România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Scrierea straveche din Zona Carpato-Danubiană şi Balcanică a Europei

 

Abstract: The old writings of Carpathian-Danube and Balchanic area of Europe is characterized by the use of Danube writing, common alphabetic and special sacred writings including also the musical writing. The Danube writing is known especially as a result of their use on ceramic plates. Beside of some metallic singular plate which contain such writing, like the medallion from Bacău, an important number of Sinaia plates contain information given by ideograms characteristic of Danube writing, common alphabetic and sacred writings, included also the musical writing used today in the” psaltic” writings of the orthodox church.

 

Zona carpato-danubiană şi balcanică a Europei se caracterizează prin utilizarea a trei sisteme de scriere: scrierea danubiană, scrierea alfabetică de uz curent, şi scrierea sacră. La cele trei sisteme de scriere se mai adaugă şi modul de notare a textelor care se cântă, foarte asemănător scrierelor psaltice. Sub denumirea de scriere danubiană (danube script sau scrierea dunăreană) se înţelege un tip de scriere bazat pe ideograme care a fost răspândit în zona Dunării dar şi în zone mai îndepărtate cum ar fi Orientul Apropiat şi în Franţa. Acest tip de scriere este considerat cel mai vechi din lume şi au fost găsite artefacte la Turdaş, Tărtăria, Hândreşti-Oţeleni, Vadul Rău, Vinča (Serbia), Glozel (Franţa). Exemple de scriere danubiană sunt prezentate în figurile 1 şi 2.

Fig.1. Un medalion de la Tărtăria (stânga) şi o tăbliţă de la Hândreşti (dreapta).

 Fig.2. Medalion metalic din zona Bacău.

În zona municipiului Bacău, a fost gasit un medalion metalic care conţine 16 ideograme dintre care 11 pot fi considerate distincte. Spre deosebire de inscripţiile pe plăci ceramice (figura1), cele de pe medalionul metalic (figura 2) au un aspect mai îngrijit, autorul lor nefiind constrâns de incomoditatea lucrului pe argilă umedă. Se poate constata asemănarea dintre ideogramele care apar pe plăcile ceramice (exemple în figura 1) şi ideogramele de pe medalionul metalic. Nu se cunosc alte astfel de inscripţii pe plăci metalice, cu excepţia plăcuţelor de la Sinaia: astfel, placile 131 şi 90 (figurile 3 şi 4) conform numerotaţiei utilizate de Dan Romalo în cartea sa [1], sunt realizate aproape în întregime cu o astfel de scriere, iar altele, peste 30 la număr, au pe lângă scriere alfabetică şi rânduri realizate prin utilizarea ideogramelor specifice scrierii danubiene. Prin utilizarea scrierii cu ajutorul ideogramelor, cum este cazul scrierii danubiene, se pot obţine texte mult mai scurte, însă numărul ideogramelor ajunge să fie foarte mare, iar interpretarea lor devine imprecisă. Prin utilizarea scrierii alfabetice, numărul literelor din alfabet este mult mai mic, iar exprimarea unor informaţii devine mult mai precisă, însă textile respective devin mult mai lungi. Se poate considera că scrierea alfabetică, atât alfabetul zis grecesc cât şi cel latin provin din evoluţia scrierii bazate pe ideograme din scrierea danubiană. Este foarte semnificativ faptul că unele din tăbliţele de la Sinaia conţin pe lângă informaţii transmise prin scriere danubiană şi informaţii alfabetice. De asemenea, unele ideograme utilizate în scrierea danubiană, se regăsesc în tradiţia populară, construcţii, port popular, desfăşurarea unor ceremonii, etc. De exemplu, simbolul în formă de “#” de pe medalionul metalic (figura 2) se regăseşte şi pe acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, soţia lui Stefan cel Mare şi Sfânt, păstrat la Muzeul manastirii Putna. De asemenea, unele simboluri religioase au ca origine scrierea danubiană.

Printre tăbliţele de la Sinaia, se remarcă tăbliţa 131 (figura 3) care este realizată aproape în întregime cu ajutorul unor ideograme foarte asemănătoare scrierilor vechi egiptene, însă conţine şi ideograme întâlnite şi pe medalionul din figura 2. Astfel ideograma în formă de zigzag pe orizontală este reprezentată cu acelaşi număr de laturi (şase) ca şi în figura 2. De asemenea, apare şi ideograma sub formă de săgeată care simbolizează moartea, însă este reprezentată diferit.

 Fig.3. Ideograme şi imagini pe plăcuţa 131 cu referire la cataclismul cunoscut cu numele de potop.

 

 Se poate aprecia ca această tăbliţă se referă la cataclismul cunoscut din istorie cu numele de Potop. Astfel, jumătatea de sus se referă la situaţia de după potop, în care se remarcă o scenă legată de naşterea unor copii şi pui de animale în prezenţa zeilor. Iar în jumătatea de jos, care este mai uşor de interpretat, se remarcă, în stânga, o construcţie asemănătoare unei plute, prevăzută pe margine cu un gard sau balustradă în care au fost închise perechi de animale. In partea dreaptă, se prezintă oameni care duc spre plută, porci, vite, păsări. Ideograma formată din patru linii verticale şi patru orizontale are ca semnificaţie închiderea vietăţilor respective pe plută. De asemenea, mai jos, sub ideograma care simbolizează închiderea vietăţilor respective, apare o ideogramă cruciformă asemănătoare zvasticii care simbolizează naşterea, renaşterea sau învierea (ca şi pe acoperământul Mariei de Mangop).

In partea de jos, avem reprezentată o săgeata care are ca semnificaţie moartea vietăţilor reprezentate spre dreapta-jos, între care se remarcă păsări, animale cu patru picioare, şopârle, şerpi. Este posibil ca scena respectivă să se refere şi la vietăţi care astăzi sunt dispărute. In colţul din dreapta apar şi câteva litere asemănătoare alfabetului grecesc. Se poate distinge “GIMI NOSO” care ar putea fi traduse prin “femeia a purtat sau adus”. Insă, de mai mare importanţă decât înţelesul exact al acestui text, este însăşi existenţa lui alături de multitudinea de ideograme de pe această placă; fapt care justifică posibila descendenţă a alfabetelor moderne din scrierea danubiană. Scena renaşterii din plăcuţa 131 se repetă identic şi pe plăcuţa 110, însă este însoţită de un conţinut alfabetic, acest fapt justifică coexistenţa celor două tipuri de scriere: bazată pe ideograme şi alfabetică.

      Plăcuţa 90 (figura 4) conţine scriere ideografică completată şi cu notaţii musicale. Ea conţine atât ideograma sub forma liniei în zigzag, cu şase laturi, ca şi cea de pe medalion, ideograma formată din trei linii orizontale “a””, ideograma corespunzătoare unui pătrat sau dreptunghi dar şi alte ideograme cum sunt triunghiul cu vârful în sus, sau cu vârful în jos. Plăcuţa 90 mai conţine şi imagini ale unor personaje despre care se poate aprecia ca au trăit înainte de Burebista.

Fig.4. Plăcuţa 90 cu scriere ideografică şi notaţii muzicale.

 

Putem să ne dăm seama de faptul că tăbliţa din figura 4 conţine un text cu notaţii muzicale dacă se compară conţinutul acestei tăbliţe cu conţinutul imaginilor din figurile 5 şi 6. In figura 5 este redat un fragment dintr-un text bisericesc scris în limba română care este completat pe deasupra cu notaţii muzicale, iar în figura 6 este redat un fragment de text grecesc completat, deasemenea, cu notaţii muzicale. Se poate remarca asemănarea dintre notaţiile muzicale din figurile 5 şi 6 cu cele din figura 4. In mod deosebit, simbolul  se regăseşte atât pe tăbliţa 90, cât şi pe textul religios din figura 5. De asemenea, aglomeraţia de notaţii din colţul din dreapta-jos din figura 4 este foarte asemenătoare cu cea din colţul din dreapta-jos din figura 6.

 

 Fig.5. Notaţii muzicale deasupra unui text religios contemporan.

 

 Fig.6. Notaţii muzicale desupra unui text scris cu alphabet grecesc.

 

Semnificativ pentru sistemele de scriere utilizate în zona carpato-danubiana şi balcanică este medalionul de la manastirea Sinaia. Acest medalion este interesant prin faptul că pe una din feţe conţine o scriere alfabetică tipic geto-dacică cu litere care se regăsesc astăzi atât în alfabetul latin cât şi în cel grecesc; iar pe cealaltă faţă se foloseşte un alfabet special, care poate fi considerat sacru, pe care Deceneu l-a folosit pentru descrierea unor evenimente de după moartea lui Burebista. Existenţa ambelor alfabete pe acelaşi medalion scoate în evidenţă faptul că preocupările legate de cunoaşterea scrierii şi cititului nu au fost preluate de la alte popoare.

 

 Fig. 7. Vederi de pe cele două feţe ale medalionului de la mănăstirea Sinaia.

 

Pe faţa din stânga a medalionului este reprezentat Erigerio Mariso, succesorul lui Burebista, despre care se afirmă, că l-a ales pe fiul său să meargă pe “patul lui Ro”, împreună cu nişte nobili (prizonieri) romani. Pe cealaltă faţă (figura 7 - dreapta) este reprezentat un alt portret care este al lui Kotizo, fiul lui Erigerio, cel care a dorit să meargă pe patul lui Ro după ce a fost rănit la trecerea Dunării în timpul întoarcerii de la o expediţie de pradă pe teritoriul romanilor.

In tăbliţa 10 (fig.8) Deceneu foloseşte alfabetul sacru pentru a descrie cum regina Mara - soţia lui Burebista - a depus inima soţului ei pe altarul de la Genucla, iar capul său a fost dus la Sarmisegetuza. Un alfabet asemănător a fost utilizat tot de Deceneu în tăbliţa 31 în care se afirmă că Erigeriu i-a construit un monument lui Burebista la Sarmisegetuza.

 

Fig. 8, Tăbliţa 10, depunerea inimii lui Burebista pe altarul de la Genucla.

 

Majoritatea tăbliţelor conţin o scriere alfabetică completată, uneori, cu ideograme. O astfel de tăbliţă este şi cea cu numărul 35 din cartea lui Romalo referitoare la locurile sfinte ale geţilor şi dacilor realizată cam pe la sfârşitul domniei lui Decebal de către marele preot Petoso, şi prezentată în figura 9.

Tabliţa 35, spre deosebire de altele, este relativ simplă, fară prea multe detalii grafice, însă, este deosebit de importantă întrucât se referă la locul de naştere a celor doi zei: Apolo si Zamolsxis. Petoso afirmă că Zeul (Zeul Suprem se numea Ro sau Ra) a fost pe pământ de două ori: o dată în zona cetăţii Poesta Davo, care ar fi un loc sfânt legat de naşterea lui Apolo, iar a doua oară la templul lui Zabelo (zeul războiului) de la Mon Gato (sau Mont Gato care înseamnă Muntele Leopardului), adică în zona geografică a muntelui Ceahlău legată de locul de naştere a lui Zamolsxis.

 

 Fig.9. Plăcuţa 35 despre plimbarea Zeului Suprem prin ţara geţilor.

 

Concluzii: In zona carpato-danubiana şi balcanică a Europei au fost utilizate trei sisteme de scriere: o scriere ideografică cunoscută drept scriere danubiană, o scriere alfabetică din care provin alfabetele moderne, şi o scriere sacră folosită mai ales de către Deceneu. O situaţie aparte o prezintă tăbliţa 90 care conţine o scriere ideografică completată cu notaţii muzicale care se regăsesc şi astăzi în scrierile psaltice utilizate în serviciile religioase. Majoritatea tăbliţelor de la Sinaia conţin o scriere alfabetică completată, uneori, cu ideograme ale scrierii danubiene.

 

Prof.univ.dr.ing. Viorel UNGUREANU

 

Bibliografie:

 

1. Romalo, Dan, Cronică getă apocrifă pe plăci de plumb?, Rditura Alcor Edimpex, Bucureşti, 2005.

2. Manolache, Dumitru, Tezaurul dacic de la Sinaia, legendă sau adevăr  ocultat? Editura DACICA, Bucureşti, 2006.

3. Olariu, Constantin, Adevărul istoric despre alfabetul “chirilic” românesc. Dacoromania, nr. 80, Alba Iulia, 2016

4. Eugen Costel Popescu, De la Atlantida la calendarul Geto-dacic. Ed. MJM, Craiova 2010

5. Ungureanu, Viorel, Originea antică a numelui Moldovei. Al-IV-lea Simpozion Internaţional CUCUTENI-5000.Iaşi, Chişinău, Bacău, 2009.

6. Ungureanu, Viorel, Moleo Dava sau cetatea geţilor sciţi care a dat numele Moldovei. Buletinul S.E.T.I.S., Iaşi, 2009.

7. Ungureanu, Viorel, Moleo Dava, cetatea care a dat numele Moldovei. Al XI-lea Congres Internaţional de Dacologie “Malus Dacus”Alba Iulia 2010.

8.Ungureanu, Viorel, Deceneu de la Moleo Dava şi Burebista. Al-VI-lea Simpozion Internaţional CUCUTENI-5000. Iaşi, Chişinău, Bacău, 2011.

9. Ungureanu, Viorel, Ro-zeul suprem al traco-geto-dacilor, Dacoromania, nr. 66, Alba Iulia, 2013

10. Ungureanu, Viorel, Burebista şi dezastrul suferit de romanii conduşi de Caius Antonius pe valea Siretului, Dacoromania, nr.70, Alba Iulia, 2014

11. Ungureanu, Viorel, Scrierea danubiană şi tăbliţele de la Sinaia, Dacoromania, nr. 73, Alba Iulia, 2015

12. Ungureanu, Viorel, Rebo de no tero - legile pământului nostru, Dacoromania, nr. 74, Alba Iulia, 2015

13.Ungureanu, Viorel, Decebal şi războaiele sale cu romanii conform tăbliţelor de la Sinaia, Dacoromania, nr. 79, Alba Iulia, 2016

14.Ungureanu, Viorel, Religia geto dacilor şi a altor popoare din zona carpato-danubiană şi balcanică conform tăbliţelor de la Sinaia, Dacoromania, nr. 82, Alba Iulia, 2016

15.Ungureanu, Viorel, Relatări despre geţii de pe malurile Istrului în tăbliţele de la Sinaia, Dacoromania, nr. 83, Alba Iulia, 2017

16.Ungureanu, Viorel, Erigerio Mariso şi fiul său Kotizo, Dacoromania, nr. 94, Alba Iulia, 2019

17. www.dacoromania-alba.ro; www.dacia.org; www.dacii.ro.