|
Edificii şi aşezări
ale geto-dacilor din tabliţele de la Sinaia
Abstract: Moust of the Sinaia plates contains images of
some antic historical places that are presented in this paper. For a
better visibility, each historical place is presented separately.
Tăbliţele de la Sinaia conţin pe lângă informaţii scrise şi imagini ale
unor edificii şi a unor reprezentări legate de participarea
războinicilor la diferite evenimente în diferite locuri, care, la timpul
respectiv, erau bine cunoscute, astăzi însă, după mai bine de 2000 de
ani, sunt greu de identificat cu destulă precizie. Una dintre tăbliţele
care conţine informaţii relevante despre căpeteniile geto-dacilor şi a
ţinuturile pe care le stăpâneau sunt date în tăbliţa 120 (figura 1).
Această tăbliţă se referă la întrunirea războinicilor lui Burebista la
Sarmisegetuza după victoria împotriva romanilor care au invadat ţara
geţilor ajungând până la Moleo Dava. Placa are următorul conţinut: Po
ydeo on toyrne ne doe zabeliio leo loe hiilearhi lo Ro ceo so ceo armoso
so syeo acezo on sole to leon talipice loe (d)avo geto faxto on anceo
nosetro + M-Boerobyseto on Sarmigetoyzo ko ys armoso ++++++++++++++
În traducere se obţine: După plecarea şi întoarcerea de la două
războaiei a hiliarhilor lui Ro, aceia cu acele armate, cu sfânt jurământ
pe al soarelui cerc la palatul de la cetatea geţilor au făcut în frunte
cu al nostru + M(ato) – Boerobyseto la Sarmigetuza cu ale lor armate:
++++++++++++++
Fig. 1.
Tăbliţa 120. Burebista şi generalii săi după războiul cu Caius Antonius.
Urmează lista celor făcuţi generali (hiliarhi) sau mari generali şi a
ţinutului sau cetăţii de care răspund. Semnele în cruce care urmeaza
după numele generalului şi cetatea sau ţinutul care îi revin indică,
mărimea armatei de care dispune.
.H. Eriger Dapiigeo lo Genoyklo ++++++ (Genucla-Isaccea)
.H.E.Orolyeo lo Elya Karseoy +++++++ (Carsium – Hârşova)
.H.E-Zoraseoy lo Moleo Dabo ++++++++++++ (pe malul
Moldovei)
.H. Goyero lo Dinogeto ++++ (Dinogeţia- Bisericuţa)
.H. Zapyeo lo Zoiro Davo ++++++ (Ziridava - Pecica)
.H. Kormyo lo Nobyloyn ++++++ (neidentificată)
.H. Geyso lo Sigidone ++++++++++ (Singidunum – Belgrad)
.H. Maniiso lo Zido Davo ++ (Alba Iulia)
.H. Beryso Sayh Dabo Panoneo ++++ (In Panonia)
.H. Doyegoe Polto Davo Sarmatiio ++++++ (Poltava – Ucraina)
.H. Karpodo lo Sary Apeo +++++++||- (la apa Siretului-Bacău)
.H. Pariozo lo Ermy Davo +++|| (neidentificată)
.H. Mongaio lo Napokoe ++++ - - (Cluj-Napoca)
.H. Goyroe lo Komieo Davo +++ (Comidava – Râşnov)
.H. Paloe lo sar davo Segesto ||- ++++++++++ (Segesta în Serbia)
Fig.2.Tăbliţa 21. Palatul de la Sarmisegetuza din timpul lui Burebista
Rotopaneo MT__ Al trupelor de gardă comandant
Sargeryo Sargeryo (împaraţiei cerurilor)
Kotopoleoy Ceneoy Marele preot (De)Ceneu
Maero bireo T-A-SM.= Marii barbaţi ai palatului
Sarmigetuzei
Informaţii interesante despre aspectul palatului lui Burebista de la
Sarmisegetuza şi unele aşezări importante sunt conţinute în tăbliţa 21
(figura 2). Conţinutul acestei tăbliţe este dat mai jos: In primul rând,
deasupra a ceea ce reprezintă construcţia unui palat şi dedesupt, apoi,
intercalat între coloanele zidului de jos, este scris textul:
Talipiko Sarmigetoyzo on toticeoy stratoy
În traducere: Palatul Sarmigetuzei cu toate drumurile.
În cele două rânduri de jos avem: Mato Boerobisto lo Sar-Mon-Gato
doyeste nopo sorloy palo on to hro Mara Sarmigetoyso.
În traducere: Stăpânul Boerobisto (de) la Sar-Mon-Gato dă prin
surlă (poate prin cimpoi) veşti reginei Mara (la) Sarmigetuza.
În partea stângă aproape de mijloc: Stratoy lo Zido Davo.
În traducere: Drumul spre cetatea Zido Davo (adică Alba Iulia)
În colţul din stânga sus: Stratoy lo Molyo Davo.
Adică: Drumul spre Molyo Dava.
În partea de sus spre dreapta: Stratoy sar davo.
Adică: Drumul (spre) ţara (ţinutul) cetăţii.
În colţul din dreapta–sus: Stratoy ihcioe lo Kopono +++.
Adică: Drumul care duce spre templu +++ (la trei zile de mers).
În dreapta pe mijloc: Stratoy ihcioe lo Sar Geto +.
Adică: Drumul care duce spre ţara geţilor + (la o zi distanţă).
În colţul din dreapta-jos: Stratoy ihcioe po cesy lo Peru eo Davo.
Adică: Drumul care duce prin trecătoare (sau vad) la Perue Davo.
Este clară intenţia autorului, care este însuşi Deceneu, de a reprezenta
palatul Sarmigetuzei cu drumurile care duc spre diferite direcţii.
Tăbliţa 21 reprezintă de fapt o hartă a zonei din apropierea
Sarmisegetuzei. O problemă importantă referitoare la această tăbliţă
este de a şti cum trebuie orientată pentru a corespunde cu situaţia de
pe teren? Din acest punct de vedere, dacă se orientează placa cu partea
superioară spre răsărit, atunci, se obţin unele concordanţe care nu pot
fi neglijate şi se obţin indicii despre alte locaţii importante cum este
şi cazul Moleo-Davei. In primul rând, spre nord faţă de
Sarmigetuza ar trebui să fie o cetate care se numea Zido Davo şi
corespunde municipiului Alba Iulia de astăzi, apoi, spre nord-est
Moleo Dava în zona râului Moldova. Tinutul cetăţii ar fi situat spre
est (şi Sarmigetuza avea un ţinut al său spre zona de câmpie, în amonte,
pe Mureş). De la Sarmigetuza spre sud-est era situat un templu
important, ar putea fi cel de la Sona lângă Făgăraş, distanţa până acolo
ar fi de trei zile de mers, dacă se consideră că o cruciuliţă ar
corespunde unei zile de mers. Spre sud, la distanţa de o zi (cam 42 Km)
s-ar ajunge în Tara Geţilor, ceea ce ar corespunde drumului pe valea
Jiului până în Oltenia şi Muntenia. Spre sud-vest ar fi situată o cetate
Perue Davo, la care se putea ajunge printr-o trecătoare sau vad.
Referitor la orientarea plăcii, cu partea superioară spre est, trebuie
remarcată importanţa acestui punct cardinal pentru geţi: el reprezenta
locul de unde apărea zeul Soarelui. De fapt distanţele se măsurau nu în
zile de mers ci în număr de răsărituri ale Soarelui (adică de câte ori
trebuie să răsară Soarele până ajungeai într-un anumit punct).
Ceea ce se consideră astăzi ca fiind locul în care s-ar fi aflat
capitala Sarmigetuza a geto-dacilor este de fapt fostul templu al
Tatălui Ceresc, Ro, sau Peru-Eu-Davo, prezentat în tăbliţa 21 ca
o localitate separată de Sarmisegetuza.
Trebuie menţionat faptul că toate aşezările importante ale geto-dacilor
aveau şi temple prin apropiere. Aceste temple erau aşezate în locuri
ferite, mai greu accesibile, deoarece, în cazul unor conflicte sau
invazii ale ale unor forţe duşmane ele constituiau o ţintă importantă
datorită obiectelor de valoare existente în astfel de locuri. Avem
astfel de exemple din tăbliţa 26 în care se menţionează atacul galilor
asupra templului de la Elia Carseoy. De asemenea, în campania lui
Burebista împotriva galilor din Moesia, este menţionată capturarea
obiectelor de valoare din templele acestora. Si Sarmisegetuza a avut un
astfel de templu la Peru Eu Davo la care se ajungea pe o cale mai
greu acesibilă, în tăbliţa 21 se şi menţionează „PO CESY” adică „prin
trecătoare”. Aşa se explică faptul că vestigiile acestui templu
s-au păstrat în condiţii relativ bune până astăzi. A existat şi la
Sarmisegetuza propriu-zisă un templu important, cel al Marisei, despre
care în tăbliţa 114 se afirmă că a fost luat de către romani.
Conform imaginii din tăbliţa 21, Sarmisegetuza s-a aflat pe versantul
dinspre apus al unui deal, deoarece, aşa cum am arătat, pentru a fi
interpretată, tăbliţa trebuie orientată cu partea superioară spre
răsarit. Această situaţie ar corespunde pentru dealul Cetate de lângă
Cugir, situat relativ aproape de râul Mureş. Săpăturile arheologice
efectuate pe dealul Cetate au scos la iveală existenţa unui centru
populat de mare importanţă cu o activitate economică intensă despre care
s-a presupus că ar corespunde unei foste cetăţi menţionate de Ptolemeu
cu numele de Singidava, care a dispărut în urma unui incendiu violent.
In realitate, în apropierea localităţii Cugir s-a aflat capitala sau
„Poarta” împărăţiei geţilor, adică Sarmigetuza, după cum este
caligrafiat în tăbliţele de la Sinaia, sau Sarmisegetusa, după cum este
utilizat în manualele noastre de istorie. Conform celor relatate de Ion
Horaţiu Crişan, cetatea de la Cugir a existat înainte de venirea la
putere a lui Burebista şi era construită prin folosirea unei tehnici
bazată mai mult pe utilizarea lemnului, de aceea incendiul din timpul
cuceririi romane a lăsat mai puţine vestigii. Este posibil ca această
capitală să fi fost incendită chiar de daci, pentru a nu cădea în
mâinile romanilor, după încheierea păcii pe mijlocul Tisei de către
generalul Diegio, succesorul lui Decebal. Aşa s-ar explica de ce romanii
au construit o altă capitală cu numele Sarmisegetuza Regia Ulpia
Traiana.
După cum am văzut, în partea stângă a tăbliţei 21 este menţionată o
cetate Zido Dava situată spre nord faţă de Sarmisegetuza, conform
explicaţiilor date în legătură cu orientarea plăcii pe teren. Dacă se
consideră Sarmisegetuza situată în apropierea localiţăţii Cugir, atunci
Zido Dava ar fi situată în dreptul municipiului Alba Iulia de astăzi. Se
ştie că în timpul romanilor această localitate era menţionată cu numele
Apulum, ceea ce înseamnă cetatea lui Apolo. Prin „Zido Dava” se
înţelege „Cetatea Zeilor”, însă Apolo era un zeu a cărui
loc de naştere a fost Poesta Dava pe valea Argeşului. Este posibil ca
după cucerirea romană să se fi schimbat zeii care erau adoraţi în noua
situaţie. Insă zeul Apolo a aparţinut şi geto-dacilor, astfel încât,
este posibil ca acest zeu să fi fost adorat şi înainte de cucerirea
romană.
Tăbliţa 94 (figura 3) se referă la victoria dacilor asupra romanilor în
timpul lui Domiţian, iar imaginea îl reprezintă pe Decebal primind o
solie a romanilor. In partea de jos a tăbliţei este reprezentat un palat
din timpul lui Decebal care pare amplasat pe malul unei ape, posibil
Mureşul, astfel încât, pentru a trece spre palat trebuia traversat un
pod. Un detaliu cu palatul lui Decebal este prezentat în figura 4, în
care se poate distinge cu claritate inscripţia „TAΛIΠKO ΣAPMIΨETVZO”,
care se traduce prin „Palatul de la Sarmisegetuza”.
 Fig. 3.
Tăbliţa 94. Decebal şi generalii săi cu armatele lor la Sarmisegetuza.
 Fig.4.
Tăbliţa 94- detaliu cu
palatul lui Decebal de la Sarmisegetuza.
În tăbliţa 84, care se referă la situaţia din timpul luptelor cu
împăratul Traian, este prezentat din nou un palat din timpul lui Decebal
care, însă, este situat spre dreapta faţă de palatul lui Burebista cel
prezentat în figura 2. In detaliul din tăbliţa 84 din figura 5 se poate
observa atât palatul lui Burebista şi cel al lui Decebal care are o
formă diferită de cel din tăbliţa 94. In această tăbliţă este descrisă
situaţia de la Sarmisegetuza după moartea lui Decebal, când această
cetate nu a fost încă ocupată de romani.
 Fig.5.Tăbliţa
84- detaliu cu palatal lui Burebista şi al lui Decebal de la
Sarmisegetuza
Edificii importante ale geto-dacilor au existat şi în alte locuri, nu
numai la Sarmisegetuza; astfel, pe malul drept al Dunării, în zona de
nord a Dobrogiei a existat cetatea Genucla, menţionată deseori în
tăbliţele de la Sinaia. In figura 6 este redat un detaliu din tăbliţa 79
care conţine un edificiu însoţit la partea de jos de inscripţia
„TAΛIΠKO ΨENOYKΛΩE” care se traduce prin „Palatul de la
Genucla”.
 Fig.6.
Detaliu din tăbliţa 79-
palatul de la Genucla.
În tăbliţa 79, Deceneu arată vitejia cu care geţii au luptat împotriva
romanilor şi afirmă că locuitorii Siretului au păstrat scrieri realizate
prin imprimare de către atlanţi referitoare la „învăţăturile
despre faptele oamenilor”. Deceneu a fost Mare Preot la Moleo
Dava, apoi la Genucla şi, în final, la Sarmisegetusa. După moartea lui
Burebista, a luat măsuri pentru pedepsirea celor vinovaţi şi a avut
grijă de fiul lui Burebista să fie trimis la Genucla de unde era,
probabil, familia sa. La Genucla, Deceneu primea în „audienţă”
personaliiăţi ale timpului, inclusiv pe Burebista, la palatul său
reprezentat în figura 7, preluat din tăbliţa 52 care conţine şi alte
edificii importante. In colţul din dreapta-jos al tăbliţei 52 este
reprezentat palatul lui Burebista de la Sarmisegetuza, care mai poate fi
văzut şi în tăbliţele 21 (figura 2) şi 84 (figura 5).
 Fig.7.
Detaliu din tăbliţa52-
posibil palatal lui Deceneu de la Genucla.
O altă aşezare importantă a geto-dacilor a fost Moleo Dava, despre care
în tăbliţa 120 (figura1) se menţionează cu cel mai mare număr de
războinici participanţi la evenimentul descris. Această aşezare situată
în zona de confluenţă a râului Moldova cu Ozana este legată de naşterea
lui Zamolsxis. In tăbliţa cu numărul 117, în colţurile de sus, sunt
prezentate vederi ale unui edificiu de la Moleo Dava cu informaţii
despre intrarea acestuia în stăpânirea ţări geţilor şi despre faptul că
mare preot al acestei cetăţi a fost Deceneu. In figurile 8 şi 9 se poate
vedea cum arăta edificiul de la Moleo Dava privit din două direcţii
opuse. Este remarcabilă acurateţea cu care au fost realizate cele două
vederi şi se poate observa că a fost prevăzut cu două porţi, de mărimi
diferite, pe cei doi pereţi opuşi, astfel încât pentru a trece de la o
poartă la alta, prin interiorul edificiului, acesta trebuia traversat pe
diagonală. De asemenea, se poate remarca existenţa unui turn înalt în
interiorul edificiului. Pe unul din pereţii laterali se poate observa o
construcţie care ar putea avea rolul de templu. Este remarcabilă, de
asemenea, imaginea unui cal (probabil în relief) pe unul din pereţi.
Imaginile acestui edificiu prezentate în tăbliţa 42 sunt însoţite de
textul Sar Mogato / Dav Skyt Get, care provine din „Sar Mont
Gato Dav Skyt Get” adică „Tara de la muntele leopardului
cetatea getilor sciţi”. De aici rezultă că locuitorii cetăţii
mai erau numiţi şi geţi sciţi. In alte tăbliţe cetatea mai este
menţionată prin iniţialele S.M.G.D.S.G., sau Sar Sihto Logo
şi Sar Sihto Zavio adică „tara celor şase
cuvinte”.
 Fig.8.
Detaliu din tăbliţa 117-
edificiul de la Moleo Dava cu ideogramă.
 Fig.9.
Detaliu din tăbliţa 42-
edificiul de la Moleo Dava văzut din direcţie opusă faţă de cea din
figura 8.
In imaginea din figura 8, ideograma formată dintr-un unghi cu vârful în
sus şi arcul de cerc cu partea bombată în jos îi indică pe Zeul Suprem
Ro şi pe Marica sau Marisa care a fost mama lui Zamolsxis. In legătură
cu cetatea Moleo Dava, în partea din dreapta-jos a tăbliţei 25, şi în
tăbliţa din anexa de la cartea lui Romalo este reprezentat un turn a
cărui imagine este redată în figura 10..
 Fig.10.
Detaliu din tăbliţa 25-
turnul de la Mont Gato.
In detaliul din figura 10 se poate observa în colţul din dreapta-jos
imaginea posibilă a unui leopard, apoi imaginea unei femei stând pe
scaun, un războinic cu scut şi sabie, care ar putea să-l reprezinte pe
Zabelo – zeul războiului, iar în partea stângă imaginea unei feţe
bărbăteşti vazută din profil. În detaliul din cealaltă tăbliţă, în
partea stângă pare să se distingă capul unui urs văzut din faţă (figura
11). Turnul pare să fie amplasat pe vârful unui deal având o construcţie
asemănătoare turnului Chindiei de lângă Târgovişte având o formă
cilindrică cu o parte rectangulară la nivelul solului.
 Fig.11.
Alt detaliu cu turnul de la
Mont Gato.
 Fig.12.
Detaliu din tăbliţa 65-Poesta
Dava
O altă aşezare getică importantă a fost la Poesta Dava, pe Argeş, care,
conform tăbliţei 35, este legată de locul de naştere a zeului Apolo. In
detaliul din tăbliţa 65 (figura 12) se poate observa un pod care trecea,
cu multă probabilitate, peste râul Argeş. Poesta Dava se poate traduce
prin „Cetatea Cântecului”, iar în tăbliţa 90 chiar este
denumită „Doini Davo”, adică „Cetatea Doinei”.
La Poesta Dava, pe Argeş, a existat un templu important dedicat lui
Apolo. In figurile 13 şi 14 se poate vedea cum arăta acest templu văzut
din faţă şi din lateral. La Poesta Dava au avut loc bătălii importante
cu romanii în timpul lui Domiţian şi în timpul lui Traian. In timpul lui
Burebista romanii lui Caius Antonus au trecut şi ei prin această
aşezare.
 Fig.13.
Detaliu din tăbliţa 6-
altarul lui Apolo de la Poesta Dava.
 Fig.14.
Detaliu din tăbliţa
72- altarul lui Apolo de la Poesta Dava văzut din lateral.
În tăbliţa 67 se face referire la goţi şi locul în care se situau
aceştia. Tinând seama şi de conţinutul tăbliţei 109 se poate afirma că
aceştia se aflau undeva în nord-estul Moldovei. In figurile 15 şi 16
sunt prezentate detalii din tăbliţa 67 care reprezintă două edificii
care au aparţinut goţilor.
 Fig.15.
Detaliu dim tăbliţa 67-stânga
- un palat al goţilor de la Zeiosy Dava.
 Fig.16.
Detaliu dim tăbliţa 67-
dreapta - un alt palat al goţilor de la Zeiosy Dava.
Din conţinutul plăcii 67, al cărui autor era situat în Tracia, se poate
înţelege că, la o anumită cetatete numită Ziosy sau Seiosy
mergând spre sciţi, se află goţii. Dacă ne plasăm în Tracia, pentru a
ajunge la goţi trebuia mers spre nord, nord-est de-a lungul unor râuri
cum ar fi Siretul, Prutul sau Nistrul. Faptul că autorul plăcii 67 se
afla în Tracia, rezultă din conţinutul plăcii 109, care este scrisă
aproape cu aceleaşi particularităţi ale alfabetului şi exprimă aproape
aceleaşi concepţii despre războinicii geţi. In tăbliţa 67 se mai face
precizarea că goţii sunt amestecaţi cu geţii şi că au acelaşi zeu
suprem, pe Ro, la care trimit anual câte un mesager. De asemenea,
se menţionează faptul că împăratul lor este şi împăratul geţilor.
Trebuie remarcat faptul că, aşa cum în tăbliţele de la Sinaia se
vorbeşte despre geţi, traci, daci, dardani, macedoneni, sciţi, bastarni
şi sarmaţi, tot aşa, se aminteşte şi de goţi, despre care, se poate
afirma că acest nume este legat de apropierea de zona muntelui Ceahlău
care s-a numit „Mont Gato” adică „Muntele leopardului”.
Este posibil ca în tăbliţa 67 autorul acesteia să-i considere geţi pe
locuitorii din apropierea Dunării, care erau amestecaţi cu cei din zona
Moldovei de astăzi. Se remarcă, de asemenea, în legătură cu palatele
reprezentate în figurile 15 şi 16, asemănarea cu stilul architectonic
moldovenesc.
În figura 17 este prezentată o imagine a templului lui Ro din tăbliţele
17 şi 21. Trebuie menţionat faptul că o capitală ca Sarmisegetuza nu
putea fi situată într-un loc greu accesibil, cum este Grădiştea de
Munte. Locul cel mai probabil de situare al Sarmisegetuzei ar putea fi
dealul Cetate de lângă Cugir, situat aproape de drumurile de acces din
zona râului Mureş. Templele importante erau situate în zone mai greu
accesibile pentru a nu fi expuse jafului în cazul unor conflicte
militare. De aceea templul lui Ro era situt în locul unde se consideră,
astăzi, că ar fi fost capitala Sarmisegetuza.
 Fig.17.
Detaliu din tăbliţa
17- templul lui Ro de lângă Sarmisegetusa.
Un alt templu important, care apare în mai multe tăbliţe, se referă la
Marica sau Marisa care a fost mama lui Zamolsxis. In figura 18 se
prezintă un detalu din tăbliţele 18 şi 117, în care se remarcă, în
partea stângă, o statură umană care ar putea să reprezinte o mumie
menţinută în picioare. In tăbliţa 18, care are situat în centru imaginea
acestui edificiu, textul începe cu „Faxo zesa Marico…” care se
poate traduce prin „Bandajul (mumia) zeiţei Marica…”, după
care, se arată că i-ar fi anunţat pe oameni despre viitoarea reînviere a
fiului ei, adică a lui Zamolsxis. In figurile 19, 20 şi 21, sunt
prezentate imagini ale unor temple asemănătoare din tăbliţele 17, 69,
72, 92 şi 96.
 Fig.18.
Detaliu din tăbliţa 18
şi 117- templul Maricăi dela Moleo Dava.
 Fig.19.
Detaliu din tăbliţa
17.
Tăbliţa 17 se referă la aducerea capului lui „Ion al Geei”
şi a mumiei zeiţei Marisa de la „Muntele Sfânt” la
Sarmisegetuza. Este posibil ca denumirea râului Mureş să provină de la
această zeiţă.
 Fig.20.
Detalii din tăbliţele
69 şi 72
Tăbliţele 69 şi 72 se referă la Kotizo, fiul lui Erigerio Mariso,
succesorul lui Burebista, care a cerut să meargă pe „Patul lui Ro”,
adică să intre de viu în foc, pentru a ajunge la Tatăl Ceresc. Tabliţa
69 se referă la Sarmisegetuza, iar tăbliţa 72 la Poesta Dava.
 Fig.21.
Detalii din tăbliţele 92 şi
96.
Tăbliţa 92 se referă la alegerea lui Erigerio Mariso ca succesor al lui
Burebista la Sarmisegetuza, iar tăbliţa 96 se referă la pacea încheiată
cu romanii după primul război al lui Decebal cu Domiţian, când a fost
capturat generalul roman Fuscus, şi cum a mulţumit zeilor pentru
victoria obţinută.
 Fig.22.
Detaliu din tăbliţa 39 –
Sediul lui Deceneu de la Sarmisegetuza.
În tăbliţa 39 se poate vedea sediul lui Deceneu de la Sarmisegetuza care
poate fi observat şi pe mijlocul palatului de la Sarmisegetuza
reprezentat în fig. 2 şi 5.
 Fig.23.
Detaliu din tăbliţa 52-
posibil templul Geei de la Mont Gato.
Un centru important al geto-dacilor a fost templul Geei de la Mont Gato.
La acest templu venea şi Burebista să citească despre învăţăturile
atlanţilor despre purtarea războaielor şi despre „Legile
pământului nostru” adică celebrele „Legi Belagine”.
O caracteristică importantă a acestui templu este modul particular de
aşezare a celor două rânduri de coloane, fapt care ar putea ajuta la o
eventuală identificare a aşezării acestui templu pe teren.
În Dobrogea, în afară de Genucla, a existat o aşezare getică importantă
numită Elia Carseoy, care corespunde Hârşovei de astăzi. In apropierea
acestei aşezări a existat un templu prezentat în detaliul din figura 24
preluat din tăbliţa 14. In această tăbliţă se afirmă că Oroles a venit,
la acest templu, să mulţumească zeilor pentru faptul că este viu după
războaiele la care a participat. În tăbliţa 106 se afirmă despre Oroles
că i-a apărat pe geţi împotriva bastarnilor, iar în tăbliţa 115 se
afirmă că a dăruit reginei Mara o sută de briliante de rubin câştigate
de la bastarni.
 Fig.24.
Detaliu din tăbliţa 14-
templul de la Elia Carseoy.
 Fig.25.
Detaliu din tăbliţa 20-
Altarul bastarnilor care l-au adoptat pe zeul Ro.
In tăbliţa 20 se afirmă despre Burebista că a cerut bastarnilor să-i
înlocuiască pe zeii romanilor cu Ro. Pe altarul bastarnilor din figura
25 este reprezentată „o felină mare” care ar putea să reprezinte un
leopard, despre care se ştie că era venerat datorită prezenţei sale
lângă Zamolsxis.
Concluzii: Tăbliţele de la
Sinaia conţin reprezentări ale unor edificii importante care sunt
însoţite şi de informaţii legate de existenţa lor. Identificarea acestor
edificii şi a evenimentelor de care sunt legate pune în evidenţă
complexitatea vieţii social-politice de la începuturile istoriei din
zona carpato-danubiană şi balcanică a Europei.
 Prof.univ.dr.ing.
Viorel UNGUREANU,
Bacău
Bibliografie:
1. Romalo, Dan, Cronică getă apocrifă
pe plăci de plumb?, Rditura Alcor Edimpex, Bucureşti, 2005.
2. Ungureanu, Viorel, Ro-zeul suprem
al traco-geto-dacilor, Dacoromania, nr. 66, Alba Iulia, 2013
3. Ungureanu, Viorel, Burebista şi
dezastrul suferit de romanii conduşi de Caius Antonius pe valea
Siretului, Dacoromania, nr.70, Alba Iulia, 2014
4. Ungureanu, Viorel, Rebo de no tero
- legile pământului nostru, Dacoromania, nr. 74, Alba Iulia, 2015
5.Ungureanu, Viorel, Decebal şi
războaiele sale cu romanii conform tăbliţelor de la Sinaia,
Dacoromania, nr. 79, Alba Iulia, 2016
6.Ungureanu, Viorel, Religia geto
dacilor şi a altor popoare din zona carpato- danubiană şi balcanică
conform tăbliţelor de la Sinaia, Dacoromania, nr. 82, Alba Iulia,
2016
7.Ungureanu, Viorel, Relatări despre
geţii de pe malurile Istrului în tăbliţele de la Sinaia,
Dacoromania, nr. 83, Alba Iulia, 2017
8.Ungureanu, Viorel, Erigerio Mariso
şi fiul său Kotizonio, Dacoromania, nr. 94, Alba Iulia, 2019
9. Ungureanu, Viorel, ZidoDava-
denumirea din tăbliţele de la Sinaia a municipiului Alba Iulia,
Dacoromania, nr. 78, Alba Iulia, 2016
10. www.dacoromania-alba.ro;
www.dacia.org; www.dacii.ro.
|
