Adunarea reprezentanţilor şvabilor din Banat ţinută la 10 august 1919 a adoptat în unanimitate următoarea hotărîre:

1. În numele tuturor şvabilor, declarăm că sperăm în binele fiecărei naţiuni (adică naţionalităţi – n.n.) din Banat, că un Banat împărţit în graniţe nefireşti înseamnă o ruină economică pentru toate popoarele care trăiesc aici, constituie o cauză pentru sfadă veşnică şi nemulţumiri continue şi tulbură pacea asigurată. În consecinţă dorim indivizibilitatea banatului.

2.  Întrucât Timişoara, centrul vieţii economice şi sociale a fost încorporată României şi suveranitatea M[aiestăţii] s[ale] regele României extinsă asupra Banatului, deoarece noi vedem în Manifestul de la Alba Iulia o garanţie că în statul nostru viitor vom putea dezvolta liber şi neîngrădit caracterul nostru etnic şi limba noastră maternă pe tărîm politic, economic, cultural şi social, şi prin aceasta să ne asigurăm viitorul nostru naţional, dorim ca întreg Banatul, unitar şi nedespărţit să se alipească regatului România.

3.  Această hotărîre se va comunica Conferinţei de Pace.

Frany Wettel şi Karl Möller, preşedinţi

 Dr. Frecot, secretar

 Johann Tengler şi Julius Neuhaus, cenzori

1919 august 10, Timisoara - Rezolutia adunarii reprezentantilor svabilor din Banat, prin care se exprima vointa de aderare la Unirea cu Romania.