România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Portrete ale unor personalităţi istorice din tăbliţele de la Sinaia

         

Abstract: Moust of the Sinaia plates contains images of some antic historical personality that are presented in this paper. For a better visibility, each portrait is presented separately.  

 

Tăbliţele de la Sinaia conţin numeroase portrete ale unor personalităţi istorice despre care, uneori, nu se cunosc informaţii din alte surse. Se poate aprecia că tăbliţele care conţin portrete ale diferitelor personalităţi sânt de complaxitate maximă iar unele dintre ele au avut şi dimensiuni neobişnuit de mari, aşa cum este şi cazul tăbliţelor cu nr. 58 şi 91din cartea lui Romalo. Pentru obţinerea unei tăbliţe cu text scris era nevoie de poansoane de imprimare care să conţină literele alfabetului utilizat. Insă, pentru obţinerea de portrete sau imagini ca cele care apar în tăbliţele de la Sinaia era nevoie de poansoane care să reprezinte portretul sau imaginea respectivă. Astfel de poansoane puteau fi realizate dintr-un lemn de esenţă tare sau un alt material, cum ar fi cornul. Imaginile imprimate cu astfel de poansoane, aveau pe tăbliţe aceeaşi mărime. Astfel încât, atunci când pe imaginile tipărite apar aceleaşi reprezentări, dar cu dimensiuni diferite, putem să ne dăm seama de mărimea reală a tăbliţei respective, faţă de imaginea tipărită pe hârtie. Astfel, de exemplu, comparând imaginea reginei Mara de pe tăbliţa 10 sau 126 cu aceeaşi imagine de pe tăbliţa 91, putem să ne dăm seama de dimensiunile reale ale tăbliţei 91 (figura 1). Tăbliţa 91 a fost mult mai mare decât celelalte tăblite din colecţia de la Sinaia.

Fig.1..Tăbliţa 91. Portrete din timpul lui Burebista

Poansoanele folosite pentru imprimarea portretelor au fost utilizate de mai multe ori, astfel încât, imaginile personalităţilor respective apar pe mai multe plăci, ca urmare, dacă pe una din tăbliţe o imagine apare cu defecte, atunci, poate fi analizată o vedere a aceluiaşi portret de pe o altă tăbliţă. Imaginile portretelor de pe tăbliţe sunt însoţite, de multe ori, de informaţii explicative, astfel încât, informaţiile de pe o tăbliţă pot fi completate cu informaţiile de pe alte tăbliţe. De exemplu, portretul lui Erigerio Mariso de pe medalionul de la Sinaia nu este însoţit de explicaţii legate de numele acestuia, însă, din conţinutul altor tăbliţe care conţin acelaşi portret, se poate înţelege despre cine este vorba.

In colţul din stânga-sus a tăbliţei 91 se distinge portretul reginei Mara, soţia lui Burebista. Acest portret mai apare şi pe alte tăbliţe, iar la inspiraţia D-lui Dan Romalo, avem şi o imagine în detaliu al acestei regine (figura 2).

Fig.2..Tăbliţa 91-detaliu. Portretul reginei Mara, soţia lui Burebista

 

Din conţinutul tăbliţelor de la Sinaia, se poate deduce că locul de baştină al reginei Mara a fost o cetate de pe malul lacului Taşaul în apropiere de Mangalia, după care o întâlnim la Genucla şi Sarmisegetusa. La moartea lui Burebista, regina Mara i-a depus inima pe altarul de la Genucla, iar capul său a fost dus, tot de regina Mara, la Sarmisegetusa. Din tăbliţa cu nr.13, care are drept autor pe Deceneu, putem să ştim că regina Mara se ocupa cu făurirea armelor de fier; acesta este şi motivul pentru care în jurul portretului ei din tăbliţa 91 sunt prezenate arme de tipul celor pe care le făurea.

Incepând de sus, pe latura din stânga şi rândul de jos, se poate distinge textul: ΩΚTABIO ΛΩ ΣΕΨΕΣΘΟ TPOYΠΕΩ ΣOY ΘO, care se poate traduce astfel: „A lui Octavio la Segesta trupe au fost”. Această frază se referă, cu multă probabilitate, la războiul de cucerire dus de împăratul roman Ocavian în zona Iliriei în peroada 35-33 aChr. Acestei tendinţe expansioniste i s-a opus şi Burebista împreună cu bastarnii, dalmaţii şi iazigii. Una dintre bătăliile importante a avut loc la cetatea Segesta aflată pe malul râului Sava.

In partea din dreapta a imaginii din figura 2, se poate distinge următorul text:  AT E ΠOYΔIΩ AT ΛHO ON  ΣONΘE  ΛO  ρ YEΩ care se continuă pe verticală în jos în dreapta portretului lui Burebista prin MATΩ BOEPΩBHΣETO. Textul poate fi tradus astfel: „La a lor venire la dânşi, ei erau la Ro al stăpânului Burebista”, „Ro” fiind zeul suprem al geto-dacilor. In colţul din dreapta jos, ca o imprimare separată (figura 2), avem textul:ΘPOYΠEY MATΩ ГEΘΩ, care se traduce prin „Trupele stăpânului (împăratului) geţilor”. Este posibil ca textul de mai sus să se refere atât la portretul din stânga (Mara) cât şi la cel din dreapta (Sigobio). In tăbliţa 91 sub portretul reginei Mara se află portretul lui Burebista. In figura 3 este reprezentat un detaliu din tăbliţa 91 cu Burebista la care s-a ataşat şi o imagine prelucrată a aceluiaşi personaj din alte tăbliţe.

Fig.3..Tăbliţa 91- detaliu cu Burebista la care s-a adăugat şi o imagine prelucrată

 

In colţul din stânga-sus al detaliului din figura 3, ţinând seama şi de afirmaţia lui Dan Romalo, se poate distinge ΨΕ PO: care se referă la Geea şi Ro zeii supremi ai geto-dacilor. Sub portretul lui Burebista sunt prezentate siluetele a trei războinici (figura 4) însoţite de inscripţii.

Deasupra capului celor trei războinici este scris M  BΩEPOBYΣETO care se traduce prin „Stăpânul Boerobyseto” (M este iniţiala de la MATO), iar în partea stângă  BAΣTAPNΩ  ΔAΛMATΩY  E  EAZIΨH care se traduce prin „bastarnii, dalmaţii şi iazigii”.

 

Fig.4..Tăbliţa 91- detaliu cu trei războinici

 

Este de remarcat că numele lui Burebista este scris de două ori pe aceeaşi tăbliţă cu interschimbarea locului între „O” şi Ω”.

Sub personajul din stânga din figura 4 şi deasupra templului reprezentat în partea din stânga- jos a tăbliţei 91 se poate desluşi scris textul: MEГAΣΩ  ЧENEYO care poate fi tradus prin „Măreţul Deceneu” . In tăbliţele de la Sinaia marele preot Deceneu este numit „Ceneu” iar forma „Deceneu” a apărut după zeificarea sa, ceea ce se exprimă prin „Deo Ceneo” care a dus la numele cunoscut în istoriografie. In figura 5 este redată o vedere a lui Deceneu din tăbliţele 42 şi 117 când era relativ tânăr şi  se găsea la Moleo Dava (figura 5 stânga) şi o altă vedere a lui Deceneu din tăbliţele  45, 79 şi 80 (figura 5-dreapta) când se găsea la Genucla şi Sarmisegetuza, şi era mai înaintat în vârstă.                       

Fig.5..Deceneu la Moleo Dava şi la Sarmisegetusa

 

Imaginea lui Deceneu, preluată din tăbliţa 79, conţine jos şi un simbol care are semnificaţia literei D care este iniţiala de la „Deo- zeu”. Deceneu este unul dintre autorii cei mai importanţi ai tăbliţelor de la Sinaia. In tăbliţa 79 afirmă că locuitorii Siretului au păstrat scrieri realizate prin imprimare de către atlanţi referitoare la „învăţăturile despre faptele oamenilor”. Deceneu a fost Mare Preot la Moleo Dava, apoi la Genucla şi, în final, la Sarmisegetusa.  După moartea lui Burebista, a luat măsuri pentru pedepsirea celor vinovaţi şi a avut grijă de fiul lui Burebista să fie trimis la Genucla de unde era, probabil, familia sa.

In rândul de jos, de la stânga spre dreapta, din tăbliţa 91, sub templul prezentat se poate desluşi textul: ΣAPMATO TPAKO ΔAPΔANΩ MAXIΔONY, şi, chiar în colţ, fără prea multă certitudine, se poate desluşi ΨIOM ΛIO astfel încât, întregul text ar putea fi tradus astfel: „sarmaţii, tracii, dardanii, macedonenii cu femeile lor”.  Acest text poate să indice faptul că toate aceste popoare practicau aceeaşi religie. In continuare urmează o pecete neclară şi inscripţia MATO ΔOAZΩ, apoi, o altă pecete cu fond neclar şi cu inscripţia MATO BAZΩPYO. Cuvântul MATO este scris în interiorul peceţilor şi se traduce prin „stăpân”. Numele celor două personalităţi scrise în afara peceţilor au în faţa lor câte un „M.” care reprezintă iniţiala de la MATO. Portretul lui Bazorio este reprezentat, cu mai multă claritate în tăbliţa 76, în care,se afirmă că acesta se ocupa cu construcţia ambarcaţiunilor de luptă pe Dunăre, iar la bătălia de la Segesta au participat flote navale maritime şi fluviale care au aparţinut romanilor dar şi traco-geto-dacilor. In figura 6 sunt prezentate portretele lui Bazorio şi al lui Ziutado preluate din Tabliţa 76. Numele acestor personalităţi pot fi citite pe medalioane în sens antiorar. Portretul lui Ziutado (din dreapta) mai apare şi pe plăcuţa 90.                  

Fig.6..Bazorio şi Ziutado din tăbliţa 76

 

In coloana de mijloc-sus a tăbliţei 91 este reprezentat portretul lui ΣYГOBHΩ şi al lui M. ΔPOMYΩ, adică Sygobio si Dromyo, (figura 7). Este posibil ca textul din partea stângă a imaginii din figura 7, comentat în legătură cu portretul reginei Mara din figura 2 să se refere şi la Sigobiu din figura 7. Sub portretul lui Sigobio există trei siluete care ar putea să reprezinte pe cele trei Gee ale macedonenelor. In cartuşul de jos, care nu prezintă o claritete suficientă, s-ar putea transcrie textul: Δ(IO) YA PO NA IAO  II  A NYA : (((V III (), care ar putea fi interpretat astfel: „Zeul lor Ro la a lor două naşteri ….”; prin care se afirmă că zeul Ro a fost prezent la naşterea celor două personalităţi urmată de o exprimare a anului, dar care nu se poate desluşi cu precizie. După litera „Δ” urmează două puncte care ţin, de obicei, locul unor litere nereprezentate.                

Fig.7.. Tăbliţa 91- în coloana de mijloc-sus, Sygobio şi Dromyo

 

Sub portretul Lui Dromyo (figura 8) sunt figurate două altare, iar dedesupt, într-un cartuş se poate citi textul: ΔPOMYΩ TO A TEIO ΛΩY ΛIΣIMAXΩY; prin traducere se obţine: „Dromio la ai lui la Lisimax”.               

Fig.8.. Tăbliţa 91- în partea de mijloc, sub portretul lui Sygobio şi Dromio

 

Deasupra războinicului din figura 8 este scris textul: BOY LΩ PO YΛOY PIΩ  ΠANONIE O MEΣYΩ; în traducere se obţine: „Războinicii lui Ro au mers pe râu în Panonia din Moesia”. Sub cei doi rzboinici, pedestru şi călare este scris un text care este greu de înţeles şi de încadrat în contextul general al tăbliţelor de la Sinaia. Tinând seama de situaţiile întâlnite în celelalte tăbliţe, se poate propune o separare a textului în cuvinte şi traducere, astfel: ΔE TI ΛA TO KΛ ЧEO, cu înţelesul: „De la al lor RA la Kali aceea”. In interpretarea propusă, s-a ţinut seama că „LA” este o variantă pentru Zeul Suprem Ro sau Ra, iar „KΛar putea fi o exprimare prescurtată a numelui zeiţei întunericului şi morţiilor „KAΛI”. In continuare, pe coloana din mijloc avem portretul lui Oroles.                                   

Fig.9.. Tăbliţa 91-Portretul lui Oroles şi templul din tăbliţa 14 la care a mulţumit zeilor  pentru că este viu

 

In figura 9, portretul lui Oroles, care a fost preluat din tăbliţa 91 iar templul din partea dreaptă a fost preluat din tăbliţa 14, în care se afirmă că acesta a venit, la acest templu, să mulţumească zeilor pentru faptul că este viu după războaiele la care a participat.Este posibil ca acest templu să fi fost situat în apropierea cetăţii Elia Carseoy, care ar corespunde Hârşovei de astăzi. În tăbliţa 106 se afirmă despre Oroles că i-a apărat pe geţi împotriva bastarnilor, iar în tăbliţa 115 se afirmă că a dăruit reginei Mara o sută de briliante de rubin câştigate de la bastarni.                    

Fig.10.. Tânăra regină a Macedoniei şi mama sa

 

In partea dreaptă a portretului lui Oroles, din tăbliţa 91 sunt prezentate portretele unei tinere regine a Macedoniei şi a mamei sale. Deoarece portretele din tăbliţa 91 sunt mai puţin clare decât aceleaşi portrete din tăbliţa 108, în figura 10 sunt prezentate imaginile din tăbliţa 108. In tăbliţa 19 şi 108, se relatează despre faptul că regina mamă a ales-o pe tânăra sa fiică să  meargă pe „patul lui Ro”, adică să intre de vie în foc, pentru a ajunge la Tatăl Ceresc. Pentru a fi aleasă, tânăra regină a participat la o întrecere de traversare prin înot a Dunării pe la „Vadul Macedonenilor”. Este greu de spus astăzi unde s-a aflat acest vad. Tânâra regină este numită „MAHXΩ” ceea ce se traduce prin „Cea Puternică”. Este posibil ca de la această tânără regină să provină numele Macedoniei. Tânăra regină este prezentată în partea stângă din figura 10, iar regina mamă, prezentată în partea dreptă, este însoţită în tăbliţa 91 de textul: MATYX ΔOY XAMΩY care se poate traduce prin „Stăpâna tuturor”.

In colţul din dreapta-sus al tăbliţei 91 (figura 1) este prezentat portretul unei personalităţi feminine numită M. XYΣIEΩ ceea ce se poate traduce prin „Stăpâna Hysieo”; în celelalte tăbliţe cunoscute nu mai este amintită această personalitate, astfel înât, nu se poate şti cu exactitate despre cine este vorba. Ar putea avea legătură cu personajul din stânga portretului care-l reprezintă pe conducatorul goţilor aşa cum este prezentat în tăbliţa 67, (figura 11).

Fig.11. Conducătorul goţilor din tăbliţa 67 şi 91

 

Tăbliţa cu numărul 67 se referă la goţi şi la zona în care locuiau aceştia. Din conţinutul plăcii, se poate înţelege că, la o anumită cetatete numită Ziosy sau Seiosy mergând spre sciţi, se află goţii. Pentru a ajunge la ei trebuia mers în lungul râurilor noastre având răsăritul soarelui în dreapta.  Dacă ne plasăm în Tracia, pentru a ajunge la goţi trebuia mers spre nord, nord-est de-a lungul unor râuri cum ar fi Siretul, Prutul sau Nistrul. Faptul că autorul plăcii 67 se afla în Tracia, rezultă din conţinutul plăcii 109, care este scrisă aproape cu acelaşi alfabet şi exprimă aproape aceleaşi concepţii despre războinicii geţi. In tăbliţa 67 se mai face precizarea că goţii sunt amestecaţi cu geţii şi că au acelaşi zeu suprem, pe Ro, la care trimit anual câte un mesager. De asemenea, se menţionează faptul că împăratul lor este şi împăratul geţilor. In partea de mijloc-jos a plăcii 67 există un portret care este reprezentat şi în tăblita 91 cu explicaţia „MATYHO” ceea ce poate însemna „Impăratul sau Stăpânul”. Acest portret este reprezentat în figura 11 împreună cu unul din palatele sale din care se remarcă asemănarea cu stilul architectonic moldovenesc. De asemenea, se remarcă un steag asemănător prapurelor folosite în biserica ortodoxă pe care se remarcă litera „Ψ”.

Portretul lui Zigobiu, despre care este vorba în tăbliţa 109, este şi el reprezentat în tăbliţa 91, dar imaginea este neclară însă este însoţită de un text interesant. In figura 12 este prezentată imaginea lui Zigobiu din tăbliţa 91completată cu imaginea mai clară din tăbliţa 19.                        

Fig.12. Portretele lui Zigobio din tăbliţele 91 şi 19

 

Portretul lui Zigobio din tăbliţa 91 este înconjurat de textul: ZIGOBIO ON DY LIO SONTEOY RA HIL, adică „Zigobiu la zeul lui care se află la a lui Ra munte.  De aici rezultă că în Dacia mai exista un munte sfânt al lui Ra sau Ro, sau este vorba de acelaşi munte care este numit şi „Mont Gato”, adică „Muntele Leopardului”. In tăbliţa 19, portretul lui Zigobio este însoţit de textul: MATO MYX care se poate traduce prin „Stăpânul Puternic”. In tăbliţa 91 (figura 7) este reprezentat şi un portret văzut din faţă atribuit lui Sygobio, este de presupus că este vorba de un acelaşi personaj pentru care avem portrete din profil şi din faţă. Portretul din faţă mai este reprezentat şi pe tăbliţa 11 şi posibil pe tăbliţele 117 şi 126.

In coloana din dreapta, pe mijloc, a tăbliţei 91 sunt prezentate portretele a trei personalităţi (figura 13); portretul din stânga este însoţit de textul „M  ΔEMAPOE” care se poate traduce prin „Stăpânul Demaro”; iar între portrete este interpus textul: MATΩ  ΔEMAPO EON  ΣΩNTO ANTHГΩ NEO MAXIΔΩNOY, care poate fi tradus prin: „Ai stăpânului Demaro au fost potrivnici macedonenilor”.              

Fig.13. Portretele lui Demaro Komanyseo şi Zuraseo

 

In partea din mijloc a figurii 13 este prezentat portretul lui Zuraseo, iar indicaţia „MATYXO KΩMANYZEOY-Stăpânul Komanyzeoy” trebuie să se refere la portretul din dreapta, adică indicaţiile din dreptul acestor două portrete sunt inversate. Zuraseo a fost un colaborator apropiat al lui Burebista, şi a fost reprezentantul acestuia la Moleo Dava, iar după moartea lui Burebista şi ocuparea Genuclei de către romani, a mers personal la Rosieno, conducătorul sciţilor, pentru a obţine ajutor în alungarea romanilor. Zuraseo este prezentat în detaliul din tăbliţa 3 (figura 14) în care cei „O sută de mari bătrâni înţelepţi ai pământului getic de la Genucla” îi mulţumesc pentru ajutorul dat, pentru eliberarea cetăţii. In detaliul din figura 3 se poate distinge textul: „TO MATO ZΩPZIEO- către stăpânul Zuraseo”apoi,ΔΩ ON ΠO XAΣHM KOPΣ – către dânsul cu fierbinţi inimi”.              

Fig.14. Portretul lui Zuraseo din tăbliţa 3

 

In colţul din dreapta – jos al tăbliţei 91 există trei portrete insuficient de clare însoţite de texte informative reprezentate în detaliul din figura 15. 

Fig.15. Tăbliţa 91- detaliu din colţul de dreapta-jos

 

In partea stângă există un portret insoţit de textul:”M. BIEΔO – Stăpânul Biedo”. Iar în faţa acestui portret avem textul: ΣAPMYΩ ΘPAXO PETEPΩ YΣΘPYΩ ΛO ГETΩ care poate fi tradus prin „ţara tracilor a ajuns la Istru la geţi”. Portretul din mijloc al figurii 15 este însoţit de textul M. ΣAP MEIΩ, care poate fi tradus prin „stapânul ţării mele”, iar în tăbliţa 125 acelaşi portret este însoţit de textul: BAΣEΛEΩΣ ΣAPMiO, ceea ce se traduce prin: „împăratul ţării”. Acest portret îl reprezintă pe Erigerio Mariso, succesorul lui Burebista la Sarmisegetuza şi este reprezentat şi pe una din feţele medalionului de la Sinaia (figura 16). Portretul din partea dreaptă a detaliului din figura 15 este însoţit de textul M. ΣYXT ZABIO care se traduce prin „Stăpânul de la cele şase cuvinte” şi se referă la Moleo Dava care mai era numită „Sar Mont Gato Dav Skit Get” şi conţine şase cuvinte. Acest portret mai apare şi pe ţăbliţa 125 însoţit de textul M. ΣYXTO ZABIO ГEΘO, cu o semnificaţie asemănătoare.                

Fig. 16. Vederi ale lui Erigerio Mariso şi a fiului său Kotizo de pe cele două feţe ale medalionului de la mănăstirea Sinaia

 

Pe una din feţele medalionului de la Sinaia este reprezentat Erigerio Mariso, succesorul lui Burebista, despre care se afirmă, că l-a ales pe fiul său să meargă pe „patul lui Ro”, împreună cu nişte nobili (prizonieri) romani. Pe cealaltă faţă este reprezentat un alt portret care este al lui Kotizo, fiul lui Erigerio, cel care a dorit să meargă pe patul lui Ro după ce a fost rănit la trecerea Dunării în timpul întoarcerii de la o expediţie de pradă pe teritoriul romanilor. In figura 16 este prezentat Erigerio Mariso (dreapta) şi fiul său Kotizo (stânga). Cu multă probabilitate monezile de tip „COSON” îl reprezintă pe acest temerar fiu al lui Erigerio. Portretul lui Erigerio Mariso mai apare şi pe tăbliţa 125, iar al lui Kotizo pe tăbliţa 69.

Pe tăbliţele 45 şi 62 sunt prezentate mai multe portrete dintre care se pot distinge portretele lui Deceneu şi a lui Burebista, însă mai apar două portrete despre care nu se dau indicaţii cui aparţin. Aceste portrete sunt prezentate în figura 17.                       

Fig. 17. Vederi ale lui Dapigeu şi Mukrynino din tăbliţele 45 şi 62

 

În tăbliţa 45, a cărei autor este este cu multă probabilitate Deceneu, se afirmă că Burebista a supravieţuit numeroaselor atentate datorită gardienilor săi care proveneau din zona sa de naştere. Acest fapt i-a nemulţumit pe ceilalţi şefi de trib care nu proveneau din această zonă. După moartea lui Burebista, gardienii care nu l-au putut salva, de supărare şi-au scos ochii. Deceneu i-a îngrijit pe aceşti bravi gardieni, apoi le-a dat o misiune tainică de al duce pe Mukrynino, fiul lui Burebista, de la Sarmisegetuza la Dapigeu, la Genucla, de unde era, probabil, familia sa. Portretele de pe tăbliţele 45 şi 62 prezentate în figura 17 îi reprezintă cu multă certitudine pe Dapigeu (stânga) şi pe Mukrynino (dreapta). Este posibil ca tăbliţa 62 să-l aibă drept autor pe Mukrynino, fiul lui Burebista, deoarece este menţionat în colţul din dreapta-jos al tăbliţei.            

Fig. 18. Tăbliţa 58. Portrete din perioada de început a lui Burebista

 

Tăbliţa 58 (figura 18) conţine unele portrete care apar şi în alte tăbliţe, însă mai conţine şi alte portrete care sunt mai greu de identificat. Dintre portretele cunoscute din alte tăbliţe se remarcă în partea de mijloc-jos portretele lui Burebista şi al lui Bazorio. Tăbliţa conţine texte imprimate în chenare dreptunghiulare pe care s-au modelat informaţii alfabetice. In partea de sus-stânga, într-un chenar dreptunghiular, este imprimat textul: TPOYΠEO MATO ΔABO ΔΩE ΛO HE ΣAPMIZO ΠPΩ ΠAΣ ΠOΣΩ ΩE M.K.N.  BΩEPOBYΣETO * •  ΣAPMIZO BAΣIΛEΩΣ • TRAXHO ••  ГETO ΔABO•••• BAΣIΛEΩΣ  MΩΛIΣEHO; care poate fi tradus astfel: „Trupele stăpânului cetăţii, ale ţării lui, prin trecătoarea pusă de M.K.N. Boerobiseto* • Al ţării Impărat• Al Traciei•• A geţilor cetate••••”  Iniţialele M.K.N. provin, de obicei de la „Mato. Kotopolo, Nobalio”.

In jurul portretelor din partea de sus a tăbliţei 58 (figura 19) sunt imprimate textele:  BAΣIΛEΩΣ  ΣAPMIZ şi BAΣIΛEΩΣ  MΩΛHΣEIOΣ ΣIPMHOY÷ ; care pot fi traduse astfel: „Impăratul ţării” şi „Impăratul Moliseios al Sirmiolui”.                     

Fig. 19. Tăbliţa 58- detaliu din din partea de mijloc-sus

 

Textele din celelalte chenare sunt mai greu de interpretat din cauza unor incertitudini privind semnificaţia simbolurilor utilizate. In chenarul din dreapta-sus se poate transcrie textul: MATO ••• ׃׃ Δ ΘEO KOE NAΣ ׃׃ M. Θ ׃׃ MΩΛIΣOX  X ׃׃ X•ZOE ׃׃ O: X  ΔEYO: Este posibil ca textul să se refere la „plecarea la zei” a lui Moliseo.

In chenarul din stânga-jos se poate distinge textul: Ω NIEO:• XPC XO ΣZX  ΘO AMΩ  NOΣEΩ  ZOYEN  Σ-O AΠΩ  ZYEN- KHPEZO + OΣ׃YΣΘ׃

Textul conţine cuvinte scrise incomplete, se pot distinge câteva expresii: „O nieo-La dânşi

to amo noseo zoyen so apo zyen – kirezo + os yst - celor iubiţi au dus cu apa sfântă  conducătorii din răsărit”.

In chenarul din dreapta-jos, lângă portretul lui Burebista se poate distinge textul  

= :•: ::: ••K•MKM ΘYΩE YOX •••••••••••••• X• ΠΩ ZOM  ENZ =:•••••••••••••• ÷ N •::•

Textul conţine unele notaţii greu de interpretat; este posibil să fie vorba despre o referire la data când au avut loc anumite evenimente.

Sub portretul lui Burebista se poate distinge textul: TPASO KO ЧEIZ: ••EO - ÷ ׃

Care poate fi interpretat astfel: „La comanda cu blazonul său”, cu referire la faptul că această tăbliţă a fost realizată la cererea lui Burebista.

Fig. 20. Tăbliţa 20- detaliu cu portretul conducătorului bastarnilor

 

In tăbliţa 20, este prezentat un portret şi un altar (figura 20) în care este vorba de bastarnii cărora li s-a cerut de către Burebista să renunţe la zeii romanilor şi să-l adopte pe Ro drept zeu suprem.  

Tăbliţa 20 conţine textul: Boyrebyseto dio hyo usia bastarno pazy ceo, so tia Segista dyoso, tra ryomyonuso dio ceta, cira bisika so Ro ghiao. In traducere: „Burebista, zeii caruia poarta bastarnilor pazeau, cu ai săi din Segista zei, a cerut a romanilor (cetate) zei, conducătorului altarului, cu Ro să-i schimbe”.

In tăbliţa 20 nu se menţionează numele conducătorului bastarnilor, acesta ar putea fi cel al lui Tezieo menţionat în tăbliţa 126. In detaliul din figura 20 se poate observa pe altar o felină mare, care nu poate fi decât un leopard.                   

Fig. 21. Tăbliţele 124, 96 şi 114 - detalii cu portretul lui Decebal

 

Pentru portretul lui Decebal nu există imagini prea concludente cu toate că există tăbliţe bogat illustrate şi cu un conţinut relevant din timpul domniei sale. In tăbliţa 124 există un portret care pare al unei femei (figura 21-stânga), însă este însoţit la partea de jos de iniţialele M. Δ. B. Z. Care ar putea proveni din „ Mato Daceo Balo Zabelo” care ar putea avea drept semnificaţie „Stăpânul Daceo Balo la Zabelo”, deoarece tăbliţa 124 se referă la faptul că Decebal a fost la Zido Dava (Alba Iulia) pentru a mulţumi zeului Zabelo al războiului pentru Victoria asupra lui Domiţian pe la anul 87 e.n. In tăbliţa 130 se descrie meritele lui Decebal în războaiele cu romanii din zona unei localităţi din sudul Porţilor de Fier, care este numită Boydun(um), şi se menţionează şi anul când a avut loc acest război: 2321 de la Zamolsxis. Al doilea război cu romanii (în timpul lui Domiţian) pare să fi avut loc în apropierea localităţii Poesta Dava, care era situată pe pe Argeş, în apropiere de Bucureşti. Aici, Decebal cu generalii săi au întins o cursă romanilor atrăgându-i prin fumul care se ridica de la aprinderea unor focuri într-un loc pe unde urma să treacă o ceată de 721 de tauri separaţi de restul turmei. La „chemarea” vacilor din turmă, taurii au trecut peste romanii care atacau cu consecinţe uşor de imaginat pentru cei întâlniţi în cale. In acest fel, au fost prinşi şi unii generali romani printre care şi generalul Fuscus, care au fost închişi. După această victorie, Decebal s-a dus să-i mulţumească zeului  Zabelo la templul de la Zido Dava (Alba Iulia) după cum se prezintă în tăbliţa 124. Se poate aprecia că la acel timp Decebal era relativ tânăr şi fără căciulă pe cap, deoarece se afla la templu pentru a mulţumi zeilor. In ţăbliţele 96 şi 114 există alte portrete (figura  21 dreapta), dar care aparţin unei perioade de timp de la care au trecut peste 18 ani. Iar în tăbliţa 94 (figura 22) există o imagine cu Decebal stând pe sacun primind o delegaţie a romanilor la Sarmisegetuza.             

Fig. 22. Tăbliţa 94- detaliu cu Decebal stând pe scaun primind o solie a romanilor

 

Pacea încheiată cu Domiţian a durat până la războaiele cu împăratul Traian, când Decebal şi-a pierdut viaţa în împrejurări descrise, de asemenea, în tăbliţele de la Sinaia. Decebal a fost surprins de romani, lângă Sarmigetuza într-o ambuscadă, în timp ce se întorcea de la conducerea armatei de la Poesta Dava şi se îndrepta spre  templul lui Zabelo (zeul războiului) însoţit de două unităţi militare pentru a cere ajutor în apărarea ţării geţilor.  Din conţinutul plăcilor 65 şi 84 se poate deduce că cele două unităţi militare care îl însoţeau pe Decebal au fost depăşite numeric de către unităţile romanilor. Luptătorii daci au făcut zid viu în jurul conducătorului lor, însă, în cele din urmă, Decebal şi-a pus capăt zilelor în modul cunoscut şi din relatările istorice. Inima lui Decebal a fost scoasă de către romanii care au plecat cu ea pe corabie, la templul razboiului de la Roma.  Iar capul lui Decebal a fost incinerat la Sarmisegetuza; este posibil ca, odată cu incinerarea sa să fi trecut în împărăţia cerului, de vii, şi un număr de opt nobili credincioşi lui prezentaţi în procesiunea din tăbliţa 28.

In tăbliţa 119 avem în colţurile de jos imagini ale generalului Diegio, cel care a încheiat pacea cu romanii, pe mijlocul Tisei, după moartea lui Decebal. După ocuparea a unei părţi din Dacia, Diegio şi-a mutat capitala la Sargedava, care ar corespunde, astăzi, localităţilor Ruginoasa sau Tg. Frumos din zona centrală a Moldovei. In tăbliţa 119, Diegio este reprezentat din faţă şi din profil (figura 23). Inainte de izbucnirea celui de-al doilea război cu romanii din timpul împăratului Traian, Diegio a fost mare preot la Poesta Dava, care poate fi localizată pe Argeş aproape de Bucureştiul de astăzi.

Fig. 23. Tăbliţa 119- detalii cu portretul lui Diegio

 

Concluzii: Tăbliţele de la Sinaia conţin numeroase portrete ale unor personalităţi istorice care sunt însoţite şi de informaţii despre numele şi evenimentele la care au participat. Insă nu toate portretele pot fi identificate cu certitudine. Pentru identificarea acestor portrete a fost utilă compararea imaginilor lor de pe mai multe tăbliţe (acolo unde a fost posibil). Identificarea  portretelor acestor personalităţi şi a evenimentelor la care au participat, pune în evidenţă complexitatea vieţii social-politice de la începuturile istoriei din zona carpato-danubiană şi balcanică a Europei.

Prof.univ.dr.ing. Viorel UNGUREANU, Bacău

 

Bibliografie:

1. Romalo, Dan, Cronică getă apocrifă pe plăci de plumb?, Rditura Alcor Edimpex, Bucureşti, 2005.

2. Ungureanu, Viorel, Ro-zeul suprem al traco-geto-dacilor, Dacoromania, nr. 66,  Alba Iulia, 2013

3. Ungureanu, Viorel, Burebista şi dezastrul suferit de romanii conduşi de Caius Antonius pe valea Siretului, Dacoromania, nr.70, Alba Iulia, 2014

4. Ungureanu, Viorel, Rebo de no tero - legile pământului nostru, Dacoromania, nr. 74, Alba Iulia, 2015

5.Ungureanu, Viorel, Decebal şi războaiele sale cu romanii conform tăbliţelor de la  Sinaia, Dacoromania, nr. 79, Alba Iulia, 2016

6.Ungureanu, Viorel, Religia geto dacilor şi a altor popoare din zona  carpato-danubiană şi balcanică conform tăbliţelor de la Sinaia, Dacoromania, nr. 82, Alba Iulia, 2016

7.Ungureanu, Viorel, Relatări despre geţii de pe malurile Istrului în tăbliţele de la Sinaia,  Dacoromania,  nr. 83, Alba Iulia, 2017

8.Ungureanu, Viorel, Erigerio Mariso şi fiul său Kotizonio, Dacoromania, nr. 94, Alba Iulia, 2019

9. Ungureanu, Viorel, ZidoDava- denumirea din tăbliţele de la Sinaia a municipiului Alba Iulia, Dacoromania, nr. 78, Alba Iulia, 2016

10. www.dacoromania-alba.ro; www.dacia.org;  www.dacii.ro.