Un cântăreţ al neamului românesc

Motto : Dulce Bucovină,

Veselă grădină,

Cu pomi roditori,

Şi mândri feciori.

(Cîntec popular)

Dacoromania, o revistă-drapel, condusă  cu profesionalism de domnul Ioan Străjan, a găzduit recent un material privind viaţa şi activitatea lui Ciprian Porumbescu. Făcând o cercetare mai profundă, muzicologul George Sbârcea, a publicat o carte în anul 1984, la Editura Ion Creangă, în care găsim informaţii de o deosebită importanţă pentru cunoaşterea şi aprecierea personalităţii şi operei tânărului Ciprian Porumbescu. Autorii acestui material au fost rugaţi de numeroşi cititori să revină cu alte referiri la viaţa şi opera muzicianului şi patriotului român din Bucovina.

În imaginea ce se desprinde din biografia lui Ciprian Porumbescu, cititorii vor descoperi pe artistul creator şi pe patriotul luptător pentru progresul Neamului Românesc. Cele două noţiuni nu se întâlnesc întotdeauna, dar când ele se întâlnesc dau naştere personalităţilor făuritoare de istorie.

Considerată ca un tărâm binecuvântat de Dumnezeu, cu peisaje pitoreşti, Bucovina este una dintre cele mai fascinante regiuni din România. În satele sale autentice locuiesc ţărani după principii puternice, care respectă tradiţiile şi obiceiurile transmise din moşi-strămoşi. Obiceiurile bucovinenilor pot concura cu succes cu datinile rurale mai cunoscute din Europa. Putem spune că satele sunt mai atrăgătoare, datorită căldurii şi prieteniei oamenilor care le populează. Întreaga regiune este conturată de masive muntoase, păduri, păşuni înverzite, peisaje montane şi locuinţe tradiţionale. La fel aici se găsesc cetăţile : Cetatea de Scaun a Sucevei, Scheia, Măgura, Cetatea Albă, Orhei, Hotin, Chilia, Neamţ, precum şi renumitele mănăstiri : Putna, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Probota, Dragomirna, Voroneţ.

Ciprian Porumbescu a fost prezent prin scrierile sale în publicaţiile din Bucovina, apoi îl regăsim în paginile revistelor, gazetelor şi almanahurilor din toate provinciile româneşti, îndeosebi în Albina, Gazeta Transilvaniei, Românul, Telegraful român, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, exprimându-se ca un susţinător al limbii române şi a Neamului Românesc.

Ciprian Porumbescu este autorul unor cântece de neuitat, care au însufleţit cu sunetul lor atât de particular, mai multe generaţii de Români în lupta lor neîncetată pentru libertate şi unire, aparţine acestor făurari ai istoriei noastre naţionale în toate provinciile româneşti : Moldova, Basarabia, Bucovina, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Maramureş, Transilvania şi Părţile Ungurene.

Prin muzica care a scris-o, prin activitatea pe care a desfăşurat-o, prin munca sa neîntreruptă, o pildă pentru contemporani şi un îndemn pentru posteritate, Ciprian Porumbescu a dat aripi pentru Neamul Românesc. Înclinaţia sa spre cântecul eroic, stimulator, spre ritmurile care înviorează, a înlesnit entuziasmul prielnic legămintelor de credinţă. În vremuri de restrişte pentru fraţii din provinciile aflate vremelnic sub dominaţie străină, Tricolorul şi Pe-al nostru steag au însemnat  o neîncetată încurajare de a păstra limba română şi Naţia Română.

Prospeţimea cântecelor a rămas nealterată cu trecerea vremii. Ele continuă să însufleţească pe toţi Românii, trăind în ele încrederea şi mândria, dragostea puternică de Patrie şi de Poporul Român. Din această dragoste, în toate înfăptuirile scurtei sale vieţi (29 de ani), naşte sunetul şi armonia particulară a muzicii lui. Prin arta sa, simplă, caldă, vibrantă, Ciprian Porumbescu rămâne o prezenţă vie în sufletul românilor de pretutindeni.

Cum să zugrăveşti în cuvinte frumuseţea cântecelor lui Ciprian Porumbescu, în care România contemporană îşi recunoaşte propria vibraţie ? În zelul lor de a-i evoca viaţa şi opera, mulţi au încercat acest lucru. De ce n-am încerca odată mai mult, când muzica lăsată de el, cu puternică amprentă a unei experienţe de viaţă, ne învăluie zilnic în armoniile ei?

Ciprian Porumbescu a fost, prin întreaga sa operă şi activitate, un artist angajat.

Opera lui Ciprian Porumbescu

1. Piese pentru vioară şi pian

-   A văzut o rază lină

-   Cât te-am iubit (versuri de Matilda Cugler Poni)

-   Du bist wie eine Blume (versuri de Heinrich Heine)

-   Fata popii (versuri de Dimitrie Bolintineanu)

-   Frunză verde mărgărit (versuri populare)

-   Ich liebe dieh (versuri de Hermann Lingi)

-   La lună ( versuri de N. Gane)

-   Lăsaţi-mă să cânt (versuri de Matilda Cugler Poni)

-   Nocturne (versuri în limba germană)

-   O dorinţă

-   Resignation (versuri în limba germană de Ciprian Porumbescu)

2. Piese corale la unison

-   Anacron cântă în bem (versuri de Ciprian Porumbescu)

-   Bericica cristalină (versuri de Ciprian Porumbescu)

-   Cântecul Gintei Latine (versuri de V. Alecsandri)

-   Cântecul Tricolorului (versuri de Ciprian Porumbescu)

-   Dragoş Vodă cel Vestit (versuri de Ciprian Porumbescu)

-   Fraţi la masa întinsă (versuri de Ciprian Porumbescu)

-   Frunză verde de piperiu (cântec popular)

-   Hai să ciocnim (versuri de T. Stefanelli)

-   Hora (versuri de Ciprian Porumbescu)

-   Imnul Unirii (Pe-al nostru steag) (versuri de Andrei Bârseanu)

-   Inimă de român (versuri de Ciprian Porumbescu)

-   Quousque tandem (versuri în limba latină de Ciprian Porumbescu)

-   Leliţă de la munte (cântec popular)

-   Nu-i viaţă mai plăcută (versuri de Ciprian Porumbescu)

-   Să ciocnim (versuri de Ciprian Porumbescu)

-   Tu, Ileană, dintre brazi (cântec popular)

-   Ţiganii se sfătuiră (cântec popular)

Notă: Am menţionat doar piesele de muzică laică publicate în timpul vieţii sau imediat după moartea compozitorului.

3. Piese pentru cor bărbătesc la patru voci

-   Altarul Mănăstirii Putna (versuri de Vasile Alecsandri)

-   Cântec de primăvară (versuri de Vasile Bumbac)

-   Cântec sicilian (versuri de Vasile Alecsandri)

-   Cântec vânătoresc

-   Cisla (scenă muzicală comică, versuri de Ciprian Porumbescu)

-   După un an de suferinţă (versuri de Vasile Bumbac)

-   Iarna (versuri de Xenopol)

-   Ieri o floare radioasă

-   Imn (Pe cerul Bucovinei)

-   Imn festiv (versuri de T. Stefanelli)

-   Lacrima

-   La malurile Prutului (vals pentru solişti, cor şi pian)

-   La un nor (versuri de Dimitrie Bolintineanu)

-   Luna mai

-   Marşul călăraşilor (versuri de Vasile Alecsandri)

-   Noapte consolatoare

-   Numele tău

-   O zi frumoasă, ai sosit (versuri de Vasile Bumbac)

-   Patria Română

-   Romanţă

-   Românul

-   Salutare, bine te-am găsit

-   Serenadă, Zamfiru-n melodie

-   Sosirea primăverii

-   Sunt arboros

-   Tabără română

4. Piese pentru cor mixt

-   Cântec de primăvară (versuri de Vasile Bumbac)

-   Cântecul Margaretei (versuri de Vasile Alecsandri)

-   Cât în Ţara Românească (cu acompaniament de pian)

-   Frunză verde, foi de nalbă (cântec popular)

-   Frunză verde mărgărit (cântec popular)

-   Noapte de primăvară (versuri de Ciprian Porumbescu)

-   Odă ostaşului român (versuri de Vasile Alecsandri)

-   Serenadă, somn uşor

5. Piese pentru pian

-   Basme ieşene (vals)

-   Bătrânesca (horă lină)

-   Camelii (vals)

-   Coloane române (cadril pe motive populare)

-   Fantome (vals)

-   Fluturaş de noapte (polcă francaise)

-   Hora Braşovului

-   Hora detrunchiaţilor

-   Horă de salon

-   Hora Prahovei

-   Hora 1

-   Hora 3

-   Maricica (horă)

-   O dimineaţă pe Tâmpa

-   O horă naţională română

-   O seară la stână (idilă)

-   Pe câmpiile Stupcei (polcă mazurcă)

-   Peneş Curcanul (horă de salon)

-   Potpuriu din opereta Crai Nou (Ciprian Porumbescu)

-   Potpuriu de cântece naţionale

-   Rapsodia română

-   Sovenir de Nervi (nocturnă)

-   Tempi passati (nocturnă)

-   Tupilaş prin Năgăruşi (polcă francaise)

-   Ziua Dunării (polcă mazurcă şi în formă de vals)

6. Piese pentru vioară şi pian

-   Balada

-   Dorul

-   Reverie

7. Piese camerale şi de orchestră, nu s-a tipărit nimic

8. Muzică de teatru

-   Candidatul Linte sau rigurosul teologic (o arie publicată)

-   Crai Nou, operetă (pe text de Vasile Alecsandri)

Ciprian Porumbescu s-a stins din viaţă în zorii zilei de 6 iunie 1883 la Stupca, când ciocârlia îşi ia zborul spre seninul înalt.

A fost înmormântat în cimitirul din Stupca, cu pajişti înflorite, alături de mama sa. Corpul său a fost coborât sub rădăcina stejarilor pe care îi îndrăgea din copilărie. Ciprian Porumbescu îşi începea somnul prea devreme, la o vârstă când Neamul Românesc ar fi avut nevoie de sufletul lui plin de cântece.

Delegaţii de la „Junimea română” i-au cântat la căpătâi Tricolorul. Părea că nişte hohote de plâns penetrează cadenţa melodiei cunoscute de toţi. Să fi plâns ţăranii pe iubitul lor “Domnişor Ţiprian”?

Pe piatra de mormânt au fost săpate versurile :

      Iar când fraţilor m-oi duce,

      De la voi, şi-o fi să mor,

      Pe mormânt atunci să-mi puneţi,

      Mândrul nostru tricolor.

Românii de pretutindeni l-au plâns pe Ciprian Porumbescu. Odată cu el dispărea unul din cei mai înzestraţi compozitori de la începuturile muzicii româneşti culte.

Ioan CORNEANU

Mircea PÎRLEA