Emmanuel de Martonne
a susţinut cauza românilor la Conferinţa de Pace de la Paris. Un francez
pentru graniţele României Mari
La
trasarea graniţelor României Mari celebru geograf francez Emmanuel de
Martonne (1873 -1955) a avut o contribuţie decisivă. Datorită lui s-a
putut trece la „stabilirea efectivă a frontierelor româno-sârbă,
româno-maghiară, româno-bulgară şi româno-rusă, care s-au bazat pe
studiile sale de geografie umană şi pe prestigiul acurateţii muncii sale
academice”.
La trasarea frontierei româno-ungare în 1919-1920, în
cadrul Conferinţei de pace de la Paris, s-a ţinut cont de harta etnică
rezultată din recensământul maghiar din 1910, la care s-au făcut unele
corecţii. Experţii francezi, britanici şi americani din comisia tehnică
pentru trasarea frontierei au fost buni specialişti şi au lucrat corect.
Ei nu avuseseră de-a face înainte nici cu România, nici cu Ungaria,
fiind neutri. Liniile de demarcaţie făcute de aceşti experţi au fost
cvasiidentice. Până s-a ajuns la varianta finală, introdusă în Tratatul
de pace de la Trianon, s-a mai negociat, pentru unele segmente ale
frontierei. S-au făcut multe deplasări pe teren, pentru a se vedea care
e situaţia etnică.
În cadrul Conferinţei de pace de la Paris, Martonne a
lucrat în patru comisii, printre care şi cea a „afacerilor româneşti”.
În aceste comisii, Emmanuel de Martonne a insistat să se ţină cont „nu
numai de regrupările etnice, ci, în egală măsură, de un punct de vedere
mai material, de infrastructura teritoriului”. Devine operaţional
„principiul viabilităţii” şi, astfel, localităţi cu populaţie
maghiară semnificativă revin, totuşi, României oraşele Arad, Oradea,
Satu-Mare. În plan personal, de Martonne a fost prieten cu Grigore
Antipa, care l-a iniţiat în Geonomie, o disciplină la confluenţa dintre
geografie şi ştiinţele naturale. Bun cunoscător al Estului Europei,
Emmanuel de Martonne a scris două lucrări de doctorat în geografie, „Valahia
- eseu de monografie geografică”, teză urmată de „Cercetări
asupra evoluţiei Alpilor Transilvani (Carpaţii Meridionali)”.
În studiul său intitulat „Transilvania”,
Emmanuel de Martonne analizează originea şi evoluţia naţionalităţilor
din Transilvania, subliniind originea latină şi preponderenţa populaţiei
româneşti, făcând referiri la justeţea drepturilor românilor din
teritoriile aflate sub dominaţie străină.
În memoria savantului francez, mare iubitor al
României, două străzi din Timişoara şi Cluj îi poartă numele. Pe de altă
parte, Robert Ficheux , elev al lui Martonne, este un alt mare prieten
al României. Autointitulat „moţul francez”, Ficheux şi-a
manifestat mereu dragostea pentru ţara noastră despre care a scris 29
de cărţi. Prima sa vizită în România a fost în 1921, într-un grup de
doctoranzi conduşi de Emmanuel de Martonne.
Emmanuel de Martonne este considerat întemeietorul
geografiei umane. Savant cu o operă impresionantă, celebrul geograf
francez şi-a legat de la început activitatea ştiinţifică de spaţiul
geografic locuit de români.
Emmanuel de Martonne a susţinut ferm, la Conferinţa
de la Paris, drepturile României asupra Basarabiei.
Gabriela
ANTONIU
N.R.
În semn de omagiu pentru activitatea derulată, un bust al geografului
francez a fost expus în cursul anului 2018 la Muzeul Naţional al Unirii
din Alba Iulia, iar apoi a fost amplasat în proximitatea Monumentului
Unităţii Naţionale.
|
|