România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

La bustul de pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia

 

 Poetul Mihai Eminescu a fost omagiat la 131 de ani de la moarte, prin depuneri de coroane de flori şi evocarea vieţii şi operei sale, de către membrii ONG-urilor cultural-patriotice din Alba Iulia.

Luni 15 iunie 2020, tristul eveniment care marca 131 de ani de la plecarea dintre cei vii, la numai 39 de ani ( n. 15 ianuarie 1850 - d.15 iunie 1889), a celui mai mare poet al românilor Mihai Eminescu, s-au adunat membrii Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”, preşedinte ing. Vasile Todor şi colaboratorii Revistei „Dacoromania”, director ec. Ioan Străjan, în preajma bustului poetului ce se află alături de busturile altor corifei români de pe „Aleea Scriitorilor” din Parcul ce-i poartă numele „Mihai Eminescu” din Alba Iulia, Oraşul de Jos, pentru a comemora amintirea „Luceafărului poeziei” prin momente de pioşenie, depuneri de coroane de flori şi evocări privind viaţa, valoroasa şi bogata sa operă neperitoare.

 Cu respectarea tuturor restricţiilor impuse de Guvernul României pentru perioada Stării de alertă, la eveniment au fost prezenţi: scriitor Ion Mărginenu, ec. Ioan Străjan, ing. Vasile Todor, prof. Georgeta Ciobotă, jr. Iordache Nicolae, prof. Maria Cioica (ASTRA - Despărţământul „Eugen Hulea” Alba Iulia), Victor Făt, coloneii Nicolae Paraschivescu, Ioan Brad, Dorin Oaidă, Gabriel Grigoraş, Victor Teodorescu, ing. Vasile Bogdan, teolog Rimo Vlonga, ec. Ioan Bălgrădean, Atanasiu Corneliu şi jr. Claudiu Dărămuş.

 Printre cei care prin cuvântul lor au evocat viaţa şi opera amintesc pe: 1. scriitorul şi poetul Ion Mărgineanu, care a spus că Eminescu şi Alba Iulia sunt fraţi gemeni. Mihai Eminescu a păşit de-a lungul şi de-a latul pe ogorul limbii române semănând sămânţa bună a acesteia şi înmulţind-o. Străbătând meleagurile româneşti s-a urcat şi plămădit încet, încet în sufletul lui sentimentul de moralitate.; - 2. Atât prof. Georgeta Ciobotă cât şi Maria Cioica, au citit din propriile versuri închinate lui Mihai Eminescu.; - 3. Col. (r.) Ioan Brad, scriitor, reprezentantul ASTREI - Despărţământul „Timotei Cipariu” Blaj, a vorbit despre influenţa pe care a avut-o prof. Aron Pumnul (care a întocmit Programul Revoluţiei de la 1848), asupra lui Mihai Eminescu, sădindu-i în suflet dragostea de ţară şi sentimentul naţional, motivându-l pentru a vizita Blajul şi Alba Iulia în 1866.; - 4. ec. Ioan Străjan care a citat câteva din opiniile eminesciene consemnate în cartea „ Eminescu ziarist şi scriitor politic” şi anume: „Fără a vărsa o picătură de sânge, fără muncă, fără inteligenţă, fără inimă, străinii pun mâna pe un pământ sfânt a cărui apărare ne-a costat pe noi, râuri de sânge, veacuri de muncă, toată inteligenţa noastră trecută, toate mişcările cele mai sfinte ale inimii noastre”; 5. Rimo Vlonga, prezintă a parte din opiniile lui Eminescu, dintre care: - „Conducerea ţării e pe mâna stâlpilor de cafenele, partidele au ajuns stat în stat,, oamenii lipsiţi de merit trăiesc din politică şi prin politică, o clasă dominantă s-a format din oameni neproductivi, clasele pozitive sunt doar o masă impozabilă şi exploatabilă.”; „Statul e azi maşina prin mijlocul căreia, cei laşi se răzbună asupra potrivnicilor lor politici.

Dragomir VLONGA