România este patria noastră şi a tuturor românilor.
     E România celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.

Barbu Ştefănescu Delavrancea

Ştefan cel Mare în filatelie

       

Ştefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei între anii 1457-1504 şi a avut una dintre cele mai îndelungate domnii din istoria evului mediu, timp de 47 de ani, purtând numeroase războaie. Binecunoscutul şi Binecredinciosul Ştefan cel Mare a zidit peste 40 de mănăstiri şi biserici, a construit şi a ajutat multe mănăstiri din Sfântul Munte Athos şi din diverse ţări, fiind cel mai mare ctitor de lăcaşuri sfinte din Moldova. Printre realizările sale de referinţă se numără mănăstirile Putna (1470), Voroneţ (1488), Războieni (1496), Neamţ (1497), Dobrobăţ )1504). Folosind cu egală măiestrie armele diplomatice, ca şi pe cele ale războiului, Ştefan cel Mare a marcat locul Moldovei în istoria politică şi spirituală a Europei veacului al XV-lea.

Primit cu mare bucurie de poporul Moldovei, pe data de 14 aprilie 1457, pe Câmpia de la Direptate, este uns domn al ţării de către Mitropolitul Kir Teoctist. Timp de 18 ani (1457-1475) tânărul domn Ştefan pregăteşte cu mare grijă lupta antiotomană, consimţind să plătească tribut Porţii Otomane. Îşi consolidează relaţiile externe prin alianţe, sau acolo unde nu reuşeşte, prin lupte, din care iese învingător (înfrângerea lui Matei Corvin la Baia în 1467 şi a tătarilor la Lipnic în 1470).

Războaiele de apărare a independenţei Moldovei încep cu marea confruntare de la Vaslui (Podul Înalt) din 10 ianuarie 1475, în cursul căreia oastea de 40.000 de oşteni a Moldovei învinge marea armată de 120.000 de ieniceri şi spahii, trimisă de sultan şi condusă de Suleiman, să impună din nou Supunerea Moldovei în faţa Imperiului Otoman.

Urmează o nouă invazie otomană în anul 1476, încheiată cu o luptă crâncenă purtată lângă localitatea Războieni cunoscută şi sub numele de Valea Albă (nume împrumutat de la mulţimea oaselor provenite peste vreme de la miile de morţi pe câmpul de luptă). Oastea Moldovei este copleşită şi aparent Ştefan este învins. Este momentul în care, conform legendei, viteazul domn nu este primit în Cetatea Neamţului de către propria-i mamă, care-l îndeamnă să readune oastea risipită şi să se lanseze într-o nouă bătălie. Spiritul legendei este redat întru totul în poezia lui Dimitrie Bolintineanu, „Mama lui Ştefan cel Mare”.

După câteva săptămâni, Ştefan transformă înfrângerea într-o biruinţă, obligându-i pe turci să se abţină de la a mai organiza o nouă expediţie armată, o bună bucată de vreme. Peste groapa comună a vitejilor săi căzuţi la Războieni marele Ştefan a ctitorit în anul 1496 o frumoasă biserică cinstind astfel după douăzeci de ani, jertfa celor căzuţi pentru libertatea Moldovei.

Luptele cu oştile sultanului nu încetează, o nouă bătălie fiind câştigată de oastea Moldovei, în anul 1486, lângă localitatea Scheia. Situaţia internaţională înregistrează însă serioase schimbări nefavorabile politicii Moldovei. Imperiul Otoman încheie înţelegeri de pace cu Veneţia (1479), cu Ungaria (1483) şi cu Polonia (1487). Ştefan cel Mare găseşte greu alianţe antiotomane şi analizând cu înţelepciune noul echilibru de forţe, restabileşte starea de pace cu Poarta, acceptând să plătească un tribut anual începând cu anul 1489. În ultimii lui ani de domnie, Ştefan cel Mare înscrie în rândul victoriilor sale strălucite şi pe cea de la Codrii Cosminului, împotriva unei puternice armate poloneze trimise împotriva sa de către regele Ioan Albert.

Ştefan cel Mare a murit în anul 1504 şi a fost înmormântat la mănăstirea construită de el la Putna. A intrat în istorie şi în conştiinţa poporului ca un comandant militar remarcabil, un strălucit diplomat şi un apărător îndârjit al credinţei şi pământului neamului său.

Ca organizator de ţară, Ştefan cel Mare devine reîntemeietorul Moldovei pentru care a gândit şi realizat un puternic sistem de apărare plin întărirea şi construirea unor cetăţi ca Suceava, Neamţ, Hotin, Soroca, Strei, Chilia, Cetatea-Albă, adăugând la acestea şi cetăţile transilvănene Ciceu şi Cetatea de Baltă. Diplomaţia sa a avut în vedere un larg sistem de alianţe în care se înscriu înţelegerile cu Matei Corvin şi Cazimir al IV-lea Iagello (regele Poloniei care i-a învins pe teutoni în anul 1466), raporturile excelente cu Papa de la Roma, cu Dogele Veneţiei, Şahul Persiei, Ducele Lituaniei şi Ţarul Moscovei.

Principiul de bază al modului de acţiune al lui Ştefan avea în vedere grija permanentă de a nu avea în faţă doi duşmani deodată.

Campion al luptei creştine, supranumit „Athletus Christi” (atletul creştinătăţii), Ştefan cel Mare a fost un domn creştin care a ţinut Biserica şi reprezentanţii el la mare cinste. Mult timp după moartea domnitorului atât prietenii cât şi duşmanii aveau cuvinte de laudă la adresa sa. Faima de care s-a bucurat Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost atât de mare încât numele lui a intrat în balade, legende şi cântece populare transmise din generaţie în generaţie, până în zilele noastre.

Pentru râvna sa faţă de credinţa creştină şi pentru evlavia sa faţă de biserici şi mănăstiri, Ştefan cel Mare a fost canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1992, ziua de pomenire fiind 2 iulie.

Erou al poporului român, Ştefan cel Mare şi Sfânt, este considerat un simbol al luptei pentru neatârnarea, libertatea şi suveranitatea românilor. Locul său în istoria poporului român este marcat cu litere de aur. Primul timbru cu Ştefan cel Mare a apărut în anul 1929, 10 mai, în emisiunea filatelică „10 ani de la Unirea Transilvaniei”. Emisiunea este formată din 6 mărci poştale, iar pe timbrul cu valoarea nominală de 1 leu apar: Regele Ferdinand, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Ioan Corvin şi Cosntantin Brâncuşi. Tirajul emisiune este de 200.000 serii, iar preţul de 50 euro.  

În anul 1938, 8 iunie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Straja Ţării – Voievozii”, formată din 11 timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3+2 lei apare Ştefan cel Mare. Tirajul emisiunii este de 100.000 serii dantelate, având preţul de 45 euro şi 200 serii nedantelate, având preţul de 550 euro.

În anul 1940, 8 iunie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Straja Ţării – Vederi”, formată din 8 timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 5-1 lei este reprezentată Mănăstirea Voroneţ ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Tirajul emisiunii este de 100.000 serii, dantelate, preţul de 35 euro şi 200 serii nedantelate având preţul de 550 euro.

În anul 1941, 1 decembrie a fost pusă în circulaţie emisinea filatelică „Monumente istorice”, formată de 25 de timbre. Pe 12 timbre sunt reprezentate Cetăţile Hotin, Soroca, Cetatea Albă şi Mănăstirea Putna, ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. Preţul emisiunii este de 40 euro.

În august 1944 a fost pusă în circulaţie emisiunea poştală „Cercul Ieşenilor” Bucureşti, formată din două timbre. Pe un timbru al emisiunii apare Ştefan cel Mare, cu un tiraj de 10,000 bucăţi dantelate cu preţul de 17 euro şi 250 bucăţi nedantelate cu preţul de 25 euro.

În anul 1946 a fost pusă în circulaţie emisiunea „Timbrul Statistic”, formată din 4 timbre, pe care apar Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, având preţul de 11 euro.

În anul 1954, 3 iulie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „450 ani de la moartea lui Ştefan cel Mare”, formată dintr-un timbru. Pe timbru apare Ştefan cel Mare şi are valoarea nominală de 55 bani. Tirajul este de 3.000.000 timbre iar preţul de 5 euro.

În anul 1957, 28 aprilie, a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare”, formată din două timbre, fiecare cu valoarea nominală de 55 bani. Pe ambele timbre este reprezentat portretul lui Ştefan cel Mare după o pictură a lui Costin Petrescu. Emisiunea are tirajul de 300.000 serii şi preţul de 5 euro.

În anul 1966, 15 septembrie, a apărut emisiunea filatelică „500 ani de la zidirea Mănăstirii Putna”, formată dintr-un timbru. Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este reprezentată Mănăstirea Putna, ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Tirajul este de 1.000.000 timbre, iar preţul de 2,50 euro.

În anul 1967, 29 iunie, a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Monumente istorice”, formată din 6 timbre şi pe coliţă dantelată e timbrul cu valoarea nominală de 1,60 este reprezentată Cetatea Neamţ, iar pe timbrul cu valoarea nominală de 2,25 lei este reprezentată Biserica Voroneţ ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, coliţa dantelată reprezintă Monumente istorice pe harta României. Coliţa are tirajul de 100.000 bucăţi şi preţul de 7 euro. Emisiunea are tirajul de 200.000 serii iar preţul de 15 euro.

În anul 1969, 15 decembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Fresce”, formată din 6 timbre. Pe trei timbre ale emisiunii sunt reprezentate frescele: Ştefan cel Mare şi familia sa, Regele David şi Geneza, fresce ale Bisericii Voroneţ. Tirajul emisiunii este de 400.000 serii, iar preţul de 6,75 euro.

În anul 1970, 15 mai a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Numismatica”, formată din 6 timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,75 lei este reprezentat un „gros de argint”, monedă emisă de Ştefan cel Mare. Emisiunea are tirajul de 400.000 serii şi preţul de 5,25 euro.

În anul 1970, 29 iunie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Fresce”, formată din 6 timbre şi o coliţă dantelată. Pe patru timbre apar: Mitropolitul Grigore Roşca şi diferite fragmente de frescă ale Bisericii Voroneţ. Tirajul emisiunii este de  400.000 serii şi preţul de 6 euro.

În anul 1971, 30 noiembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Fresce”, formată din 6 timbre şi o coliţă dantelată. Pe două timbre sunt reprezentate fresce de la Biserica Voroneţ, iar pe coliţa nedantelată este reprezentată de asemenea o frescă de la Biserica Voroneţ. Tirajul emisiunii este de 500.000 serii, iar preţul de 8 euro. Coliţa nedantelată are un tiraj de 300.000 bucăţi şi preţul de 8 euro.

În anul 1975, 25 februarie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „500 dani de la Bătălia lui Ştefan cel Mare de la Vaslui”, formată dintr-un timbru. Pe timbrul cu valoarea nominală de 55 bani este reprezentată „Bătălia de la Vaslui” după o pictură a lui D. Obedeanu. Emisiunea are tirajul de 4.000.000 bucăţi şi preţul de 0,75 euro.

În anul 1980, 15 octombrie a fost pusă în circulaţie emisinea filatelică „Uniforme Militare Româneşti”, formată din 7 timbre. Timbrul cu valoarea nominală de 40 bani prezintă un „oştean moldovean” din timpul lui Ştefan cel Mare. Emisiunea are tirajul de 250.000 serii şi preţul de 3,60 euro.

În anul 1981, 27 martie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „125 ani de la înfiinţarea Comisiei Europene Dunărea”, formată din 6 timbre. Timbrul cu valoarea nominală de 55 bani prezintă nava „Ştefan cel Mare”. Emisiunea are tirajul de 200.000 serii şi preţul de 5,50 euro.

În anul 1991, 4 iulie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Mănăstiri” formată din 6 timbre. Timbrul cu valoarea nominală de1 leu prezintă Mănăstirea Putna. Emisiunea are tirajul de 300.000 serii şi preţul de 3,50 euro.

În anul 2000 timbrul a fost supratipărit cu valoarea nominală de 2000 lei şi cu o „troiţă”. Preţul timbrului supratipărit este de 1,10 euro.

În anul 1993, 31 august a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Icoane – Sfinţi”, formată din trei timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 75 lei este reprezentat Ştefan cel Mare. Emisiunea are  tirajul de 360.000 serii şi preţul de 2,25 euro.

În anul 1995, 28 august a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Aniversări – Evenimente”, formată din 5 timbre. Timbrul cu valoarea nominală de 500 lei prezintă Cetatea Neamţului, ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Tirajul emisiunii este de 200.000 serii, iar preţul de 6 euro.

În anul 1996, 24 aprilie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „50 de ani UNESCO”, formată din trei timbre. Pe timbrul cu valoarea nominală de 1500 lei este reprezentată Mănpstirea Voroneţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Emisiunea are tirajul de 60.000 serii şi preţul de 4,75 euro.

În anul 2004, 16 iunie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Bine credinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt” cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la moartea Domnitorului. Emisiunea a fost editată în două blocuri dantelate, fiecare bloc având în componenţă câte trei timbre.

 

 Pe un bloc apar Mănăstirea Putna, Cetatea neamţului şi portretul lui Ştefan cel Mare. Pe celălalt bloc apar Biserica Mănăstirii Dobrovăţ – Iaşi, Cetatea Sucevei şi Epitrahil, Mănăstirea Putna. Emisiunea are tirajul de 62.500 blocuri şi preţul de 8,25 euro.  

În anul 2008, 23 iunie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Monumente înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO”. Este o emisiune comună România – Federaţia Rusă. Emisiunea a fost pusă în circulaţie în cadrul Expoziţiei Filatelice Mondiale – EFIRO 2008 din Bucureşti. Cu această ocazie a fost sărbătorit „Capul de Bour” la „ceas aniversar”, 150 de ani de la apariţia primul timbru românesc.  

Pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei este reprezentată Biserica Sf. Gheorghe a Mănăstirii Voroneţ, construită în numai 4 luni şi jumătate din primăvară până în toamna anului 1488, fiind una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. Pentru marea frescă de pe faţada de vest „Judecata de apoi”, Mănăstirea Voroneţ este socotită „Capela Sixtină a Orientului”, iar „albastrul de Voroneţ” este considerat ca fiind unic în lume. Tirajul emisiunii este de 142.400 timbre, iar preţul de 8 euro.

Numărul mare de mărci poştale apărute precum şi al celorlalte materiale filatelice: ilustrate (vederi), cărţi poştale, ilustrate maxime, întreguri poştale, plicuri speciale, ştampile omagiale, permit întocmirea de colecţii specializate şi exponate filatelice dedicate lui Ştefan cel Mare. De asemenea, toate scrisorile, ilustratele şi cărţile poştale circulate cu mărcile poştale prezentate, fac obiectul colecţionării şi întocmirii de exponate filatelice.  

Ştefan cel Mare, a fost desemnat în data de 21 octombrie 2006, „Cel mai popular şi mai iubit Român al tuturor timpurilor” în cadrul campaniei „Mari Români”.  

Unul dintre cele mai preţioase obiecte rămase de la Domnul Moldovei este sabia lui Ştefan cel Mare, care se află acum în Turcia. Este de datoria Statului Român, a diplomaţiei româneşti să înceapă negocierile cu Turcia pentru repatrierea preţioasei săbii, pentru că locul ei este într-un muzeu din România şi nu din Turcia. Multe state din Europa au reuşit prin negocieri să-şi repatrieze o parte a patrimoniului istoric şi cultural. O foarte bună ocazie pentru repatrierea săbiei lui Ştefan cel Mare este primirea Turciei în Uniunea Europeană, ce va avea loc în al doilea deceniu al secolului al XXI. Parlamentul României, va trebui să-şi spună cuvântul şi să condiţioneze votul acordat în schimbul repatrierii sabiei lui Ştefan cel Mare. Acest demers complex şi delicat trebuie făcut cu sprijinul Uniunii Europene. Europarlamentarii români trebuie să aibă un cuvânt de spus, ferm şi decisiv.

Ioan GALDEA