Transfăgărăşan 45 ani -

prin ochiul făptuitorului Ing. Ioan Gheorghe

Motto:  „Nu merge unde te duce drumul, mergi pe unde nu există un drum şi lasă o urmă.”

                                          R.W.Emerson

În 20 -21 Septembrie 2019 la Kilometrul 102 pe Transfăgărăşan, la Monumentul închinat acestor EROI în zona Piscul Negru, cu ocazia împlinirii a 45 de ani de la iaugurarea frumosului Transfăgărăşan, prin grija unor oameni de suflet, şi-au adus aminte de cei care au fost, sunt şi vor rămâne eroii acestei minunate realizări româneşti. Iată mărturiile domnului ing. Ioan Gheorge, care a lăsat tinereţea pe acest traseu şi este contemporan cu noi. Alături au fost reprezentanţi din ARGEŞ, RM.VÂLCEA, ALBA IULIA, BRAŞOV şi SIBIU.

„În prima parte a activităţii mele profesionale, de inginer  la Drumuri şi Poduri, 1958-1965, la Sfatul Popular al fostei Regiuni Argeş şi apoi judeţul Argeş, m-am ocupat şi de consolidarea drumului Curtea de Argeş- Arefu în perioada când s-a construit Barajul Vidraru - Sectorul din Defileul Argeşului şi Contur Lac Vidraru. Nu ştiam atunci că vor face parte din drumul  stâncos  al TRANSFĂGĂRĂŞANULUI şi că îmi va reveni sarcina să le administrez, fiind promovat la DGD din fostul MTTC în 1965. Sectorul Contur Lac Vidraru era un drum organizare de şantier, împietruit superficial, îngust, fără lucrări de consolidări , terasamente şi versanţi, parapeţi, etc. Până în anul 1970 când au început lucrările de construcţie a Transfăgărăşanului, a constituit ETAPA Intâi, colegii din Jud. Sibiu construind DN împietruit Cârţişoara Badelui Cârţan până la Bâlea Cascadă .

În 1969, după o vizită în zonă, NICOLAE CEAUŞESCU acceptă propunerea de realizare a unui drum care să facă legătura între Cârţişoara şi Barajul Vidraru, traversând Munţii Făgăraş. Decretul a fost semnat la finele lunii decembrie după prezentarea traseului pe hărţi militare de inginerul proiectant de la IPTAMA Bucureşti CHIRIAC AVĂDANEI în prezenţa Generalului ION DINCĂ care a primit ordin să înceapă lucrările la 1 Martie 1970 de către Trupele de Geniu ale Armatei Române.

La 1 Martie 1970 a început ETAPA a II-a de construcţie a Transfăgărăşanului. În zona de SUD, de Regimentul de Geniu Rm.Vâlcea condus de Locotenent Colonel BEDIU ŞTEFAN şi în zona de NORD de Regimentul de Geniu Alba Iulia condus de către Locotenentul NICOLAE MAZILU. Comandantul trupelor de Geniu al Armatei Române era Generalul VASILE ŞILICARIU. Beneficiar la lucrării a fost D.G.D., care prin constructorii civili coordonau lucrările tehnic. În zona SUD – Ing. ALEX TEODORESCU TEO iar în zona de NORD Ing. DUMITRU DUCARU. Un rol important l-a avut maistrul constructor GHIAŢĂ din T.C.H. care a coordonat lucrările la Tunelul Bâlea sub muntele Paltinul, lângă cabana Bâlea Lac.

La finele anului 1974 după modificări ale elementelor geometrice şi eforturi ale constructorilor armatei române, inclusiv pierderea a 40 de vieţi omeneşti, a rezultat un Drum Naţional Transalpin împietruit şi Tunelul Bâlea cu infiltraţii..., după inaugurarea din 20 Septembrie 1974 pe care o aniversăm astăzi 2o – 21 Septembrie 2019.

NICOLAE CEAUŞESCU şi ELENA au trecut prin tunel protejaţi de umbrele după care a ajuns la renumita cabană din Argeş, Valea cu Peşti.

Alături de mine, sunt maiştrii Tudosoiu şi Marin Victor, pensionari drumari ca şi mine. De asemenea ţin să amintesc de prof. Elena Stoica, făuritoarea lumii artistice de basm de la Şcoala  Corbeni, care alături de micii colaboratori – elevii,  ne-au fost alături ani de-a rândul.

Drumul Transfăgărăşan, devenit cel mai spectaculos drum din lume care urcă până la altitudinea de 2042- 2047 metri, a trebuit să fie modernizat. În 1976 au început lucrările fiind din nou implicate trupele de geniu ale Armatei Române, reprezentată de Brigada 35 Drumuri Poduri sub conducerea Col. CONSTANTIN TĂNASE. În această a III-a ETAPĂ care a durat încă trei ani în afară de asfaltare s-au executat conform proiectului lucrări de consolidare a terasamentului şi versanţi, copertine, parapeţi, alte amenajări. Şi modernizarea Tunelului BÂLEA LAC de 887 metri lungine la cota 2.042- 2.047 metri,  inclusiv iluminat cu grup electrogen propriu.

Nici în această etapă lucrările nu au fost uşor de realizat. Au fost învinse multe greutăţi prin colaborarea perfectă dintre genişti de excepţie şi constructori civili din IDP-urile din M.T.T.C.

Menţionez că, din cele două etape, ca urmare a unor eforturi deosebite, prezentate după finalizare opiniei publice şi constatate de cei care traversează drumul Transfăgărăşan, a rezultat un DRUM NAŢIONAL a cărui administrare a necesitat şi o organizare corespunzătoare, prevăzându-se inclusiv şi trei baze de deszăpezire dotate cu cele necesare mai puţin utilajele. A fost necesară ETAPA a IV-a, menţinându-se în organizare pe lângă Districte,  o Formaţie de Consolidare Terasamente şi Versanţi alcătuită din 80-90 constructori drumari până la pensionarea mea în 1995.  Aceste realizări concrete s-au văzut şi se văd. Ele însă nu au fost şi nu sunt suficiente pentru acest drum. Ele au fost prezentate celor care trebuie să hotărască –Guvern şi Parlament, deoarece necesită INVESTIŢII importante.

Meleagurile argeşene şi muscelene alcătuite din şes, deal şi munte şi situate între capitala României şi provinciile Muntenia şi Transilvania sunt străbătute de o reţea rutieră de DRUMURI NAŢIONALE importantă, la care s-a adăugat TRANSFĂGĂRĂŞANUL. Să organizezi, administrezi, modernizezi, această „avere” nu a fost uşor pentru mine peste 30 de ani şi nu este nici în prezent când circulaţia rutieră a atins şi va atinge intensităţi inimaginabile.

Implicarea mea directă, în cele patru etape la care m-am referit, îmi dă dreptul să afirm că rolul principal în realizarea acestui DRUM NATIONAL ALPIN l-au avut ostaşii români genişti,  conducătorii regimentelor Rm.Vâlcea şi Alba Iulia alături de constructori civili.

Am trăit multe momente importante, interesante, emoţionante, unice pentru un „drumar”şi datorită realizării acestui drum care a intrat în incidenţa activităţii mele profesionale.”

Cuvintele ing. Ioan Gheorghe, au rolul de a aduce în memoria colectivă a românilor şi nu numai, strădania unui popor în scopul făuririi unor mari edificii naţionale.

      Jertfelor Transfăgărăşanului şi a tuturor celor implicaţi în acţiune le aducem prinosul nostru de recunoştinţă.

Nuşa CANTEMIR

Imnul Transfăgărăşanului

din vol. „Scrisori din Transfăgărăşan” -

col. Ion Bratutc "col. Ion Bratu"

Oricine-aţi fi, de pretutindeni,

Veniţi în fiecare an,

Ca să vedeţi minunea noastră,

Veniţi pe Transfăgărăşan!

El s-a născut din dor fierbinte

Ce i-a unit pe fraţii-fraţi

Să construiască noua cale

Peste fruntarii de Carpaţi.

Voinici de pe întinsul ţării

s-au prins în bătălia grea

cu vitregiile naturii,

cu muntele ce nu ceda,

pe-acolo unde nici cu gândul

n-ai fi trecut în veci de veci

ei au trecut, sfidând chiar moartea

ca tu să poţi acum să treci.

în defileu, sub clar de lună,

Se văd şi azi, trudind soldaţi,

Rămaşi aşa, sculptaţi în stâncă,

Cu stânca-n veci îngemănaţi.

Nu s-au lăsat încă la vatră,

Veghează-n posturile lor,

Iar de-ar fi, la o comandă,

Vor face alte trecători.

De-aceea orişicine sunteţi,

Veniţi în fiecare an,

Veniţi cu toţi pe Via Sacra

Veniţi pe Transfăgărăşan!

Versurile sunt scrise de col. Ion Bratu, participant la această mega şi unică construcţie şi sunt încrustate între nemurire, pe o placă de marmură pe Transfăgărăşan - la Bâlea Lac.

Nuşa CANTEMIR