România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

RECENZIE - La cartea „Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita”

 

 

 Cartea are adunate în sinteză, o bună parte din cultura şi istoria judeţelor Covasna şi Harghita. Munca îndelungată, preocuparea, expertiza celor doi autori Ioan Lăcătuşu şi Erich-Mihail Broanăr, a dat naştere la editarea şi apariţia cărţii „Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita”, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, scoasă la Editura Eurocarpatica Sfântul Gheorghe în anul 2019, cuprinzând un număr de 728 pagini.

 Cartea este structurată într-un număr de cinci capitole şi anume:

 CAPITOLUL I. Crâmpeie istorice, cu sub capitolele: I. 1. Aspecte de locuire preistorică, cu perioadele şi temele: - paleoliticul, neoliticul timpuriu, eneoliticul şi epoca cuprului, epoca bronzului, Dacia preromană, situri dacice, limesul roman; I. 2. Bibliografie tematică selectivă, referitoare la românii din Covasna şi Harghita, cuprinzând: - Volume de istorie locală, monografii de localităţi, monografii ale unor personalităţi, monografii de instituţii, micromonografii de mănăstiri şi biserici parohiale, cercetări etnografice, cercetări sociologice, eseuri şi memorialistică şi manuscrise.

 CAPITOLUL II. Din patrimoniul cultural-etnologic, cuprinzând şi relatând aspectele: II. 1. Arhitectură populară; II. 2. Ocupaţii şi meşteşuguri tradiţionale; II. 3. Port tradiţional - marcă a identităţii culturale româneşti; II. 4. Mărturii de artă şi cultură ortodoxă; II. 5. File din tezaurul documentar; II. 6. Comunităţi româneşti dispărute; II. 7. Interferenţe etno-culturale româno-maghiare în sud-estul Transilvaniei.

 CAPITOLUL III. Repere identitare româneşti: III. 1. Biserica Ortodoxă, cu temele: Pagini din istoria bisericilor româneşti din Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei (1994-2019); - Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei; - Biserici existente di Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, construite în perioada 1658-2014: A. Judeţul Covasna; B. Judeţul Harghita. - Vetre de viaţă monahală ortodoxă în judeţele Covasna şi Harghita.

 III. 2. Şcoala românească: - Manuale şcolare, culegeri de text şi publicaţii pedagogice redactate de profesori şi învăţători din judeţele Covasna şi Harghita; - Volume de literatură şi critică literară, purtând semnătura unor autori români din judeţele Covasna şi Harghita.

 III. 3. Instituţii Culturale româneşti; III. 4. Asociaţii culturale româneşti; III. 5. Publicaţii; III. 6. Monumente de for public; III. 7. Manifestări cultural-ştiinţifice organizate de comunităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita; III. 8. Din performanţele sportive; III. 9. Însemne identitare româneşti.

 CAPITOLUL IV. Personalităţi ale ştiinţei, culturii şi spiritualităţii româneşti

În cadrul acestui capitol sunt evidenţiate temele: - Academicieni; - Ierarhi; - Cadre didactice universitare; - Cercetători ştiinţifici; - Scriitori; - Lideri naţionali - foşti miniştrii şi deputaţi; - Lideri locali - prefecţi, primari, înalţi funcţionari publici; - Protopopi ortodocşi şi greco-catolici; - Monahi; - Muzeografi şi arhivişti; - Publicişti români din judeţele Covasna şi Harghita; - Preoţi autori de cărţii şi publicaţii; - Pictori - sculptori; - Arhitecţi; - Medici; - Ofiţeri; - Ingineri; - Interpreţi de muzică clasică şi tradiţională; - Alţi intelectuali; - Profesori şi învăţători. Sprijinitori ai culturii şi identităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei.

 CAPITOLUL V. Sinteză documentară referitoare la istoria şi cultura românilor din judeţele Covasna şi Harghita.

 În cadrul acestui capitol sunt relatate şi găsite o varietate de teme şi anume:

1. Rezumatul unor documente referitoare la românii din Transilvania (în principal din fostele scaune secuieşti), şi la relaţiile Transilvaniei cu Moldova şi Ţara Românească, existente în Arhivele Naţionale Covasna (1541-1919).

 2. Românii şi secuii cu nume româneşti, de condiţie liberă, din fostele scaune secuieşti (secolele XVI-XIX).

 3. Familii nobile de origine română din judeţele Covasna şi Harghita ( secolele XVII- XIX).

 4. Oficiali de stat români din judeţele Covasna şi Harghita până la 1918.

 5. Oficiali români ai unor comunităţi locale din judeţele Covasna şi Harghita până la 1918.

 6. Negustori şi proprietari români din judeţele Covasna şi Harghita până la 1918.

 7. Elevi români care au studiat la Gimnaziul din Şumuleu-Ciuc şi la Academia Teologică din Blaj, în secolul al XIX-lea, proveniţi din fostele scaune Ciuc, Giurgeu şi Casin.

 8. Lista fondurilor parohiilor ortodoxe şi greco-catolice din judeţul Covasna aflate în păstrare la Arhivele Naţionale Covasna şi Harghita.

 9. Fonduri arhivistice ale unor instituţii româneşti deţinute de Arhivele Naţionale Harghita, până în anul 1918.

10. Lista fondurilor arhivistice create de şcolile de stat în limba română, care au funcţionat în judeţul Covasna, până la 30 septembrie 1940, deţinute de Arhivele Naţionale.

11. Documente din fondurile parohiilor ortodoxe şi greco-catolice din scaunul Treiscaune, aflate în păstrare la Arhivele Naţionale Covasna (secolul XIX).

12. Documente din fondurile parohiilor ortodoxe şi greco-catolice din judeţele Treiscaune şi Odorhei, aflate în păstrare la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (secolul XIX).

13. Noi mărturii despre prezenţa şi continuitatea românească în Arcul Intracarpatic.

14. Numărul românilor din judeţele Covasna şi Harghita, conform recensămintelor oficiale din perioada 1850-2011.

15. Inventare ale Complexului Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu referitoare la cercetarea ştiinţifică şi civilizaţia populară românească ( date etnografice şi folclorice, icoane pe sticlă, instalaţii tehnice populare, meşteşuguri şi mijloace de transport), din judeţele Covasna şi Harghita.

16. Inventarul de carte veche de la Muzeul Spiritualităţii Româneşti din Sf. Gheorghe.

17. Lucrări şi studii referitoare la preistoria, istoria şi cultura românilor din judeţele Covasna şi Harghita. Bibliografie tematică selectivă ( sunt prezentate peste 1500 de titluri de lucrări şi studii); Sinteza Bibliografiei generale selective a volumului Tezaur de etnografie şi folclor din Covasna şi Harghita, de Nicolae Bucur şi Constantin Catrina, apărut la Editura Eurocarpatica, din Sf. Gheorghe, în anul 2012, bibliografie care cuprinde peste 2000 de titluri de lucrări studii şi articole.

18. Sinteza bibliografiei generale selective şi cuprinsul unor lucrări etnografice de referinţă semnate de Nicolae Bucur, Constantin Catrina, Dorel Marc şi Constantin Secară.

19. Volume apărute la Editura Eurocarpatica, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, şi la edituri partenere, cu implicarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”,

20. Şematismul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei cuprinzând informaţii despre bisericile existente în Eparhie, construite în perioada 1658-2014, şi despre bisericile dispărute şi distruse în anii 1940-1944, după Dictatul de la Viena.

21. Vetre monahale ortodoxe din Episcopia Covasnei şi Harghitei.

22. Cimitire ale eroilor căzuţi în Primul şi cel de -al Doilea Război Mondial (inclusiv morminte comune şi individuale ale unor eroi români) şi cimitire ale parohiilor ortodoxe din judeţele Covasna şi Harghita.

23. Monumente româneşti de for public din judeţele Covasna şi Harghita, inclusiv monumente ale eroilor şi troiţe ortodoxe.

24. Informaţii documentare referitoare la şcolile confesionale ortodoxe şi greco-catolice din protopopiatele Treiscaune, Giurgeu şi Odorhei ( a doua jumătate a secolului al XIX-lea).

25. Reţeaua şcolilor în limba română din judeţele Covasna şi Harghita.

26. Manuale şcolare, culegeri de texte, şi publicaţii pedagogice redactate de profesori şi învăţători din judeţele Covasna şi Harghita.

27. Asociaţii culturale, ştiinţifice şi comunitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.

28. Publicaţii în limba română şi bilingve, româno-maghiare, editate în actualele judeţe Covasna şi Harghita (fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune), în perioada 1921-2014.

29. Intelectuali români din Harghita şi Covasna din secolul XIX şi începutul secolului XX, cu menţionarea universităţilor la care au studiat.

30 Intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita absolvenţi ai studiilor doctorale şi postdoctorale.

31. Volume de literatură şi critică literară purtând semnătura unor autori români din judeţele Covasna şi Harghita.

32. Protopopi ai parohiilor ortodoxe şi greco-catolice din actualele judeţe Covasna (fostul Treiscaune) şi Harghita (fostele judeţe Odorhei şi Giurgeu-Ciuc).

33. Deputaţi în Parlamentul României, aleşi în fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, în perioada 1919-1937 şi în judeţele Covasna şi Harghita, în perioada 1990-2014.

34. Prefecţii judeţului Treiscaune, din perioada 1918-1949.

35. Prefecţi şi subprefecţi de naţionalitate română ai judeţelor Covasna şi Harghita, în perioada 1990-2014 şi preşedinţi şi prim-vicepreşedinţi ai Consiliilor Populare Judeţene Covasna şi Harghita, în perioada 1968-1989.

36. Primarii oraşului Sf. Gheorghe, jud. Covasna între anii 1918-1950 şi prim-vicepreşedinţii municipiului Sf. Gheorghe, din perioada 1980-1989.

37. Primarii oraşului Întorsura Buzăului din perioada 1893-2014.

38. Primarii municipiului Topliţa, din perioada 1860-2014 şi cetăţenii de onoare ai Topliţei.

39. Inspectori şcolari de naţionalitate română din judeţele Covasna şi Harghita, în perioada 1968-2014.

40. Elevi de naţionalitate română din judeţul Covasna premiaţi la etapa naţională a olimpiadelor şcolare.

41. Laureaţi de naţionalitate română ai premiilor acordate de consiliile judeţene Covasna şi Harghita, cele locale Sf. Gheorghe şi Miercurea -Ciuc şi de asociaţiile culturale româneşti din cele două judeţe.

42. Deţinătorii premiilor „I.I. Russu” acordate pentru activitatea de cercetare cu privire la istorie şi devenirea românilor din Covasna şi Harghita, în perioada 2009-2019.

43. Martiri români din judeţele Covasna şi Harghita (1848-1989).

44. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

45. Calendarul sărbătorilor naţionale şi religioase şi al manifestărilor culturale şi ştiinţifice organizate de comunităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.

 Cartea se încheie cu valoroase ecouri media şi de specialitate la prima ediţie a volumului „Repere identitare româneşti în judeţele Covasna şi Harghita, editată în 2015, la Editura Eurocarpatica Sf. Gheorghe.

 Cartea merită să fie studiată de cât mai mulţi români şi maghiari de pretutindeni, pentru a-şi face o imagine reală privind convieţuirea împreună a românilor şi maghiarilor pe aceste meleaguri româneşti în anumite perioade istorice. Cartea este bogată în date şi evenimente.

Dragomir VLONGA