintei Liturghii, în prezenţa enoriaşilor şi a unor membrii a fundaţiei cultural-patriotică „ Alba Iulia 1918 pentru Unirea şi Integritatea României”, preşedinte ing. Vasile Todor şi a revistei „DACOROMANIA” director ec. Ioan Străjan, a avut loc în cadrul solemn sfinţirea de către patru preoţi slujitori, a unui număr de 200 drapele tricolore. Iniţiativa , cheltuiala, şi opera de punere în practică a aparţinut cu binecuvântarea preotului protopop Niculiţă Pascu, celor 60 de membre a Comitetului de Femei Creştine, ce aparţin acestei parohii..

La sfârşitul momentului liturgic, părintele Niculiţă a vorbit despre importanţa evenimentului închinat Centenarului Marii Uniri, cât şi despre respectul pe care trebuie să-l avem faţă de drapel. Discursul s-a încheiat cu intonarea de către toţi enoriaşii prezenţi a Imnului de Stat al României „Deşteaptă-te Române!”, creând un moment emoţionant şi înălţător.

Drapelele sfinţite au fost distribuite tuturor familiilor din parohie şi invitaţilor.

Biserica acestei parohi a mai găzduit în decursul istoriei astfel de momente solemne, amintind doar pe cel din dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, când aici s-a ţinut slujba oficială ortodoxă, ziua în care s-a hotărât la Alba Iulia, unirea Transilvaniei cu România.

În această biserică ortodoxă „Sfânta Treime” a fost depus sicriul cu corpul martirului Unirii, Ion Arion care a fost înmormântat în cimitirul oraşului Alba Iulia din cartierul Maieri.

La înmormântarea martirului Ion Arion au participat personalităţile de la Marea Unire a românilor de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

 

 

 

De Centenar la Alba Iulia soclu nou şi depuneri de coroane

La statuia lui Ion I.C. Brătianu cu ocazia comemorării celor 91 de ani de la moarte

 

În ziua de 24 noiembrie 2018, când momentul marca trecerea celor 91 de ani de la marea pierdere a celui mai mare liberal şi om politic român, Ion I.C. Brătianu (n. 20.aug. 1864 în localitatea Florica, azi Ştefăneşti Argeş - d. 24. nov. 1927 la 63 ani Bucureşti), în memoria căruia după Revoluţia din 1989 i s-a ridicat o statuie în parcul din faţa Prefecturii şi a Consiliului Judeţean, câţiva reprezentanţi de seamă a jud. Alba au comemorat acest eveniment prin depuneri de coroane, discursuri privind activitatea şi viaţa acestuia. După ce la baza soclului nou reabilitat, îmbrăcat în haină nouă, s-au depus coroane de către primarul Mircea Hava şi Gabriel Pleşa din partea Primăriei şi a Consiliului Local Alba Iulia, Consiliul Judeţean Alba prin persoana preşedintelui Ion Dumitrel, primarul oraşului Sebeş Dorin Nistor şi de către fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”- preşedinte ing. Vasile Todor însoţit de membrii: col (r.) Nicolae Paraschivescu, col. Ioan Brad - scriitor prof. dr. Gheorghe Anghel - istoric, col. (r.) Constantin Gomboş - istoric militar şi a revistei Dacoromania - director ec. Ioan Străjan, s-a păstrat un moment de reculegere. Din alocuţiunile celor care au luat cuvântul s-a subliniat rolul lui Ion I.C. Brătianu la înfăptuirea Unirii Mari cât şi după acel eveniment în calitatea sa de ministru deţinând mai multe portofolii şi în calitate de prim ministru a României Mari.

 

 

jurist teolog Dragimir VLONGA