|
Scrierea
straveche din Zona Carpato-Danubiană şi Balcanică a Europei
Abstract:
The old writings of Carpathian-Danube and Balchanic area of Europe is
characterized by the use of Danube writing, common alphabetic and
special sacred writings including also the musical writing. The Danube
writing is known especially as a result of their use on ceramic plates.
Beside of some metallic singular plate which contain such writing, like
the medallion from Bacău, an important number of Sinaia plates contain
information given by ideograms characteristic of Danube writing, common
alphabetic and sacred writings, included also the musical writing used
today in the” psaltic” writings of the orthodox church.
Zona carpato-danubiană şi balcanică a Europei se
caracterizează prin utilizarea a trei sisteme de scriere: scrierea
danubiană, scrierea alfabetică de uz curent, şi scrierea sacră. La cele
trei sisteme de scriere se mai adaugă şi modul de notare a textelor care
se cântă, foarte asemănător scrierelor psaltice. Sub denumirea de
scriere danubiană (danube script sau scrierea dunăreană) se înţelege un
tip de scriere bazat pe ideograme care a fost răspândit în zona Dunării
dar şi în zone mai îndepărtate cum ar fi Orientul Apropiat şi în Franţa.
Acest tip de scriere este considerat cel mai vechi din lume şi au fost
găsite artefacte la Turdaş, Tărtăria, Hândreşti-Oţeleni, Vadul Rău,
Vinča (Serbia), Glozel (Franţa). Exemple de scriere danubiană sunt
prezentate în figurile 1 şi 2.
Fig.1.
Un medalion de la Tărtăria (stânga) şi o tăbliţă de la Hândreşti (dreapta).
Fig.2.
Medalion metalic din zona Bacău.
În zona municipiului Bacău, a fost gasit un medalion
metalic care conţine 16 ideograme dintre care 11 pot fi considerate
distincte. Spre deosebire de inscripţiile pe plăci ceramice (figura1),
cele de pe medalionul metalic (figura 2) au un aspect mai îngrijit,
autorul lor nefiind constrâns de incomoditatea lucrului pe argilă umedă.
Se poate constata asemănarea dintre ideogramele care apar pe plăcile
ceramice (exemple în figura 1) şi ideogramele de pe medalionul metalic.
Nu se cunosc alte astfel de inscripţii pe plăci metalice, cu excepţia
plăcuţelor de la Sinaia: astfel, placile 131 şi 90 (figurile 3 şi 4)
conform numerotaţiei utilizate de Dan Romalo în cartea sa [1], sunt
realizate aproape în întregime cu o astfel de scriere, iar altele, peste
30 la număr, au pe lângă scriere alfabetică şi rânduri realizate prin
utilizarea ideogramelor specifice scrierii danubiene. Prin utilizarea
scrierii cu ajutorul ideogramelor, cum este cazul scrierii danubiene, se
pot obţine texte mult mai scurte, însă numărul ideogramelor ajunge să
fie foarte mare, iar interpretarea lor devine imprecisă. Prin utilizarea
scrierii alfabetice, numărul literelor din alfabet este mult mai mic,
iar exprimarea unor informaţii devine mult mai precisă, însă textile
respective devin mult mai lungi. Se poate considera că scrierea
alfabetică, atât alfabetul zis grecesc cât şi cel latin provin din
evoluţia scrierii bazate pe ideograme din scrierea danubiană. Este
foarte semnificativ faptul că unele din tăbliţele de la Sinaia conţin pe
lângă informaţii transmise prin scriere danubiană şi informaţii
alfabetice. De asemenea, unele ideograme utilizate în scrierea danubiană,
se regăsesc în tradiţia populară, construcţii, port popular,
desfăşurarea unor ceremonii, etc. De exemplu, simbolul în formă de “#”
de pe medalionul metalic (figura 2) se regăseşte şi pe acoperământul de
mormânt al Mariei de Mangop, soţia lui Stefan cel Mare şi Sfânt, păstrat
la Muzeul manastirii Putna. De asemenea, unele simboluri religioase au
ca origine scrierea danubiană.
Printre tăbliţele de la Sinaia, se remarcă tăbliţa
131 (figura 3) care este realizată aproape în întregime cu ajutorul unor
ideograme foarte asemănătoare scrierilor vechi egiptene, însă conţine şi
ideograme întâlnite şi pe medalionul din figura 2. Astfel ideograma în
formă de zigzag pe orizontală este reprezentată cu acelaşi număr de
laturi (şase) ca şi în figura 2. De asemenea, apare şi ideograma sub
formă de săgeată care simbolizează moartea, însă este reprezentată
diferit.
Fig.3.
Ideograme şi imagini pe plăcuţa 131 cu referire la cataclismul cunoscut
cu numele de potop.
Se poate aprecia ca această tăbliţă se referă la
cataclismul cunoscut din istorie cu numele de Potop. Astfel, jumătatea
de sus se referă la situaţia de după potop, în care se remarcă o scenă
legată de naşterea unor copii şi pui de animale în prezenţa zeilor. Iar
în jumătatea de jos, care este mai uşor de interpretat, se remarcă, în
stânga, o construcţie asemănătoare unei plute, prevăzută pe margine cu
un gard sau balustradă în care au fost închise perechi de animale. In
partea dreaptă, se prezintă oameni care duc spre plută, porci, vite,
păsări. Ideograma formată din patru linii verticale şi patru orizontale
are ca semnificaţie închiderea vietăţilor respective pe plută. De
asemenea, mai jos, sub ideograma care simbolizează închiderea vietăţilor
respective, apare o ideogramă cruciformă asemănătoare zvasticii care
simbolizează naşterea, renaşterea sau învierea (ca şi pe acoperământul
Mariei de Mangop).
In partea de jos, avem reprezentată o săgeata care
are ca semnificaţie moartea vietăţilor reprezentate spre dreapta-jos,
între care se remarcă păsări, animale cu patru picioare, şopârle, şerpi.
Este posibil ca scena respectivă să se refere şi la vietăţi care astăzi
sunt dispărute. In colţul din dreapta apar şi câteva litere asemănătoare
alfabetului grecesc. Se poate distinge “GIMI NOSO” care ar putea fi
traduse prin “femeia a purtat sau adus”. Insă, de mai mare importanţă
decât înţelesul exact al acestui text, este însăşi existenţa lui alături
de multitudinea de ideograme de pe această placă; fapt care justifică
posibila descendenţă a alfabetelor moderne din scrierea danubiană. Scena
renaşterii din plăcuţa 131 se repetă identic şi pe plăcuţa 110, însă
este însoţită de un conţinut alfabetic, acest fapt justifică coexistenţa
celor două tipuri de scriere: bazată pe ideograme şi alfabetică.
Plăcuţa 90 (figura 4) conţine scriere
ideografică completată şi cu notaţii musicale. Ea conţine atât ideograma
sub forma liniei în zigzag, cu şase laturi, ca şi cea de pe medalion,
ideograma formată din trei linii orizontale “a””, ideograma
corespunzătoare unui pătrat sau dreptunghi dar şi alte ideograme cum
sunt triunghiul cu vârful în sus, sau cu vârful în jos. Plăcuţa 90 mai
conţine şi imagini ale unor personaje despre care se poate aprecia ca au
trăit înainte de Burebista.
Fig.4.
Plăcuţa 90 cu scriere ideografică şi notaţii muzicale.
Putem să ne dăm seama de faptul că tăbliţa din figura
4 conţine un text cu notaţii muzicale dacă se compară conţinutul acestei
tăbliţe cu conţinutul imaginilor din figurile 5 şi 6. In figura 5 este
redat un fragment dintr-un text bisericesc scris în limba română care
este completat pe deasupra cu notaţii muzicale, iar în figura 6 este
redat un fragment de text grecesc completat, deasemenea, cu notaţii
muzicale. Se poate remarca asemănarea dintre notaţiile muzicale din
figurile 5 şi 6 cu cele din figura 4. In mod deosebit, simbolul se
regăseşte atât pe tăbliţa 90, cât şi pe textul religios din figura 5. De
asemenea, aglomeraţia de notaţii din colţul din dreapta-jos din figura 4
este foarte asemenătoare cu cea din colţul din dreapta-jos din figura 6.
Fig.5.
Notaţii muzicale deasupra unui text religios contemporan.
Fig.6.
Notaţii muzicale desupra unui text scris cu alphabet grecesc.
Semnificativ pentru sistemele de scriere utilizate în
zona carpato-danubiana şi balcanică este medalionul de la manastirea
Sinaia. Acest medalion este interesant prin faptul că pe una din feţe
conţine o scriere alfabetică tipic geto-dacică cu litere care se
regăsesc astăzi atât în alfabetul latin cât şi în cel grecesc; iar pe
cealaltă faţă se foloseşte un alfabet special, care poate fi considerat
sacru, pe care Deceneu l-a folosit pentru descrierea unor evenimente de
după moartea lui Burebista. Existenţa ambelor alfabete pe acelaşi
medalion scoate în evidenţă faptul că preocupările legate de cunoaşterea
scrierii şi cititului nu au fost preluate de la alte popoare.
Fig. 7.
Vederi de pe cele două feţe ale medalionului de la mănăstirea Sinaia.
Pe faţa din stânga a medalionului este reprezentat
Erigerio Mariso, succesorul lui Burebista, despre care se afirmă, că l-a
ales pe fiul său să meargă pe “patul lui Ro”, împreună cu nişte nobili (prizonieri)
romani. Pe cealaltă faţă (figura 7 - dreapta) este reprezentat un alt
portret care este al lui Kotizo, fiul lui Erigerio, cel care a dorit să
meargă pe patul lui Ro după ce a fost rănit la trecerea Dunării în
timpul întoarcerii de la o expediţie de pradă pe teritoriul romanilor.
In tăbliţa 10 (fig.8) Deceneu
foloseşte alfabetul sacru pentru a descrie cum regina Mara - soţia lui
Burebista - a depus inima soţului ei pe altarul de la Genucla, iar capul
său a fost dus la Sarmisegetuza. Un alfabet asemănător a fost utilizat
tot de Deceneu în tăbliţa 31 în care se afirmă că Erigeriu i-a construit
un monument lui Burebista la Sarmisegetuza.
Fig. 8,
Tăbliţa 10, depunerea inimii lui Burebista pe altarul de la Genucla.
Majoritatea tăbliţelor conţin o scriere alfabetică
completată, uneori, cu ideograme. O astfel de tăbliţă este şi cea cu
numărul 35 din cartea lui Romalo referitoare la locurile sfinte ale
geţilor şi dacilor realizată cam pe la sfârşitul domniei lui Decebal de
către marele preot Petoso, şi prezentată în figura 9.
Tabliţa 35, spre deosebire de altele, este relativ
simplă, fară prea multe detalii grafice, însă, este deosebit de
importantă întrucât se referă la locul de naştere a celor doi zei: Apolo
si Zamolsxis. Petoso afirmă că Zeul (Zeul Suprem se numea Ro sau Ra) a
fost pe pământ de două ori: o dată în zona cetăţii Poesta Davo, care ar
fi un loc sfânt legat de naşterea lui Apolo, iar a doua oară la templul
lui Zabelo (zeul războiului) de la Mon Gato (sau Mont Gato care înseamnă
Muntele Leopardului), adică în zona geografică a muntelui Ceahlău legată
de locul de naştere a lui Zamolsxis.
Fig.9.
Plăcuţa 35 despre plimbarea Zeului Suprem prin ţara geţilor.
Concluzii: In
zona carpato-danubiana şi balcanică a Europei au fost utilizate trei
sisteme de scriere: o scriere ideografică cunoscută drept scriere
danubiană, o scriere alfabetică din care provin alfabetele moderne, şi o
scriere sacră folosită mai ales de către Deceneu. O situaţie aparte o
prezintă tăbliţa 90 care conţine o scriere ideografică completată cu
notaţii muzicale care se regăsesc şi astăzi în scrierile psaltice
utilizate în serviciile religioase. Majoritatea tăbliţelor de la Sinaia
conţin o scriere alfabetică completată, uneori, cu ideograme ale
scrierii danubiene.
 Prof.univ.dr.ing.
Viorel UNGUREANU
Bibliografie:
1. Romalo, Dan, Cronică getă apocrifă pe plăci de
plumb?, Rditura Alcor Edimpex, Bucureşti, 2005.
2. Manolache, Dumitru, Tezaurul dacic de la Sinaia,
legendă sau adevăr ocultat? Editura DACICA, Bucureşti, 2006.
3. Olariu, Constantin, Adevărul istoric despre
alfabetul “chirilic” românesc. Dacoromania, nr. 80, Alba Iulia, 2016
4. Eugen Costel Popescu, De la Atlantida la
calendarul Geto-dacic. Ed. MJM, Craiova 2010
5. Ungureanu, Viorel, Originea antică a numelui
Moldovei. Al-IV-lea Simpozion Internaţional CUCUTENI-5000.Iaşi,
Chişinău, Bacău, 2009.
6. Ungureanu, Viorel, Moleo Dava sau cetatea
geţilor sciţi care a dat numele Moldovei. Buletinul S.E.T.I.S., Iaşi,
2009.
7. Ungureanu, Viorel, Moleo Dava, cetatea care a
dat numele Moldovei. Al XI-lea Congres Internaţional de Dacologie
“Malus Dacus”Alba Iulia 2010.
8.Ungureanu, Viorel, Deceneu de la Moleo Dava şi
Burebista. Al-VI-lea Simpozion Internaţional CUCUTENI-5000. Iaşi,
Chişinău, Bacău, 2011.
9. Ungureanu, Viorel, Ro-zeul suprem al
traco-geto-dacilor, Dacoromania, nr. 66, Alba Iulia, 2013
10. Ungureanu, Viorel, Burebista şi dezastrul
suferit de romanii conduşi de Caius Antonius pe valea Siretului,
Dacoromania, nr.70, Alba Iulia, 2014
11. Ungureanu, Viorel, Scrierea danubiană şi
tăbliţele de la Sinaia, Dacoromania, nr. 73, Alba Iulia, 2015
12. Ungureanu, Viorel, Rebo de no tero - legile
pământului nostru, Dacoromania, nr. 74, Alba Iulia, 2015
13.Ungureanu, Viorel, Decebal şi războaiele sale
cu romanii conform tăbliţelor de la Sinaia, Dacoromania, nr. 79,
Alba Iulia, 2016
14.Ungureanu, Viorel, Religia geto dacilor şi a
altor popoare din zona carpato-danubiană şi balcanică conform tăbliţelor
de la Sinaia, Dacoromania, nr. 82, Alba Iulia, 2016
15.Ungureanu, Viorel, Relatări despre geţii de pe
malurile Istrului în tăbliţele de la Sinaia, Dacoromania, nr. 83,
Alba Iulia, 2017
16.Ungureanu, Viorel, Erigerio Mariso şi fiul său
Kotizo, Dacoromania, nr. 94, Alba Iulia, 2019
17. www.dacoromania-alba.ro; www.dacia.org;
www.dacii.ro.
|
|
