România este patria noastră şi a tuturor românilor.

     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Pr. IOAN TRUŢA  1895 - 1954

 

Societatea Culturală Pro Maramureş „Dragoş Vodă” din Cluj-Napoca şi autorul prezentei lucrări aduc la lumină, după 66 de ani de la trecerea în eternitate a preotului Ioan TRUŢA, o scurtă schiţă biografică.

Pr. Ioan TRUŢA a fost un delegat de seamă al comitatului Braşov la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. După Unire a fost trimis să slujească la Bisericile ortodoxe române din Statele Unite ale Americii.

Redăm în sinteză câteva aspecte referitoare la viaţa şi faptele sale din America, însoţite de câteva poze reprezentative, unele făcute chiar de mine, cu ocazia vizitei întreprinse în perioada 15-22 mai 2004, în Cleveland, Ohio, la parohia ,,Sfânta Maria”, unde a slujit în perioada anilor 1928 - 1954 preotul Ioan Truţa. Aici, în biblioteca şi muzeul Bisericii, am avut ocazia să cercetez şi să culeg date importante despre preoţii români şi despre eroii şi veteranii americani de origine română, care s-au evidenţiat atât în Războiul Civil American, cât şi în cele două războaie mondiale, printre care şi despre pr. Ioan Truţa.

Conform documentelor istorice publicate, familia Truţa este atestată cu diplomă nobiliară şi blazon primite de la principii Transilvaniei: Gabriel Bethlen în anul 1615 şi Mihail Apafi, în 27 decembrie 1862.

Preotul Ioan Truţa s-a născut în familia preotului Dionisie Truţa, în satul Ţelna, comuna Ighiu, judeţul Alba, la 23 iunie 1895. Tatăl său, Dionisie Truţa - a fost preotul satului Ţelna în perioada anilor 1881-1910, iar unchiul său - avocatul Petru Truţa, fratele preotului Dionisie Truţa - a făcut parte din sinodul Episcopiei Ortodoxe din Arad. La Conferinţa naţională de la Sibiu din 22 ianuarie 1892, Petru Truţa a fost ales membru al Partidului Naţional Român din Transilvania. În şedinţa sinodului Bisericii Ortodoxe din 16/29 aprilie 1903 a fost ales pe listă al şaselea deputat al Aradului.              

La alegerile din 26-27 august 1907, avocatul Petru Truţa a candidat din partea cercului electoral Iosăşel (comitatul Arad) în localitatea Baia de Criş (comitatul Hunedoara) pe listele Partidului Naţional Român din Transilvania, unde a fost învins.

Stră-străbunicul familiei - Ioanne Trutza - a fost declarat erou de război, iar fiii săi Demetriu şi Gabriel au primit proprietăţi în localităţile Beica de Sus, Orşova şi Cosma din judeţul Mureş.          

Ioan Truţa a urmat şcoala primară şi gimnaziul în localitatea natală, Ţelna. După terminarea liceului din Alba Iulia, a absolvit Academia Teologică din Sibiu. La scurt timp după terminarea studiilor a lucrat în biroul Mitropoliei din Sibiu.

Privitor la suferinţele pricinuite lui Ioan Truţa de poliţia maghiară (cât şi altor preoţi şi intelectuali români din zona Sibiului), preotul doctor Gheorghe Comşa (care ulterior a devenit episcopul Grigore Comşa de Arad) spunea:

,,În seara zilei de 4 septembrie 1916, pe când trupele române erau în marginea Sibiului, iar patrulele maghiare circulau prin oraş la vănătoare după intelectuali români, mă refugiasem cu colegul Dumitru Coltofeanu, azi asesor consistorial în Sibiu, la colegul Ioan Truţa în reşedinţa mitropolitană. Ne credeam la adăpost, când cineva solicită intrare în reşedinţă, Truţa iese la poartă şi se întoarce legat, condus de patru jandarmi unguri. Am fost deţinuţi şi noi, şi legaţi am fost duşi la poliţie de patrulă, al cărei şef era plutonierul Borbély. Pe drum a fost ataşat la noi şi colegul Aurel Todoruţ, funcţionar al Consistoriului Arhidiecezan. La poliţie, am fost loviţi cu patul puştii, iar lui Ioan Truţa, azi preot în Râşnov, i-au despicat urechea cu baioneta. Sângele ţâşnea cu putere în timp ce soldaţii veneau să ne spânzure cu funiile ce ni le treceau ameninţător pe dinaintea ochilor.

Pe la orele 10 seara am fost porniţi pe jos printre patrulele maghiare spre Ocna Sibiului. Santinelele cereau insistent patrulei să ne îngroape de vii. Ajunşi în Şura Mică, am fost ţinuţi o noapte întreagă legaţi şi postaţi cu faţa la perete în cele patru unghiuri ale camerei în care soldaţii beţi ne loveau fără cruţare.

În 5 septembrie 1916 am fost trimişi la curtea marţială din Ocna Sibiului. Graţie maiorului de jandarmi Krauss, curtea marţială ne-a declarat liberi, după un arest preventiv de două săptămâni. Calvarul nostru s-a continuat pe la corpurile de trupă, unde am fost duşi pentru a face serviciu militar. Eu, în calitate de diacon al catedralei din Sibiu, abia după trei nopţi de închisoare în cazarma Reg[imentului] 23 de Honvezi din Cluj, mi-am redobândit libertatea.

În Cluj am fost închis împreună cu preotul Ioan Iliuţ din Voroneţ (Bucovina), care aflându-se în august 1916 în Sibiu, a fost arestat”.

Scăpând de poliţia maghiară, preotul Ioan Truţa s-a îndreptat spre Ţara Bârsei unde a cunoscut-o pe Sabina, fiica notarului Iacob Zorca din Vlădeni (judeţul Braşov), cu care s-a şi căsătorit şi a fost hirotonit preot la Râşnov. Legăturile cu Râşnovul le are după mama soţiei sale, aceasta fiind sora preotului Constantin Proca, care era asesor consistorial la Institutul Teologic din Sibiu. Tot pe linie maternă, soţia preotului Ioan Truţa era nepoata directorului şcolii din Râşnov, marele mecena George Proca şi a soţiei sale Elena, născută Hamsea, sora protopopului Ioan Hamsea şi a arhimandritului Augustin Hamsea de la mănăstirea Hodoş-Bodrog, judeţul Arad.

Datorită faptului că localitatea Râşnov a rămas fără preoţi şi nu s-au mai făcut slujbe în biserică până în anul 1917, a fost adus şi numit preot Ioan Truţa, care avea legături de rudenie cu familia Proca.

Numele preotului Ioan Truţa este legat de reorganizarea vieţii religioase şi şcolare din Râşnov, care purta pe atunci haina de forţă a regimului de tristă amintire austro-ungar.

Graţie culturii sale şi dorinţei sale de emancipare, preotul Ioan Truţa a fost ales preşedintele Societăţii de cultură şi membru reprezentativ în Comitetul şcolar al Şcolii Generale din Râşnov, în cadrul acestuia din urmă el remarcându-se ca un bun organizator de festivităţi şcolare şi patriotice. Era un patriot convins, pătruns de puternice simţăminte naţionale, fapt pentru care a fost confirmat ca membru în Sfatul Naţional al Ţării Bârsei. A fost şi membru activ în conducerea băncii ,,Râşnoveana” din localitatea Râşnov.

Preotul Ioan Truţa a participat ca delegat cu credenţional din partea cercului electoral Ghimbav (comitatul Braşov) la Alba Iulia, la Marea Unire din 1 Decembrie.

În anul 1919, pleacă la Cluj, unde a ocupat funcţia de capelan militar timp de doi ani şi jumătate. Tot aici, în perioada anilor 1919-1921, a urmat şi Facultatea de Drept.

Preotul Ioan Truţa, în anul 1923, la chemarea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din Sibiu, prin Mitropolitul Dr. Nicolae Bălan, a fost ales şi trimis în America împreună cu un reprezentant de seamă al Mitropoliei din Sibiu, preot consilier Trandafir Scorobeţ.

A fost unul dintre cei şapte preoţi de la începutul anilor ’20, care au fost solicitaţi de Mitropolia Ortodoxă să plece în America.

La 2 noiembrie 1923, Ioan Truţa, cu soţia şi singurul său fiu, John, au ajuns în America. Prima dată a slujit în parohia din Akron, statul Ohio, apoi la biserica din localitatea Gary, statul Indiana.

Adunarea Generală specială a Bisericii Ortodoxe din Cleveland, din 9 septembrie 1928, l-a ales preot paroh pe Ioan Truţa, cu o majoritate covârşitoare de voturi, 57 pentru, 3 împotrivă, iar pentru preoţii Iuliu Holder şi Andrei Moldovan, nici un vot.

Părintele Ioan Truţa a sosit în parohie la Cleveland, la 1 octombrie 1928, pentru a începe un pastorat foarte roditor şi dinamic de 27 de ani. Aici a venit bine pregătit şi cu o experienţă vastă în domeniu. Mai presus de toate, avea o minte deschisă şi era un realist.

Biserica Ortodoxă Română din America se afla la începutul unei perioade de tranziţie şi a recunoscut că accentul ar trebui să înceapă să fie pus pe tineret, dacă va supravieţui şi creşte. Pe lângă limba sa română, impecabilă şi minunată, şi-a perfecţionat continuu şi limba engleză. Chiar dacă avea un uşor accent, îl folosea cel mai eficient.

Parohia „Sfânta Maria”din Cleveland, Ohio - în timpul păstoririi lui - a devenit cea mai mare parohie din Episcopia Română Ortodoxă din America, poziţie pe care a menţinut-o până în ultimele zile ale vieţii lui.

În timpul în care părintele Ioan Truţa a slujit în Cleveland, s-au înfiinţat patru şcoli româneşti şi o şcoală parohială, la care părintele Truţa preda cinci zile pe săptămână. Conform catalogului din anul 1928, erau înscrişi 69 de băieţi şi fete. În anul 1929, erau doar 45 de copii înscrişi; în anul 1930, erau 70; în 1931, erau 50; în 1932, erau 74; 1933, erau 88; 1934, erau 79 şi în 1935, erau 57.

La 25-28 aprilie 1929, la Detroit, a avut loc Congresul reprezentanţilor preoţilor şi credincioşilor din America, ocazie cu care s-a decis crearea Episcopiei Misionare Autonome sub jurisdicţia Sfântului Sinod din Bucureşti.

Activitatea teologică a părintelui Ioan Truţa a fost recunoscută şi apreciată în toată parohia şi Episcopia Ortodoxă din America şi chiar şi din România, fiind decorat de Guvernul României cu medalia ,,Coroana României în grad de ofiţer”, de către un oficial al coroanei, trimis de regele Carol al II-lea al României. Distincţia i-a fost oferită la o cină organizată de parohia din Cleveland, la 9 noiembrie 1930, la întoarcerea din România în America.

Consiliul parohial al Bisericii Ortodoxe din Cleveland, i-a acordat în 17 martie 1933 părintelui Truţa, un concediu de trei luni pentru a putea pleca în România în interesul Episcopiei. El a prezentat noile Statute ale Episcopiei Ortodoxe Române din America, care au fost aprobate de Sfântul Sinod.

Tot atunci, la o întrevedere cu Patriarhul Miron Costin, l-a îndemnat pe acesta să trimită un episcop cât mai curând posibil în S.U.A. Abia după doi ani, în 1935 a ajuns în Statele Unite ale Americii, Preasfinţitul Policarp Moruşca, ca şef al Episcopiei Ortodoxe Române din Americane. Acesta a fost instalat cu ceremonii adecvate la Detroit, Michigan în 4 iulie 1935.

După cel de-al Doilea Război Mondial, Ioan Truţa a iniţiat şi organizat în Cleveland mai multe activităţi culturale şi sportive, printre care amintim înfiinţarea corului ,,George Enescu” şi alte activităţi de informare pentru tineri precum: Clubul de Tineret Ortodox „George Enescu”, clubul „GEROY” şi, ulterior, un club de juniori - „JAROYS”- pentru adolescenţi.

În toţi aceşti ani, pe lângă activitatea sa pastorală, părintele Truţa a oficiat şi s-a jertfit pentru Episcopatul Ortodox Român. În multe din slujbele oficiate în Biserica din Cleveland, preotul Ioan Truţa predica enoriaşilor următoarele:

„Să ţinem lumina sufletului în sfeşnicul fiinţei noastre.

Să ne înălţăm fruntea şi să privim cu luceferii ochilor noştri frumuseţea naturii cu florile cele mai înmiresmate.

Sufletul să ni se ridice ca un vultur spre trăirile albastre ale cerului.

Să nu uităm pe cei ce au luptat pentru libertate, pace şi independenţă, pentru făurirea României Mari.”

După ce a fost ales preşedinte al Comisiei interimare la reuniunea constituitoare a Episcopatului din Detroit în 1929, a organizat primul Congres care a avut loc la Cleveland între 30 septembrie-3 octombrie 1932, când au fost aprobate statutele.

Părintele Ioan Truţa a avut funcţia de preşedinte al Comisiei interimare până la Congresul bisericesc organizat la Youngstown, Ohio, în septembrie 1936, moment în care Episcopul Policarp Moruşca, nou instalat, l-a numit în Comisia religioasă şi delegat la Congresul Bisericii Naţionale din România.

Când proprietatea de la Vatra Românească a fost achiziţionată la 10 august 1937, părintele Ioan Truţa şi enoriaşii săi au fost primii care au ieşit şi au ajutat ca voluntari la reparaţiile, vopsirea, curăţarea şi punerea ei în formă pentru inaugurarea şi sfinţirea oficiată în 4 iulie 1938, moment în care au fost prezenţi peste 3.000 de enoriaşi ortodocşi români, adunaţi pentru această ocazie.

La 4 aprilie 1938, părintele Ioan Truţa a fost autorizat să participe la Adunarea Constituantă a Consiliului Mondial al Bisericilor din Olanda, vizitând cu această ocazie şi România.

La conferinţa care a avut loc la Cleveland în perioada 29 septembrie-1 octombrie 1950, clubul „Geroys”, cu ajutorul şi încurajarea părintelui Ioan Truţa, a contribuit la fondarea organizaţiei naţionale pentru tineret „AROY”.

Părintele Ioan Truţa a luat parte activă la viaţa socială şi culturală din Cleveland şi mai ales în diverse afaceri economice ale românilor din America. Adesea a cântat în corul înfiinţat de el şi a participat cu grupul de dansatori la toate manifestările folclorice ale românilor din oraş.

A fost ales în diferite comisii pentru cauze sociale. De asemenea, a fost iniţiatorul activităţilor inter-ortodoxe şi preşedinte al Asociaţiei Clerului Ortodox Român. Una dintre primele sărbători de duminică a ortodoxiei româneşti din ţară, a avut loc la Cleveland în 1947, când părintele Ioan Truţa a fost organizatorul şi mediatorul acţiunii.

Preotul Ioan Truţa a trecut la cele veşnice în Cleveland, Ohio, în 11 decembrie 1954. La moartea sa, ziarele l-au elogiat din plin, afirmând că nici măcar ,,o mie de pagini n-ar fi suficiente pentru a-l plânge pe acest devotat slujitor al Bisericii” (publicaţia ,,Solia”, 19 decembrie 1954).

După moartea preotului Ioan Truţa, Biserica Ortodoxă Română din Cleveland i-a acordat doamnei Sabina Truţa, o pensie suplimentară de 100 de dolari pe lună.

La 15 noiembrie 1958, rămăşiţele preotului Ioan Truţa au fost transferate de la Cleveland şi îngropate la cimitirul de la Vatra Românească, Episcopia Ortodoxă Română din America, Grass Lake, Michigan. Mormântul său a fost aşezat alături de cel al P.S. Episcop Policarp Moruşca şi al preotului Moise Balea.

La 30 mai 1959, un grup de preoţi, în frunte cu Arhiepiscopul Valerian D. Trifa, au sfinţit piatra funerară de la mormântul preotului Ioan Truţa de la Vatra Românească, în prezenţa unui număr mare de enoriaşi.

Cluj-Napoca, 30 august 2020                                          Vasile IUGA de Sălişte

 

 

  Recepția oferită de Comitetul Naţional Român în onoarea Regelui Mihai I al României - Cleveland, Ohio, 1940. Central: regele Mihai, pr. Ioan Truța și primarul Burke al orașului Cleveland, împreună cu alți români americani. Fotografie păstrată în Arhiva Catedralei „Sfânta Maria” din Cleveland, Ohio.

Românii din Cleveland, Ohio primind candidatul la președinția S.U.A., Dwight D. Eisenhower, 1943. De la stânga la dreapta: dr. N. Neagoy, avocatul Streza, Eisenhower, pr. Ioan Truţa și avocatul John Sibisan.

Delegația românilor-americani primită de Președintele S.U.A., Harry Truman, la Casa Albă (1947) pentru protestul împotriva preluării României de către un Guvern comunist. În rândul al doilea, la mijloc, se vede preotul Ioan Truța. Originalul fotografiei se află în Arhiva Catedralei ,,Sfânta Maria”, din Cleveland, Ohio. Pentru importanța istorică a acestor imagini, copiile fotografiilor au fost dăruite atât Casei Albe, cât și Palatului Cotroceni.

Preotul Ioan Truță și Valerian D. Trifa, Episcopul Bisericii Ortodoxe Române din America și Canada

Preotul Ioan Truță și soția Sabina Truță (născută Zorca) - Cleveland, Ohio, S.U.A., 1940.

Bust în gips aflat în Muzeul Catedralei Ortodoxe Române „Sfânta Maria” din Cleveland, Ohio, S.U.A. (fotografie de Remus Grama - preot paroh Catedrala „Sfânta Maria”)

Placa de la mormântul preotului Ioan Truță din cimitirul de la Vatra Românească, Episcopia Ortodoxă Română din America, Grass Lake, Michigan, S.U.A. (fotografie de Remus Grama - preot paroh Catedrala Ortodoxă Română „Sfânta Maria” din Cleveland, Ohio, S.U.A.)

Vasile Iuga de Săliște alături de Nathaniel Popp - Arhiepiscopul Bisericii Ortodoxe Române din America și Remus Grama - preot paroh al Catedralei Ortodoxe Române „Sfânta Maria” din Cleveland, Ohio, S.U.A. Fotografie realizată cu ocazia vizitei documentare din anul 2004.

Placheta comemorativă a preotului Ioan TRUȚA amplasată la Catedrala Ortodoxă Română „Sfânta Maria” din Cleveland, Ohio, S.U.A.