Catedrala „Sfânta
Maria” din Cleveland - U.S.A. -
cea mai
veche biserică ortodoxă română din Statele Unite ale Americii a serbat
115 ani de la fondare
Cleveland, Ohio – În 15 august, 2019 s-au împlinit
115 ani de la înfiinţarea primei parohii ortodoxe române din Statele
Unite. Credincioşii români-americani aparţinători Catedralei „Sfânta
Maria” (Adormirea Maicii Domnului) din Cleveland au marcat momentul cu
serbări deosebite, atât de natură liturgică, cât şi culturală.
Slujblele aniversării au fost conduse de Înaltpreasfinţitul Părinte
Nathaniel Popp, care de 39 de ani este la cârma Episcopiei din America,
asistat de noul Episcop Vicar-ales, Pr. Dr. Dan Hoarste, azi, pe numele
de călugărie Andrei, şi de Pr. Dr. Remus Grama, care slujeşte la această
parohie de 30 de ani. Datorită importanţei acestui centru de trăire
românească din America, la acest popas spiritual, se cuvine să oferim
câteva restituiri.
Iată cum s-a înfiinţat această biserică. După anii
1890, într-o vreme când românii dintre graniţele imperiului austro-ungar
începuseră să îşi revendice drepturi naţionale, mulţi dintre ei, în
special din părţile Făgăraşului, Sibiului, Sebeşului şi Albei dar şi
unii bucovineni, au început să plece la muncă în America. Scopul lor a
devenit de acum proverbial: “mia de dolari şi banii de drum”.
Îndrumaţi de agenţii comerciali, ei căutau centrele industriale mai mari,
între care se număra şi Clevelandul. Aşa se face că presa
româno-americană a vremii a consemnat cum au petrecut aceşti ţărani
temerari primul lor Paşte în anul 1900. Lipsiţi fiind de biserică şi
preot, un grup de 12 bărbaţi s-au adunat la răsărit de soare pe ţărmul
Lacului Erie, s-au rugat acolo cum au ştiut, în loc de Împărtăşanie au
gustat vlăstarii de viţă de vie sălbatică şi au cântat împreună
“Hristos a Înviat,” ciocnind ouă roşii. Dar, încercările vieţii şi
conştiinţa lor creştină i-au adus să înţeleagă că aveau nevoi spirituale
mai adânci decât atât. În anul 1900, un emigrant pe nume Grovu a murit
într-un accident de lucru subteran. O fetiţă, Virginia Zeic, s-a născut
şi a fost botezată la biserica rusească din oraş. Astfel micuţa
comunitate descoperă că era însetată după Dumnezeu. Departe de casă, ei
aveau nevoie de: spovedanie, împărtăşire, cununii, botezuri, simţeau că
trebuie să-şi aline necazurile cu rugăciunea bisericii şi să îşi afle
mângăiere la înmormântări. Astfel, la început, pe la 1902, aceşti
pionieri ai emigraţiei noastre peste ocean s-au organizat în societăţi
frăţeşti de ajutor reciproc, toate cu nume răsunător româneşti. Una din
ele era Carpatina (1902), iar alta Clubul Român. Aceasta
din urmă, a convocat prima adunare pentru înfiinţarea unei parohii „româneşti.”
Astfel, în 15 august 1904 s-au pus bazele acestei parohii. Diferenţele
ivite între ortodocşi şi uniţi s-au clarificat repede, iar în 5
septembrie parohia ortodoxă “Sf. Maria” s-a adresat Mitropolitului Ioan
Meţianu, cerând aprobarea statutelor precum şi un preot care să le
sfinţească viaţa lor de peregrini peste mări şi ţări. Trebuie să notez
că din aceeaşi adunare a răsărit şi întâia biserică greco-catolică din
Cleveland, care s-a aşezat sub oblăduirea episcopului romano-catolic al
Clevelandului.
Ce a urmat, este îndeobşte cunoscut, dar pentru
edificarea cititorului neavizat, voi repeta sumar parcursul istoric al
începutului acestei vechi parohii. La sfârşitul toamnei, Mitropolia
Ardealului a trimis pe Părintele Oprea să evalueze situaţia la faţa
locului. Vizitând coloniile româneşti din nord-estul statului Ohio şi
Vestul Pensilvaniei, acesta le-a descris nevoile pastorale într-un amplu
raport adresat mitropolitului Meţianu. Totodată, în preajma Crăciunului
şi Bobotezei, a cununat, botezat şi sfinţit casele multor enoriaşi. În
sfârşit, Părintele Moise Balea, fiu de moţi din Apuseni - judeţul
Alba, aurari, a fost trimis la Cleveland şi a aşezat parohia pe baze
canonice. Tot el a publicat şi primul ziar românesc, „America”
(1906). De atunci încoace, parohia a crescut şi s-a consolidat, a
zidit două biserici, dintre care cea existentă astăzi este de-a dreptul
remarcabilă din multe puncte de vedere. Clădirea ei este executată în
stil maramureşan “modern”, cu o turlă sveltă de 56 de metri, care parcă
“scrie” pe albastrul cerului. În spaţiul ei sacru, împodobit cu o
superbă pictură neo-bizantină se pot ruga circa 500 de credincioşi.
Biserica are o şcoală cu 12 săli de clasă, o sală de 500 de locuri şi un
muzeu etnic şi de artă, care este o adevărată fereastră spre cultura şi
istoria României.
Pe toată existenţa ei parohia a fost binecuvântată cu
câţiva preoţi destoinici, trei dintre aceştia păstorind-o statornic şi
cu dăruire, vreme îndelungată. Aşa, de pildă, Părintele Ioan Trutza
(1928-1954) a înfiinţat corul George Enescu şi a pus bazele noii
proprietăţi. Părintele Vasile Haţegan (1955-1982), din prima generaţie
de copii români, născuţi în America, a zidit complexul noii biserici
(1960) şi a pus bazele muzeului. În fine, Părintele Remus Grama, care
păstoreşte biserica din anul 1989 până astăzi, a coordonat pictarea
catedralei şi dezvoltarea muzeului etnic şi de artă românească de pe
lângă biserică.
Catedrala Sf. Maria
a jucat un loc esential în înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române din
America (1929), care în 1947 s-a desprins de Patriarhia Română, datorită
faptului că aceasta era controlată de guvernul comunist. Astăzi eparhia
este arhipăstorită de Arhiepiscopul Nathaniel (Popp) şi face parte din
Biserica Ortodoxă Autocefală din America. Deşi este recunoscută doar de
o parte din Bisericile naţionale, aceasta are legături sacramentale cu
toate Patriarhiile, colaborând în chestiuni de învăţămând teologic cu
Biserica Ortodoxă Română. Deşi în anii 1993-2010 s-a încercat
reunificarea cu Biserica-mamă, aceasta din urmă a preferat să înfiinţeze
o nouă episcopie (1951) şi, în anii din urmă, o “mitropolie”, cu sediul
la Chicago. Cu toate acestea majoritatea românilor americani şi
canadieni continuă să facă parte din episcopia originală, care în
ultimii 35 de ani s-a dublat ca mărime, având 66 de biserici în Statele
Unite şi 35 în Canada.
Biserica Sfânta Maria şi Episcopia Ortodoxă
Română din America, cu sediul la „Vatra Românească”, au jucat un
rol deosebit în istoria neamului românesc din afara graniţelor ţării,
dar şi de acasă. Astfel, în primul Război Mondial, parohia a contribuit
spiritual, politic, financiar şi cu voluntari la sprijinirea unirii
Transilvaniei cu Ţara, făcând lobby pe lângă guvernul american.
În al doilea război, ea dat peste 76 de oşteni armatei americane, precum
şi numeroase femei care au luptat în cadrul Crucii Roşii, iar Pr.
Trutza a devenit membru co-fondator al Consiliului Mondial al
Bisericilor. Din 1947 încoace, a constituit o forţă activă care s-a
opus comunismului, prin mijloace spirituale şi culturale. Durerile
neamului românesc au găsit ecou şi răspuns bun în inimile românilor
ortodocşi din Cleveland, la marile inundaţii şi cutremure, când s-au
trimis ajutoare semnificative. La fel s-a întâmpat după 1989, când
parohia a trimis ajutoare financiare şi materiale medicale extrem de
valoroase. În calitate de reprezentant cu relaţiile externe ale
Episcopiei, Părintele Remus Grama a scris şi a participat direct la
acţiuni legate de primirea României în NATO şi în Comunitatea Europeană,
contribuţia sa fiind recunoscută la nivel prezidenţial, atât în România
cât şi in SUA.
Între serbările culturale care au salutat împlinirea
celor 115 ani de pionierat ai acestei biserici se numără festivalul
românesc din zilele de 17-19 august, care a adunat mii de credincioşi,
dar şi oaspeţi americani, precum şi spectacolul omagial oferit de
anasamblui Cindrelul-Junii Sibiului, condus cu dăruire de D-na
Silvia Macrea, din 22 septembrie. În zilele de 28-29 septembrie, s-au
oficiat rugăciuni pentru ctitori, slujbe şi programe vizuale speciale în
prezenţa Ierarhului, clerului ortodox din localitate şi a sute de
credincioşi. Între altele, s-a dezvelit un bust al Părintelui Trutza,
sculptat de Constantin Antonovici, ucenic al lui Brâncuşi. Pentru
sufletul depus, în întreaga sa slujire de 37 de ani, Părintele Remus şi
D-na Preoteasă Elena Grama au primit o „Grammată” de recunoaştere
şi binecuvântare. Credincioşii noştri şi-a reînnoit dăruirea de sine la
aceste serbări, cinstind şi pe toţi preşedinţii laici ai consiliului
parohial, de la începuturi până astăzi. În spiritul unui obicei local,
16 familii şi-au serbat cu acest prilej aniversarea cununiei lor.
Privind spre viitor şi spre mare revedere cu Hristos,
care este ţinta vieţii aşteptată de toţi creştinii, acest popas
aniversar din Cleveland ne întăreşte identitatea prin exemplul modelator
al înaintaşilor evocaţi şi ne dăruieşte mare încredere în propăşirea
neamului nostru prin credinţă, Biserică şi un nestins ataşament de
valorile perene ale neamului românesc de pretutindeni.
Pr. Dr.
Remus GRAMA
Cleveland, SUA
|
|