Comunitatea Românească din Ucraina, reprezentată prin Aurica Bojescu – secretar responsabil al Uniuni Interregionale „Comunitatea Românilor din Ucraina”, scriitor Vasile Tărâţeanu, Preşedinte al Senatului, Uniunii Interregionale „Comunitatea Românilor din Ucraina” – deputaţi în Consiliul regional Cernăuţi şi Ion Botoş, Preşedintele Asociaţiei regionale „Dacia” din Transcarpatia, deputat în Consiliul regional  Transcarpatia, trag un semnal de alarmă al unei moralităţi colective – etnia românească din Ucraina, asupra dreptului reprezentanţilor minorităţilor naţionale de a obţine studii în limba maternă – de la învăţământul preşcolar până la cel universitar, asupra presiunilor enorme pe care autorităţile ucrainene le fac asupra şcolilor româneşti, obligând susţinerea testelor în limba ucraineană, ceea ce, de fapt , înseamnă eliminarea limbii române din învăţământ, asimilarea forţată a populaţiei româneşti prin învăţământ, ceea ce, să recunoaştem, este un atac direct asupra românităţii. În faţa acestui val incredibil de asimilare a unei minorităţi nu putem decât să fim solidari cu toţi românii din Ucraina, de pe planeta pământ, să intervenim pe lângă guvernul României să facă toate demersurile necesare pentru a se clarifica situaţia minorităţii româneşti din Ucraina, ştiindu-se că este vorba, în primul rând, de forţa noastră, mereu actuală, dulcea Bucovină, să întărim manifestările de cultură şi civilizaţie, să-i sprijinim cu manuale, rechizite şcolare, cu publicaţii în limba maternă, cu emisiuni de radio şi televiziune, să le înlesnim trecerea graniţei, să înveţe în şcoli româneşti din România. A sta indiferenţi  în faţa acestei situaţii este egal cu a aştepta cu mâinile încrucişate dispariţia uneia din cele mai importante minorităţi din Ucraina, ceea ce este de nepermis… Iată  pentru ce publicăm această „Poziţie a Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” pentru a fi cunoscută de cetăţenii şi colaboratorii noştri din ţară şi, nu numai, să fie într-un ceas bun,

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Dintre iubirile înstrăinate, presărată cu Doină şi Dor, iubirea de moşie este mereu aromă a fructelor coapte, truda şi jertfa rădăcinilor altoite cu mirifica rotaţie a anotimpurilor, de aceea Basarabia şi Bucovina ni se potrivesc doar nouă pentru că au aceeaşi sevă: Limba Română. Oricâte scenarii au fost şi se vor mai face, precum cel din aprilie 2009, nu se vor putea opune, până la urmă, în calea fluviului desţelenit adânc, care este românitatea, oricâte întoarceri de la graniţa Republicii Moldova se vor mai arăta la orizont, trebuie să le reamintim ultimelor redute că sângele apă nu se face, că pământul acela, respiră după ceasornicul sufletului românesc, în care scriitorii sunt minutarele de aur ale timpului ce-şi vede faţa prin ei, Voronin va înţelege că el şi ai lui fac parte din falsul anotimp ce bate pasul pe loc, minţind, hrănind false iluzii, întreţinând o stare teritorială, denigratoare în ţară şi Europa, sprijinindu-se pe „afinităţile” puterii falsului imperiu de la răsărit. Iată pentru ce subscriem, durerilor, lacrimilor şi speranţelor tinerilor şi scriitorilor ce sunt opriţi cu armele să nu soarbă apa vie din acelaşi izvor cu adevăraţii români de pretutindeni – subscriind, sărutăm Limba Română  - învelim în acelaşi tricolor biruitor, sărutăm inima curajoasă a tuturora şi-o aşteptăm răsărit mereu de soare peste deşertăciunea voroniană! Români din toate Ţările, uniţi-vă!

În numele colectivului redacţional al periodicului „Dacoromania”

Ion Mărgineanu

Ion Străjan