Anul acesta se împlinesc 92 de ani de la Marea Unire înfăptuită de înaintaşii noştri la Alba Iulia , capitala de suflet a neamului românesc.  

 Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, ce-a reunit peste 1228 delegaţi aleşi şi peste 100.000 de oameni veniţi din toate colţurile Transilvaniei pentru a consfinţi, în mod liber de orice constrângere, hotărârea de unire cu patria mamă. Adunarea a fost deschisă de Gheorghe Pop de Băseşti. Într-o atmosferă de puternic entuziasm naţional, sincer, spontan, irezistibil şi masiv al maselor, prin glasul lui Vasile Goldiş, Marea Adunare Naţională a proclamat „unirea acelor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România”.       

 A doua zi au fost alese organele provizorii ale puterii de stat şi anume Marele Sfat Naţional care a jucat rol de for legislativ, condus de Gheorghe Pop de Băseşti şi Consiliul Dirigent, prezidat de Iuliu Maniu şi format din 15 membri. Actul de la Alba Iulia a consfinţit pe vecie, prin votul maselor, înfăptuirea Marii Uniri. Umilinţa, asuprirea socială, naţională, religioasă de sute de ani a românilor din Transilvania precum şi maghiarizarea forţată la care a fost supusă populaţia românească, un adevărat genocid al populaţiei româneşti, a luat sfârşit, prin înfăptuirea acestui măreţ act la Alba Iulia. Pentru împlinirea acestui ideal, mii de români şi-au sacrificat vieţile pe altarul luptei pentru libertate şi unitate naţională.

Rodul luptei de veacuri a tuturor românilor, ţelul lui Mihai Viteazul, care a reuşit pentru o perioadă scurtă unirea Principatelor Române, pentru prima dată în istorie, a fost realizat.

Unirea a fost recunoscută şi de naţionalităţile din Transilvania, în ianuarie 1919 de Comitetul Central Săsesc şi de populaţia evreiască, iar în august 1919 de Congresul Şvabilor de la Timişoara şi de Consiliul Naţional Maghiar de la Târgu Mureş.

   Refuzul autorităţilor maghiare de a recunoaşte hotărârea de unire a românilor şi Consiliul Dirigent, ameninţările proferate de Bela Kun la adresa României reîntregite, ca şi atacurile armatei maghiare împotriva românilor din Transilvania, au impus participarea armatei române la campania din 1919. După o ofensivă în Transilvania şi pe Tisa, în august 1919, armata română, înfrângând forţele maghiare, a pătruns în Budapesta.

Tratatele de pace din 1919-1920 au recunoscut „de jure” o situaţie deja existentă, rod al acţiunii românilor înşişi. S-a creat astfel un cadru favorabil dezvoltării societăţii româneşti, intrată într-o nouă etapă a evoluţiei sale.

Printre făuritorii Marii Uniri s-a aflat o generaţie importantă de oameni politici, din armată, biserică, precum: regele Ferdinand, regina Maria, Ionel I.C. Brătianu, Iuliu Maniu, Gheorghe Pop de Băseşti, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voievod, Ştefan Cicio-Pop, Onisifor Ghibu, Ion Nistor, Take Ionescu, Nicolae Iorga, dr. Aurel Vlad, dr. Aurel Lazăr, dr. Ioan Suciu şi mulţi alţii.

Suprafaţa ţării a sporit de la 137.000 km .p. la 295.049 km .p., iar populaţia a sporit de la 7.250.000 locuitori la peste 15.000.000 locuitori. Aceste creşteri semnificative sunt şi ca urmare a unirii Basarabiei cu România prin „Declaraţia de Unire a Basarabiei cu România”, la 27 martie/9 aprilie 1918 şi a unirii Bucovinei cu România prin „Declaraţia de Unire a Bucovinei cu România”, la 15/28 noiembrie 1918.

Pe plan internaţional, România s-a manifestat ca un factor de stabilitate şi iniţiativă diplomatică, pentru menţinerea păcii, contrar politicii de revizuire a tratatelor de pace, a oricărui atentat la adresa status-quo-ului teritorial.

Regele Ferdinand I (1914-1927) a fost numit „cel loial” pentru că, deşi născut german, a pus interesele României mai presus de legătura lui de sânge şi a luptat împotriva Germaniei în Primul Război Mondial. După încheierea războiului, Ferdinand I a transformat visul de veacuri al românilor în realitate, România Mare.

Supranumit „Întregitorul”, Ferdinand I a fost încoronat la 15 octombrie 1922, la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor. La festivităţi au participat reprezentanţi din 13 state ale lumii. Amplasarea busturilor regelui Ferdinand I şi reginei Maria în faţa Catedralei din Alba Iulia, reprezintă o reparaţie istorică pentru meritul la realizarea Marii Uniri. Rămâne ca în viitor să asistăm şi la realizarea Monumentului Marii Uniri, care să fie amplasat pe Platoul Romanilor din Alba Iulia, pe locul unde cei peste 100.000 de participanţi au aclamat unirea. Generaţia actuală de politicieni trebuie să iasă în evidenţă în această privinţă, iar peste câţiva ani, când vom sărbători Centenarul Marii Uniri, Alba Iulia să strălucească şi prin faptul că se poate mândri cu un superb Monument al Marii Uniri.

În anul 1990, Parlamentul României a legiferat ca Ziua Naţională a României să fie sărbătorită la 1 Decembrie. În perioada 1948-1989, Ziua Naţională a Românei era sărbătorită la 23 august, ca urmare a arestării mareşalului Ion Antonescu şi al lui Mihai Antonescu, la 23 august 1944, la palatul regal.

Prima emisiune filatelică dedicată Marii Uniri a apărut la 15 octombrie 1922 şi se intitulează „Încoronarea Regelui Ferdinand la Alba Iulia ”. Emisiunea este formată din 7 mărci poşale, pe care apar: regele Ferdinand, regina Maria, Mihai Viteazul, catedrala din Alba Iulia şi stema ţării. Tirajul emisiunii este de 100.000 serii dantelate şi 1.000 serii nedantelate.

În anul 1929, 10 mai a apărut emisiunea filatelică „10 ani de la Unirea Transilvaniei ”, formată din 6 mărci poştale pe care apar: regele Ferdinand, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Ioan Corvin, Constantin Brâncoveanu, Avram Iancu, tablou alegoric Unirea şi castelul Bran. Tirajul emisiunii este de 200.000 serii. Între 10 şi 20 mai 1929 la Bucureşti şi Alba Iulia mărcile poştale au fost obliterate cu o ştampilă specială având genericul „Serbările Unirii”.

În anul 1940, 8 iunie a apărut emisiunea filatelică „Straja Ţării - vederi”, formată din 8 mărci poştale. Pe marca cu valoarea nominală de 8+1 lei apare Catedrala Reîntregirii Alba Iulia. Tirajul emisiunii este de 100.000 serii.

În anul 1968, 24 decembrie a apărut emisiunea filatelică „Semicentenarul Unirii Transilvaniei cu România”, formată din trei mărci poştale şi o coliţă nedantelată. Pe mărcile poştale sunt ilustrate: „Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia”, pictură de D. Stoica, „Hora Unirii”, pictură de Th. Aman şi „Adunarea de la Alba Iulia , 1 decembrie 1918” . Coliţa nedantelată are în componenţa ei cele trei timbre. Tirajul emisiunii este de 500.000 serii şi 200.000 coliţe. Cu ocazia Semicentenarului Marii Uniri a fost realizată în Alba Iulia, statuia lui Mihai Viteazul şi amplasată în faţa Palatului Princiar.

În anul 1975, 15 iulie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „375 de ani de la prima Unire Politică a Ţărilor Române sub Mihai Viteazul”, formată din trei mărci poştale şi o coliţă nedantelată. Pe coliţa nedantelată apare statuia lui Mihai Viteazul din Bucureşti. Tirajul emisiunii este de 400.000  serii şi 60.000 coliţe. Chiar dacă a fost de scurtă durată, unirea celor trei Ţări Române, realizată de Mihai Viteazul, a rămas în istorie ca un simbol al unităţii românilor.

În anul 1978, 21 octombrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Aniversarea unor momente din istoria Municipiului Arad”, formată din trei mărci poştale, apărute în triptic. Pe timbrul cu valoarea nominală de 55 bani se află înscrisul „60 ani de la făurirea Statului Naţional Unitar Român” şi prezintă clădirea unde Consiliul Naţional Român Central a avut sediul în Arad. Tirajul emisiunii este de 300.000 serii.

În anul 1978, 1 decembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Aniversarea a 60 de ani de la formarea Statului Naţional Unitar Român”, formată din două mărci poştale. Pe mărcile poştale sunt ilustrate Adunarea de la Alba Iulia , 1 decembrie 1918 şi o carte deschisă, pe o pagină drapelul ţării, pe cealaltă Coloana infinitului. Tirajul emisiunii este de 200.000 serii.

În anul 1983, 30 noiembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „65 de ani de la făurirea Statului Naţional Unitar Român”, formată din două mărci poştale. Pe mărcile poştale sunt ilustrate Tricolorul şi stema ţării şi clădirea Marii Adunri Naţionale. Tirajul emisiunii este de 500.000 serii.

În anul 1985, 29 martie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Aniversări - Comemorări”, formată din 6 mărci poştale. Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei apare Gheorghe Pop de Băseşti, unul din făuritorii Marii Uniri. Tirajul emisiunii este de 200.000 serii

În anul 1988, 1 decembrie cu ocazia aniversării a 70 de ani de la Marea Unire , la Alba Iulia a fost realizată o superbă carte poştală maximă.

În anul 1988, 29 decembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „70 de ani de la făurirea Statului Naţional Unitar Român”, formată dintr-un timbru, cu valoarea nominală de 2 lei. Pe timbru apare stema Republicii Socialiste România pe fondul Tricolorului. Tirajul emisiunii este de 200.000 timbre.

În anul 1990, la 1 decembrie, a fost pusă în circulaţie la Alba Iulia , în Sala Unirii emisiunea filatelică „1 Decembrie - Ziua Naţională a României”, formată dintr-o marcă poştală, pe care este ilustrată Coloana infinitului pe fondul Tricolorului. Tirajul emisiunii este de 600.000 timbre. A fost pentru prima dată când Ziua Naţională a României a fost sărbătorită pe 1 Decembrie. Pe scena amplasată pe Platoul Romanilor din Alba Iulia s-au perindat veterani participanţi la Adunarea de la 1 Decembrie 1918 care au arătat faptul că au retrăit momentele emoţionante de la Marea Unire , momente nepieritoare.

În anul 1992, 27 iulie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „130 de ani de la crearea Ministerului Afacerilor Externe al României”, formată din trei mărci poştale. Pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei apare Ion I.C. Brătianu, unul din făuritorii Marii Uniri, a fost prim ministru al României în perioada 1914-1918 şi 1922-1926. Tirajul emisiunii este de 340.000 serii.

În anul 1992, la 1 decembrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Stema României”, formată dintr-o marcă poştală, pe care este ilustrată stema României. Emisiunea a fost pusă în circulaţie de Ziua Naţională a României, când se împlineau 74 de ani de la Marea Unire. A fost înlocuită stema Republicii Socialiste România cu noua stemă a României. Pe stema României din anul 1992 sunt reprezentate fostele Provincii Româneşti: Ţara Românească, Moldova, Banatul, Dobrogea şi Transilvania. Se constată că în compartimentul Transilvania lipseşte cel mai important element naţional - românitatea. Astfel: secuii sunt reprezentaţi prin însemnele lor soarele şi luna, ungurii prin pasărea legendară turu, iar saşii şi germanii prin cele 7 cetăţi. Românii din Transilvania nu sunt reprezentaţi în noua stemă a României, ceea ce este de nepermis. În această situaţie autorităţile statului trebuie să îndrepte urgent această eroare.

În anul 1993, 8 octombrie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Aniversări-Comemorări”, formată din 6 mărci poştale. Pe timbrul cu valoarea nominală de 319 lei apare Iuliu Maniu, unul din făuritorii Marii Uniri. Tirajul emisiunii este de 360.000 serii.

În anul 1993, 1 decembrie a fost pusă în circulaţie la Alba Iulia , emisiunea filatelică „75 de ani de la Marea Unire ”, formată din patru mărci poştale şi o coliţă dantelată. Pe cele patru mărci poştale apar: Ionel I.C. Brătianu, Iancu Flondor, Pantelimon Halippa şi Iuliu Maniu, iar pe coliţa dantelată apare regele Ferdinand pe fondul României Mari, toţi făuritori ai Marii Uniri. Emisiunea a fost pusă în circulaţie la Alba Iulia în Sala Unirii. Într-o atmosferă emoţionantă filalteliştii şi publicul larg, în prezenţa autorităţilor locale şi centrale, au fost martorii acestui inedit eveniment din cadrul manifetărilor prilejuite de Serbările Unirii din anul 1993.

Datorită unei greşeli de machetare, coliţa a fost retrasă din ciculaţie iar pe 22 februarie 1994 a fost pusă în circulaţie o nouă coliţă. Tirajul emisiuneii este de 500.000 serii, 200.000 coliţe dantelate şi 28.733 coliţe cu eroare.

În anul 2000, 19 mai a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Evenimente 2000” , formată din două mărci poştale, cu ocazia aniversării a 400 de ani de la prima unire a Ţărilor Române de către Mihai Viteazul. Timbrul cu valoarea nominală de 3.800 lei prezintă intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, după o pictură de Wieniawa Btedowski, tabloul se află la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia. Tirajul emisiunii este de 360.000 serii.

În anul 2001, 20 august a apărut emisiunea filatelică „Supratipare”. Timbrul cu valoarea nominală de 115 lei, apărut în anul 1993 şi care îl prezintă pe Iancu Flondor a fost supratipărit cu un papirus roşu şi cu valoarea nominală de 300 lei.

În anul 2008, 15 iulie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Ziua Mărcii Poştale Româneşti - Regina Maria a României”, formată din două mărci poştale cu vinietă şi un bloc-coliţă. Timbrele o prezintă pe regina Maria, regina Marii Uniri. Tirajul emisiunii este de 59.680 serii şi 16.300 bloc-coliţe. A apărut şi o mapă filatelică într-un tiraj de 1.000 exemplare.

Iubită de popor, apreciată de monarhiile din Europa şi respectată de oamenii politici ai primelor patru decenii ai  secolului trecut, Regina Maria rămâne, pentru România, icoana de aur a „Grădinii Maicii Domnului”.

În anul 2008, 1 decembrie, cu ocazia sărbătoririi a 90 de ani de la Marea Unire , Romfilatelia a realizat şi amplasat în Sala Unirii din Alba Iulia un panou filatelic dedicat acestui eveniment. De asemenea Romfilatelia împreună cu Instituţia Prefectului Judeţului Alba au realizat o superbă mapă filatelică într-un tiraj limitat de 500 exemplare. Pe coliţa dantelată a emsiunii filatelice „75 de ani de la Marea Unire ”, a fost aplicat în folio aur, înscrisul „Alba Iulia - 90 - 1 Decembrie 2008” , iar pe manşeta pe care a fost lipită coliţa înscrisul „1918-2008 - 90 de ani de la Marea Unire ”. Mapa filatelică mai cuprinde: o carte poştală maximă, având ca suport Poarta I a cetăţii din Alba Iulia şi un timbru din emisiunea filatelică „2000 de ani de existenţă a oraşului Alba Iulia”, un timbru cu Regina Maria apărut în anul 2008 şi un timbru cu regele Ferdinand apărut în anul 2006, 8 mai din emisiunea filatelică „140 de ani de la fondarea Dinastiei Regale în România şi 125 de ani de la proclamarea Regatului României”.

Prin actul istoric de la 1 Decembrie 1918, Alba Iulia a devenit capitala de suflet a neamului românesc. Anual zeci de mii de români din ţară şi de pretutindeni vin în pelerinaj la Alba Iulia pentru a atinge cu pasul şi a simţi fiorul şi vibraţia ce l-au mişcat odată pe marele voievod Mihai Viteazul, pe martirii Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu şi pe toţi cei care au participat la realizarea şi împlinirea visului de veacuri al neamului românesc. Fiecare pas străbătut prin Cetatea Marii Uniri reprezintă o filă din multimilenara istorie a poporului român.

Toate mărcile poştale realizate şi dedicate Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 precum şi cărţile poştale, ilustrate (vederile), cărţile poştale maxime, întregurile poştale, plicurile speciale, ştampilele speciale şi ocazionale, cartoanele filatelice, mapele filatelice prezentate, de asemenea, toate scrisorile, ilustratele şi cărţile poştale circulate cu mărcile poştale arătate fac obiectul colecţionării şi întocmirii de exponate filatelice.

De o mare valoare filatelică este şi corespondenţa poştală a tuturor făuritorilor Marii Uniri.

Ioan GALDEA