|
În perioada 20-25 iunie 2006 s-a desfăşurat ediţia a XII-a a
Deniilor eminesciene, organizator principal fiind "Asociaţiunea
pentru literatură română şi cultura poporului român",
Despărţământul M. Kogălniceanu Iaşi a cărui
preşedinte este prof. Areta Moşu, care de altfel reprezintă
"sufletul" acţiunilor ASTREI din ţara şi de
dincolo de hotare.
La
această acţiune importantă de activitate cultural-istorică,
au participat şi Despărţământul ASTRA de la Mureş,
Târnăveni, Blaj şi Alba Iulia, localităţi străbătute
de geniul poeziei româneşti Mihai Eminescu în anul 1866 (după
moartea prof. Aron Pumnul la Cernăuţi) în drumul său spre
meleagurile Albei.
Relaţiile
strânse, de colaborare între FUNDAŢIA "ALBA IULIA 1918 PENTRU
UNITATEA ŞI INTEGRITATEA ROMÂNIEI" mai ales cu Despărţământul
ASTRA "M. KOGĂLNICEANU" Iaşi şi "TIMOTEI
CIPARIU" Blaj, ne-a oferit plăcerea şi în acest an de a ne
afla printre organizatorii "DENIILOR EMINESCIENE" care îşi
au originea chiar în opera poetului, constituind o stare de reculegere la
umbra marelui Eminescu.
Deniile
eminesciene reunesc anual tineri şi reprezentanţi ai românilor
din jurul ţării, care au posibilitatea să cunoască mai
bine cultura căreia îi aparţin, având în Mihai Eminescu un
model, o stea, ce reprezintă "OMUL DEPLIN AL CULTURII ROMÂNE".
Revenirea
"ACASĂ", ca orice întoarcere la VATRĂ înseamnă
mai mult decât simple manifestări de comemorare pe drumurile ediţiilor
cunoscute sub numele de ITINERARII CULTURALE. Ele oferă şi
constituie daruri de nepreţuit prin amintirile care au rămas
şi vor rămâne încă mult timp vii, în sufletele
participanţilor. Poate mai mult decât orice, vizitele pe meleagurile
noastre, cunoaşterea realităţilor, precum şi
dialogurile cu cei de acasă au oferit o posibilitate în plus, de a
vorbi în limba care pentru ei cei de dincolo, are un singur egal: MIHAI
EMINESCU.
"Deniile",
au fost inaugurate în anul 1995 cu marcarea a 10 ani de la apariţia
primului număr al "Revistei Române", la Iaşi, Chişinău
şi Străşeni, fiind dedicate poetului naţional, având
ca scop strângerea legăturilor spirituale ale românilor de
pretutindeni.
MUZEUL
LITERATURII ROMÂNE din Iaşi a fost coorganizator a acestor acţiuni
culturale de amploare. Participanţii la această manifestare
omagială a marelui M. Eminescu, au fost delegaţi din Rep.
Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia, Bulgaria precum şi din unele
localităţi din România.
Ediţia
din acest an a fost dedicată momentelor petrecute de M. Eminescu pe
meleagurile Albei (Blaj şi Alba Iulia - 1886) când se împlinesc 140
de ani, de la acest eveniment important din viaţa culturală a
albaiulienilor şi care trebuie să ne onoreze.
Itinerarul
cultural stabilit pentru perioada 19-25 iunie 2006 a cuprins localităţile:
Iaşi - Tg. Frumos - Prigoreni (Mormântul lui Ioan Neculce) -
Ruginoasa (Palatul princiar al domnitorului Alexandru Ioan Cuza) - Paşcani
- Moţca - Tg. Neamţ - Humuleşti (Casa memorială Ion
Creangă) - Poiana Teiului, Tulgheş Borsec - Topliţa -
Reghin - Tg. Mureş - Târnăveni - Blaj (popas, comemorare,
evocare) Alba Iulia (popas, comemorare, evocare) - Cricău (Serbările
cetăţilor dacice). La întoarcere s-a avut în vedere, ca
tinerii români de peste hotare să treacă şi să
viziteze cât mai multe localităţi şi locuri turistice din
ţară.
Itinerariile
culturale realizate an de an cu tinerii români de peste hotare, reprezintă
clipe de neuitat şi menţin speranţa de mai bine a românilor
de pretutindeni.
DESPĂRŢĂMINTELE
ASTREI din R. Moldova, care au participat la ediţia a XII-a a
DENIILOR EMINESCIENE au fost:
- Despărţământul
ASTRA "PANTELIMON HALIPPA" din oraşul Edineţ a cărui
preşedinte este Tatiana Lupu, care ne-a comunicat printre altele,
realizarea unei statui a marelui domnitor Ştefan cel Mare care va fi
dezvelită în acest an la data de 20 august, în cadrul unor serbări
deosebite, la care au fost invitaţi să participe şi
reprezentanţi ai meleagurilor Albei;
- Despărţământul
ASTRA "IOAN SÂRBU" - Criuleni cu preşedintele Lidia
Frumosu;
- Despărţământul
ASTRA "VALUL LUI TRAIAN" Tatar Bunar (reg. Odesa) preşedinte
Nicolae Moşu;
- Despărţământul
ASTRA "Ştefan Vodă" - Ermoclia, preşedinte Silvia
Lutenko;
- Despărţământul
ASTRA "Valul lui Traian" - Căuşeni, preşedinte
Valeriu Mungiu;
- Despărţământul
ASTRA "Iulia Haşdeu" - Cahul, vicepreşedinte
prof. Galina Bascov;
La
această manifestare a mai participat şi corul de copii de la
biserica românească din oraşul Herţa (Ucraina) constituit
din elevii Liceului românesc din localitate "Gheorghe Asachi",
format şi îndrumaţi de prof. Elena Apetri, prof. Irina Gheorghiţanu
şi fam. Silvia şi D-tru Ghivirag.
La
Blaj, unde d-na prof. Silvia Pop este "argintul viu" al ASTREI
"Timotei Cipariu", oaspeţii, printre altele, au avut plăcerea
de a participa la două momente cultural-istorice din viaţa
municipiului Blaj. În primul rând au participat la dezvelirea
Monumentului "Eminescu la Blaj" realizat de sculptorul sibian
Ioan Cândea, lângă cunoscutul tei al poetului de la Blaj.
De
asemenea delegaţiile respective au participat la dezvelirea plăcii
comemorative "106-2006" – 1900 de ani de la încheierea războaielor
daco-romane, moartea regelui Decebal, începutul naşterii şi creştinării
neamului", acţiune iniţiată de Liga
Culturală PENTRU UNITATEA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI şi
realizată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Blaj.
Astfel de plăci comemorative au mai fost amplasate în judeţul
nostru la Alba Iulia (Apulum), Zlatna (Ampelumm) şi Roşia Montană
(Alburnus Maior).
La
Alba Iulia, primirea oaspeţilor a fost organizată în parcul
Mihai Eminescu, pe aleea scriitorilor, la bustul marelui poet.
Pr.
Ştefan Urdă preşedintele
ASTREI Alba Iulia a rostit cuvântul de "bun venit" pe
meleagurile Albei iar prof. Ioan Pleşa preşedintele Fundaţiei
"Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României"
a evocat "clipele" petrecute de M. Eminescu în vara anului 1866
în localitatea noastră, după care s-au depus şi coroane la
monumentul poetului, iar scriitorul Ion Mărgineanu şi ec. Ioan
Străjan au făcut o incursiune în biografia tânărului
Eminescu, ajuns pe meleagurile Blajului şi Albei Iulii să vadă
de unde a răsărit soarele românismului. De remarcat faptul că
Ion Mărgineanu a donat 115 titluri de carte personală pentru
biblioteca publică din Tănătari, cărţi religioase
şi de rugăciuni au primit din partea Arhiepiscopiei Ortodoxe de
Alba Iulia..
Acţiunea
s-a încheiat cu un moment liric susţinut de oaspeţi, la care a
participat corul de copii de
la biserica ortodoxă din Herţa - Bucovina şi d-na prof.
Claudia Nestor de la ASTRA " M. Eminescu" Străşeni. A
doua zi la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, oaspeţii au
vernisat expoziţia dedicată "Adunării GENERALE a
Astrei de la Alba Iulia (1866) şi a activităţii acestui
despărţământ".
Cu
acest prilej d-nul prof. dr. Valer Moga cu multă competenţă
şi profesionalism a prezentat cele de mai sus ca un foarte bun
specialist al activităţilor ASTREI.
În
continuare oaspeţii au vizitat Muzeul Naţional al Unirii, Sala
Unirii, precum şi obiectivele istorice şi turistice din Cetatea
Bălgradului, bucurându-se de bunăvoinţa prof. Ionela
Mircea, prof. Ana Dumitran şi a prof. dr. Gheorghe Anghel care au
prezentat cu mult profesionalism şi plăcere obiectivele
cultural-istorice ale oraşului Alba Iulia.
După
masă "astriştii" sau deplasat la Cricău unde au
participat la "Festivalul Cetăţilor Dacice"
manifestare omagială desfăşurată la împlinirea a 1900
de ani de la încheierea războaielor daco-romane. (Piatra Craivii
care se află pe teritoriul comunei Cricău a fost centrul
spiritual al dacilor - vezi "DACOMANIA", nr. 22).
Deşi
timpul petrecut împreună a fost relativ scurt, dar
"condensat" de activităţi, oaspeţii s-au bucurat
de o primire călduroasă specifică nouă românilor
cunoscând direct de la faţa locului, realităţile de pe
meleagurile Albei.
Considerăm
că desfăşurarea "DENIILOR EMINESCIENE" în acest
an în judeţul nostru a fost o manifestare cultural-istorică reuşită
la care a contribuit direct şi substanţial, preşedintele
Consiliului Jud. Alba d-nul Ion Dumitrel, primarul municipiului Alba
Iulia, ing. Mircea Hava şi primarul municipiului Blaj, d-nul
Alexandru Simion Dăncilă.
De
asemenea la reuşita acestei acţiuni a contribuit financiar
şi material (ca de altfel şi în alte ocazii similare) fam.
prof. Elisabeta şi Nicolae Mărginean, fam. ing. Georgeta şi
Marian Sarmeş, fam. arh. Ioan Străjan, prof. N. Popescu, prof. Bâscă,
ing. Simion Stanciu.
Mulţumirea
şi satisfacţia tinerilor români de peste hotare, care au
participat la această manifestare culturală, este confirmată
prin rândurile adreselor de mai jos iar geniul lui Mihai Eminescu trebuie
să ne unească pe noi românii mai ales acum şi întotdeauna.
Ec. Ioan Străjan
|