|
Între
17-18 iunie 2006, la sediul Muzeului Naţional al Unirii din Alba
Iulia şi sub egida Consiliului Judeţean Alba s-au desfăşurat
lucrările simpozionului intitulat Decebal 106-2006, prilejuit de împlinirea
a 1900 de ani de la moartea regelui erou. Organizatorii, Muzeul Naţional
al Unirii, Fundaţia "Alba Iulia 1918, pentru unitatea şi
integritatea României" şi Asociaţia Culturală "Sarmizegetusa",
au beneficiat de colaborarea câtorva dintre cele mai autorizate voci ale
istoriografiei româneşti în domeniul cercetării istoriei
vechi, dacice în speţă, precum şi de sprijinul material
oferit în mod generos de Primăria Municipiului Alba Iulia.
Simpozionul,
a doilea dintr-o serie începută anul trecut şi care se doreşte
perenă, civilizaţia dacică urmând să beneficieze
astfel de o tribună la care să fie prezentate an de an o parte
din rezultatele muncii ştiinţifice care să fie mai apoi
permanentizate prin intermediul revistei Dacoromania, a venit în
completarea unor manifestări menite să atragă atenţia
publicului asupra valorilor patrimoniale de sorginte dacică aflate pe
teritoriul judeţului Alba şi, de asemenea, s-a constituit în
preambulul ediţiei I a Festivalului cetăţilor dacice,
eveniment a cărui permanentizare este şi ea un deziderat îndeaproape
urmărit de conducerea Consiliului Judeţean Alba.
Lucrările
propriu-zise au avut loc în ziua de 17 iunie, iar ziua următoare a
fost dedicată unei deplasări în teren, la fortificaţiile
dacice de la Ardeu şi Costeşti, cu aceasta completându-se
şi verificându-se informaţiile furnizate prin intermediul
comunicărilor ştiinţifice prezentate.
Participanţii
au abordat subiecte de ultim interes, precum exploatarea aurului în
societatea dacică (Ioan Andriţoiu, Universitatea "1
Decembrie 1918", Alba Iulia), arhitectura cetăţilor dacice
(Iosif-Vasile Ferencz, Cristina Bodo, Muzeul Civilizaţiei Dacice
şi Romane, Deva), teribila armă-simbol a dacilor - sabia curbă
de tip falx (Cătălin Borangic, George Ciotlauşi, Asociaţia
Culturală "Sarmizegetusa", Cristian Dima, Cristina Oargă,
Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia), reinterpretarea
unor descoperiri mai vechi (Mihai Blăjan, Muzeul Naţional al
Unirii, Alba Iulia, Cristian-Ioan Popa, Universitatea "1 Decembrie
1918", Alba Iulia), potenţialul turistic şi întreţinerea
cetăţilor dacice (Asociaţia Culturală "Sarmizegetusa").
Desigur, prin specificul motivaţiei simpozionului, accentul a căzut
aupra personalităţii regelui aniversat şi a capitalei /
capitalelor sale (Vasile Moga, Cristinel Plantos, Muzeul Naţional al
Unirii, Mihai Căstăian, Muzeul Orăşenesc Orăştie).
De maxim interes a fost dezbaterea asupra difuzării istoriei dacilor
în rândurile publicului larg, prin participarea extraordinară a
d-lui Marian Ştefan, unul dintre redactorii revistei Magazin Istoric,
precum şi lansarea ediţiei a doua a unei lucrări de referinţă
în istoriografia de specialitate, Cetatea dacică de la Căpâlna,
semnată de Ioan Glodariu şi Vasile Moga, recent apărută
la Editura albaiuliană "Altip". Latura de spectaculos a
manifestării a constituit-o prezentarea "pe viu" a unei săbii
de tip dacic, a cărei reconstituire a fost subiectul preocupărilor
interdisciplinare şi de arheologie experimentală desfăşurate
de mai mulţi ani în cadrul Asociaţiei Culturale "Sarmizegetusa".
A existat chiar şi o latură artistică, aceeaşi Asociaţie
oferind participanţilor o plachetă comemorativă dedicată
regelui Decebal.
Cât
priveşte vizita documentară, dincolo de frumuseţea
intrinsecă a peisajului şi a vestigiilor istorice, reluarea
informaţiilor prezentate cu o zi înainte, referitoare la soluţiile
arhitectonice folosite pentru construirea cetăţilor dacice de la
Ardeu şi Costeşti, a făcut necesară referirea şi
la alte rezultate ale cercetărilor arheologice întreprinse în
ultimii ani. Astfel, a fost adusă în discuţie prezenţa
indubitabilă la Ardeu a unei locuinţe ocupate de un cetăţean
roman; rosturile prezenţei sale nu au fost încă descifrate, dar
descoperirea, posibil prima de acest fel, este deosebit de importantă
în contextul epocii de sfârşit a existenţei statului dac. De
asemenea, detaliile prezentării au făcut să renască în
faţa ochilor vizitatorilor aşezarea dacică de la poalele
cetăţii, activitatea vamei de acolo, intimitatea existenţei
cotidiene a celor care locuiau în cetate, poziţia socială a
rezidentului său principal şi raporturile sale cu superiorii
celorlalte cetăţi dacice din zonă.
Concluziile
exprimate în finalul întâlnirii au accentuat asupra aspectelor benefice
oferite de întâlnirea între specialişti şi pasionaţii de
istorie, primii beneficiind de sprijinul material şi cunoştinţele
din alte domenii oferite de cei din urmă, iar aceştia obţinând
o imagine realistă şi de ultim moment în ceea ce priveşte
interpretarea ştiinţifică a obiectului pasiunii lor.
Simpozionul din acest an s-a dovedit astfel deosebit de relevant în ceea
ce priveşte apropierea între ştiinţa istorică
autentică şi public, oferind participanţilor numeroase
ocazii pentru a medita asupra căilor prin care cercetarea ştiinţifică
poate fi valorificată turistic şi înzestrată astfel şi
cu o utilitate practică - premisă pentru obţinerea în
viitor, din partea societăţii şi a autorităţilor,
a sprijinului logistic şi material necesare pentru continuarea săpăturilor
arheologice şi publicarea rezultatelor cercetării. Prezenţa
presei pe parcursul întregii manifestări şi articolele
publicate ulterior despre simpozion sunt şi ele indicii preţioase
că manifestarea, dincolo de rolul comemorativ pe care şi l-a
atribuit prin titlul ales în acest an, a reuşit să dea naştere
unor obiective pe termen lung, care vizează receptarea corectă a
istoriei naţionale şi transformarea ei într-o sursă de
prestigiu şi de venituri, prin stimularea turismului.
 |
|
Aspect de la simpozion - 17 -18 iunie 2006 |
Cătălin BORANGIC
|
|
