|
„Dacoromania”,
semnificaţia succintă a unei aniversări
Acum 20 de ani. Secretara Ileana apăsă pe buton şi
întrebă: „Un grup de domni vor să vă vadă, să-i primiţi în audienţă.
Le-am spus că pe uşă scrie clar care sunt zilele de... Ce să le spun?”.
„Simplu: deschide-le uşa, în rest ai grijă!”. În biroul strâmt şi
întunecat intrară trei oameni trecuţi de-o anumită vârstă, parcă
fâstâcindu-se. „Vă, rog, domnilor, luaţi loc. Ileana, 3 cafeluţe pentru
oaspeţi!”. Unul dintre ei, ec. Ioan Străjan, rupe tăcerea: „Ştiţi, noi
am înfiinţat, deocamdată între noi, o fundaţie: «Alba Iulia 1918 pentru
Unitatea şi Integritatea României». Şi, ca să funcţioneze, ne-au trimis
de la Consiliul Judeţean la dumneavoastră, domnule director, pentru un
fel de aprobare. De la Cultură, aşa-s legile”. Şi-mi întinse un dosar,
pe care l-am deschis, am citit pe diagonală şi l-am restituit, făcând o
pauză încremenitoare pentru dânşii. „Domnilor, acest dosar este aprobat
din clipa în care v-aţi hotărât să slujiţi nesiliţi de nimeni cultura,
limba română, tradiţiile şi obiceiurile, continuitatea poporului român
pe aceste meleaguri. Nici nu se putea un titlu mai exact - Alba Iulia -
capitala Marii Uniri. Vă felicit! Instituţia vă sprijină în activitate,
dacă e nevoie. Să fie într-un ceas bun!”. Reţinusem din tot programul
fundaţiei o sintagmă: publicarea revistei „Dacoromania”, adică se va
relua vechea publicaţie istorică. Un lucru necesar, nu doar Albei Iulia,
ci ţării. Acest gând m-a bucurat şi-am venit la direcţie cu primul lor
număr. Erau texte care aveau ca fundal segmente istorico-contemporane nu
lipsite de interes.
Astăzi, în 6 septembrie, în numărul 94 al revistei „Dacoromania”
a Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”,
care apare în parteneriat cu Consiliul Municipal Alba Iulia şi Consiliul
Judeţean Alba, semnează 30 de autori: academicieni, jurnalişti, artişti
plastici, istorici, critici literari, traducători, profesori
universitari, preoţi, bibliotecari, documentarişti, din toată ţara şi
din străinătate. Revista are peste 100 de colaboratori din ţări ca: R.
Moldova, SUA, Ucraina, Rusia, Ungaria, Germania, Bulgaria, Turcia,
Grecia, Franţa. Polonia, China, din ţări latino-americane şi Orientul
Îndepărtat. Ea apare de 4-6 ori pe an, în funcţie de posibilităţile
financiare asigurate cu mari dificultăţi. În colectivul redacţional îi
întâlnim pe Ioan Străjari (director), scriitorul Ion Mărgineanu
(redactor-şef), prof. Victor Făt, Ioan Popescu - secretar de redacţie,
Gabriel Grigoraş, prof. Georgeta Ciobotă, ing. Dan Botiza, Vasile Todor,
Dragomir Vlonga, Ilie Dionisie, Constantin Opincaru, Nicolae
Paraschivescu, Ioan Galdea,
La cei 20 de ani de la apariţie, revista a stabilit
relaţii redacţionale cu mai multe ţări ale lumii, universităţi,
instituţii de cultură, biblioteci, muzee, ambasade, reviste de cultură,
ziare, arhiepiscopii, centre de documentare, fundaţii, societăţi
istorico-culturale, biblioteci naţionale, devenind respiraţia adevărului
în cercetarea problemelor istorice şi contemporane, culturale, emblemă a
unor manifestări, aniversări, comemorări, asigurând plăci legate de
evenimente majore, întâmplări legate de segmente vii, de Marea Unire de
la 1918, considerată fiind în acest domeniu glasul cel mai lucid al
înţelepciunii, o poartă deschisă spre apărarea intereselor naţionale ale
României în toţi aceşti ani.
Toţi cei care se simt români, cititori adevăraţi,
urează publicaţiei „La mulţi ani!”. Era 6 septembrie, acum 20 de ani.
Respira în universalitate „Dacoromania” - serie nouă.
Cu bine, Ion MĂRGINEANU
Revista DACOROMANIA
Dacoromania
este
Tărâm străbun
de poveste
Moştenire de
la daci
Cei mai
viteji dintre traci.
Este vatra
zămislirii
Şi în timp a
devenirii
A neamului
românesc
Pe pământul
strămoşesc.
La meleagul
din străbuni
Cu tot neamul
de români
Cu tot ce
este-n pământ
Şi avem pe el
mai sfânt.
Dacoromânia-nseamnă
Mioritic plai
ce-ndeamnă
La dragoste
şi iubire
Pentru o ţară-n
nemurire.
E şi Revista
ce spune
De româna
naţiune
Şi de drumul
ei frumos
Spre un ţel
tot mai luminos.
DacorRomânia
este
A românilor
poveste
De la-nceput
pân-acum
Pe la-nceput
pân-acum
De la-nceput
pân-acum
Pe al
existenţei drum.
Ştefan
CEAUŞESCU TĂTULESCU
|
|