Romānia este patria noastrć şi a tuturor romānilor.

     E Romānia celor de demult şi-a celor de mai apoi
     E patria celor dispćruţi şi a celor ce va sć vie.

Barbu Ştefćnescu Delavrancea

AUREL SĪNTIMBREAN

 

Aurel Sīntimbrean s-a născut īn ziua de 3 ianuarie 1931, īn satul Sāntimbru, judeţul Alba. Părinţii, Aurel (1903-1987) şi Elena (1910-1988), au fost ţărani harnici, cinstiţi, creştini şi iubitori de frumos.

A urmat şcoala primară īn satul natal, īntre anii 1938-1942. Īn toamna anului 1942, a susţinut examenul de admitere la Liceul „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, pe care l-a absolvit īn anul 1950. Tot prin concurs, īn toamna anului 1950, a fost admis la Facultatea de Geologie-Geografie a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj. Din motive social-politice ale familiei, a īntrerupt cursurile primului an universitar 1950-1951, pentru a nu fi exmatriculat. Dezamăgit şi necăjit s-a īntors īn mijlocul familiei la Sāntimbru. Nu după mult timp, s-a angajat pedagog la Ŗcoala profesională din Cugir şi apoi la un laborator de geotehnică pe un şantier de construcţii, pānă īn luna septembrie a anului 1951.

S-a reīnscris la Facultate īn anul şcolar 1951-1952. A terminat studiile universitare īn anul 1955, devenind diplomat universitar īn specialitatea Geologie-Geografie. Īn acest an s-a īnfiinţat pentru prima dată o Comisie guvernamentală cu sediul īn Bucureşti, care a repartizat īn cāmpul muncii toţi absolvenţii cu studii universitare din ţară. Fiind lipsă de geologi īn industria minieră, alături de alţi colegi, a ales munca de geolog īn zona Munţilor Apuseni şi Baia Mare, primind repartiţie la Trustul Minier Brad.

Ŗi-a īnceput activitatea la Īntreprinderea minieră Bucium Izbita, unde se executau lucrări de prospecţiune, explorare şi exploatare pentru minereuri cuprifere. După anul 1958, a fost transferat la Exploatarea minieră Roşia Montană, unde se executau lucrări de explorare şi exploatare a minereurilor auro-argentifere. Aici a ocupat funcţii de şef birou geologic, şef serviciu geologic, iar din 1965 şi pānă īn 1987 funcţia de inginer şef. Din 1987 a lucrat ca inspector general la Inspectoratul Geologic Minier Deva, secţia Alba Iulia, urmărind activitatea de extracţie a substanţelor minerale utile din judeţul Alba.

După o activitate de 36 de ani īn industria minieră din Munţii Apuseni, īn anul 1990 s-a pensionat şi s-a retras īn localitatea natală, Sāntimbru.

Munca de geolog a făcut-o cu pasiune, ceea ce l-a obligat să-şi īnsuşească cunoştiinţe temeinice economice, miniere, de preparare a minereurilor, materializate īn rezultate economice şi publicarea de cărţi, studii şi cercetări, diferite articole, inovaţii şi invenţii. Īn paralel a īndrăgit istoria, īn special arheologia montanistică.

Revoluţia din decembrie 1989 l-a găsit la Sāntimbru. Adunarea cetăţenilor din 24 decembrie 1989, din cele cinci sate ale comunei, a hotărāt alegerea lui Aurel Sīntimbrean īn funcţia de preşedinte a Frontului Salvării Naţionale şi īn continuare preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională Sāntimbru. Īncepānd cu anul 1992 şi pānă īn anul 2008, a fost consilier īn Consiliul local Sāntimbru.

Ca fiu al satului Sāntimbru, s-a implicat īn viaţa social-economică şi culturală a comunei, participānd alături de conducerea administrativă la introducerea gazului metan, a apei potabile, canalizarea şi tratarea apelor reziduale, organizarea de serbări cultural-istorice: „Īntālnire cu fiii satului Sāntimbru” īn anul 1995, „Omagiu satului şi oamenilor săi-760 de ani de atestare documentară a Sāntimbrului”, „Totoi, 770 de ani de atestare documentară”, īn 16 decembrie 2007 şi „Galtiu, 675 de ani de atestare documentară”, „260 de ani de la prima menţiune a bisericii din Sāntimbru”, „135 de ani de la prima menţiune a şcolii din Sāntimbru”, „90 de ani de la marea Unire de la Alba Iulia”, īn 11 mai 2008.

Īmpreună cu Primăria Sāntimbru a iniţiat şi realizat serbările cultural-istorice, cu care prilej, īn anul 1998, a fost ridicat bustul lui Ioan de Hunedoara īn curtea Ŗcolii Generale, care a primit numele acestuia. Īn anii 1999-2000 au fost īnălţate şi sfinţite cāte o troiţă din lemn, īn amintirea eroilor căzuţi la datorie pentru patrie īn cele două Războaie Mondiale, īn satele Galtiu, Coşlariu, Totoi şi Dumitra. La Galtiu, īn 29 noiembrie 2003, a fost dezvelit bustul lui Samoilă Mārza, fotograful Unirii de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, iar īn 2005, īn cimitirul simbolic al eroilor din cel de-al doilea Război Mondial din judeţul Alba de la Sāntimbru, s-a inaugurat un monument īnchinat martirilor Revoluţiei romāne din Transilvania de la 1848-1849, din satele Sāntimbru, Galtiu şi Coşlariu.

Īn cadrul Exploatării miniere Roşia Montană, jud.Alba, pe lāngă funcţia de inginer şef, Aurel Sīntimbrean a ocupat şi funcţia de preşedinte al Comisiei de inovaţii şi invenţii. Īmpreună cu personalul unităţii s-a preocupat de īmbunătăţirea tehnologiilor de lucru, reducerea efortului fizic, creşterea productivităţii muncii, īmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă ale minerilor. Īn urma activităţii depuse a realizat şi brevetat o invenţie şi o inovaţie.

Oficiul de stat pentru invenţii şi mărci Bucureşti, īn data de 23.03.1978, a acordat Certificatul de Inventator nr. 68561 autorilor: geolog Aurel Sīntimbrean, geolog Ŗtefan Palffi, geolog Teodor Hutini, Otto Syekely, Lucian Pripon, Mihai Ianev, Remus Jurj din Roşia Montană, pentru invenţia cu titlul: „Dispozitiv de recoltat probe geologice”.

Dispozitivul de recoltat probe a asigurat mecanizarea lucrărilor de probare geologică care anterior se făcea manual, sporind productivitatea fizică şi reducānd efortul fizic la colectarea probelor geologice. Prin aceste metode de probare s-au recoltat din zăcămānt sute de mii de probe care au fost analizate īn principal pentru Au şi Ag şi numai parţial pentru S, Pb, Zn, metale rare şi disperse, greutate volumetrică.

Acest ansamblu de lucrări, completat cu planuri geologice şi topografice de mare detaliu, au contribuit la cunoaşterea din punct de vedere cantitativ şi calitativ a zăcămāntului, favorizānd dezvoltarea mineritului din Roşia Montană.

Īn această perioadă, īmpreună cu colectivul de geologi şi topografi, Aurel Sīntimbrean a realizat Harta geologico-minieră a zăcămāntului Roşia Montană, scara 1:2000, adusă la zi, precum şi planuri orizontale şi verticale de mare detaliu, pentru fiecare nivel de cercetare şi exploatare ale minei Roşia Montană. Aceasă hartă completată an de an, pānă la īnchiderea minei īn anul 2006, constituie unul din cele mai valoroase documente geologice şi topografice a zăcămāntului Roşia Montană.

Īncepānd cu anul 1970 a fost pus īn exploatare prin lucrări miniere de suprafaţă, Muntele Cetate din Roşia Montană. Programul prevedea realizarea unei producţii medii zilnice de 2000 tone minereu aurifer. Pentru realizarea acestei cantităţi se impunea schimbarea tehnologiei de lucru cu găuri de mină executate cu perforatorul. Īn urma lucrărilor de cercetare şi experimentare a fost brevetată inovaţia: „Īmpuşcări masive īn Cetate, Roşia Montan㔠de colectivul format din geolog Aurel Sīntimbrean, ing. Ioan Iancu, ş.a. Cu această tehnologie se derocau zeci de mii de tone de minereu, la un preţ de cost scăzut.

Familia Aurel Sīntimbrean Elena (sožie), Elena –Nica, Aurel (copii), Aurel (sožul)
Aurel A. Sīntimbrean, cu fiica Aura, 1976

Antonia Rodica Sīntimbrean, cu fiica Aura, 1976

Copiii: Mircea Radu (dreapta) ŗi Ovidiu Doru Sīntimbrean īn žinutć de mineri, 1965

Mare pasionat de istorie, Aurel Sīntimbrean şi-a petrecut mult timp cautānd şi studiind vestigii ale trecutului, foarte numeroase īn zona Roşia Montană, localitatea cu existenţă milenară, una dintre cele mai vechi localităţi cu tradiţie īn exploatarea metalelor preţioase din Europa.

După mulţi ani de investigaţii, studii, cercetări şi strāngerea multor piese privind trecutul istoric al căutătorilor de aur, a realizat Muzeul Mineritului din Roşia Montană. La realizarea lui a fost sprijinit de cei mai apropiaţi colaboratori, geologi, mineri, preparatori, salariaţi ai exploatării, de locuitorii din zonă şi de specialiştii Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, īn frunte cu directorul muzeului, prof.dr. Gheorghe Anghel. Ideea realizării unui muzeu la Roşia Montană a fost lansată īntr-un studiu īn anul 1933. Această idee a fost reluată după anul 1970, odată cu exploatarea Muntelui Cetate care adăpostea cele mai valoroase lucrări miniere daco-romane de la noi din ţară. Iniţiativa a avut un ecou deosebit īn mijlocul locuitorilor din Roşia Montană şi localităţile īnvecinate. Orice piesă deţinută sau descoperită i se aducea cu mare bucurie lui Aurel Sīntimbrean, care a ajuns să fiu cunoscut şi cu apelativul „omul cu vechituri”. Aşa au fost recuperate şi salvate lucrări miniere, obiecte şi piese, cu valoare de patrimoniu, importante pentru istoria noastră naţională.

Muzeul Mineritului din Roşia Montană a fost inaugurat la 23-24 octombrie 1981 cu prilejul aniversării a 1850 de ani de atestare documentară a localităţii şi mineritului, cānd a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice cu participarea unor istorici şi oameni de cultură prestigioşi din Alba Iulia şi Cluj-Napoca, printre care, academician Ŗtefan Pascu, prof.univ. Hadrian Daicoviciu şi alţii.

Complexul muzeistic cuprinde: expoziţia tehnică īn aer liber, lapidarul, lucrările miniere romane din Orlea şi expoziţia pavilionară. Muzeul a fost şi este vizitat şi apreciat de numeroşi vizitatori şi personalităţi din ţară şi străinătate.

Pe lāngă geologie şi istorie, timpul liber şi l-a dedicat unei alte pasiuni: scrisul. Aceasta s-a materializat prin cărţi, articole, studii.

A publicat 13 cărţi legate de mineritul din zona Roşia Montană şi de localitatea natală Sāntimbru:

- Bazil Roman, Aurel Sīntimbrean, Volker Wollmannn – Aurarii din Munţii Apuseni, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982.

- Aurel Sīntimbrean – Muzeul Mineritului din Roşia Montană, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1989

- Aurel Sīntimbrean, Virginia Corb, Cornelia Hălălai – Sāntimbru, schiţă monografică, Alba Print SRL, Petreşti, 1995

- Aurel Sīntimbrean – Serbarea cultural-naţional㠄Īntālnire cu fiii satului”, Sāntimbru-Alba, 23-24 septembrie 1995, S.C. Altip S.A., Alba Iulia, 1997

- Aurel Sīntimbrean – Vārstele satului, Sāntimbru-Alba, „760 de ani de atestare documentară, 1238-1998”, S.C. Altip S.A., Alba Iulia, 1998

- Aurel Sīntimbrean, Horea Bedelean - Roşia Montană-Alburnus maior, Cetatea de scaun a aurului romānesc, Ed. Altip, Alba Iulia, Ediţia I-a, 2002; Ediţia II-a, 2004.

- Aurel Sīntimbrean şi colaboratorii -  Samoilă Mārza (1886-1967), fotograful Unirii Transilvaniei cu Romānia, 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, Ed. Altip, Alba Iulia, 2003

- Aurel Sīntimbrean, Florin Croitoru -  Biserica şi şcoala īn viaţa satului Sāntimbru-Alba, Ed. Altip, Alba Iulia, 2005

- Aurel Sīntimbrean, Horea Bedelean, Aura Bedelean - Aurul şi argintul Roşiei Montane, Ed. Altip, Alba Iulia, Ediţia I-a, 2006; Ediţia II-a, 2009; Ediţia III-a, Ed. Alexandria, Suceava, 2013.

- Aurel Sīntimbrean, Horea Bedelean, Aura Bedelean - Bazil Roman, fotograful aurarilor din Ţara Moţilor-Munţii Apuseni, Ed. Altip, Alba Iulia, 2008

- Aurel Sīntimbrean, Horea Bedelean, Aura Bedelean – Monografia comunei Sāntimbru, Ed. Altip, Alba Iulia, 2013

- Aurel Sīntimbrean, Horea Bedelean, Aura Bedelean, Lucian Muntean – Samoilă Mārza, 1886-1967, fotograful Unirii Transilvaniei cu Romānia, 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, Ediţia II-a, Ed. Alexandria, Suceava, 2016.

- Bazil Roman, Aurel Sīntimbrean, Volker Wollmannn – Aurarii din Munţii Apuseni, Ediţia a II-a, revizuită, Ed. Casa Cărţii de Ŗtiinţă, Cluj-Napoca, 2017

 

Cărţile scrise despre Sāntimbru au fost lansate īn cadrul serbărilor cultural-istorice ce au avut loc īncepānd cu anul 1995, iar cele despre minerit īn cadrul unor manifestări ce au avut la Roşia Montană, Cluj-Napoca, Turda, Bucium, Aiud, Alba Iulia.

 Īn paralel cu obligaţiile de serviciu şi după aceea la pensie, Aurel Sīntimbrean a realizat studii tehnico-economice, comunicări ştiinţifice, diverse cercetări şi articole, cu caracter geologic, minier şi istoric. Dintre acestea se pot aminti:

- Studii tehnico-economice de dezvoltare a Exploatării miniere Roşia Montană pe perioada 1970-1985.

- Aurel Sīntimbrean, Perspectivele Exploatării Miniere Roşia Montană, Revista Minelor, nr.1/1972.

- Ioan Mārza, Aurel Sīntimbrean, Adrian Moţiu, Ŗtefan Palfi, Lucreţia Mārza, Cecilia Ciura, Pegmatitele cu molibdenit de la Vinţa (Munţii Apuseni), vol.XXIII, p.317-327, Studii şi Cercetări de Geologie, Geofizică, seria Geologie, Tomul 8, 1973.

- Aurel Sīntimbrean, Volker Wollmann, Aspecte tehnice ale exploatării aurului īn perioada romană la Alburnus Maior (Roşia Montană), īn Apulum-Acta Musei Apulensis, XII/1974, p.240-279.

- Aurel Sīntimbrean, Volker Wollmann, Complexul muzeistic al Exploatării Miniere Roşia Montană (jud. Alba), Revista Muzeelor şi Monumentelor, nr.7/1980, p.62-68.

- Aurel Sīntimbrean, Volker Wollmann, Noi valori intrate īn patrimoniul complexului muzeistic al Exploatării miniere Roşia Montană, judeţul Alba, Revista Muzeelor şi Monumentelor, nr.7/1985, p.64-75.

- Vasile Moga, Aurel Sīntimbrean, Sfincşi funerari la Alburnus Maior, Studii şi Cercetări de istorie veche şi arheologie, 2, Tomul 47, aprilie-iunie 1996, Institutul de Arheologie, Academia Romānă.

- Aurel Sīntimbrean, Īnvăţămāntul minier la Roşia Montană, Apulum, Acta Musei Apulensis, XXXVIII/2, 2001, p.147-154

     

A fost un permanent şi neobosit colaborator al revistelor „Dacoromania, Revista Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea Romāniei” (Alba Iulia), Condeiul ardelean (Covasna), Valahia Dacia Nemuritoare (Bucureşti), ziarului Unirea (Alba Iulia).

Aurel Sīntimbrean şi-a desfăşurat o mare parte din viaţa şi activitatea sa īn industria minieră din Munţii Metaliferi, cunoscānd destul de bine resursele minerale, viaţa social-culturală a locuitorilor, istoria acestor ţinuturi, bogatele vestigii arheologice, diferite tradiţii, etc. De aceea a fost consultant ştiinţific pentru unele reportaje, filme de scurt şi lung metraj şi a fost intervievat de jurnalişti de presă, radio şi televiziune. S-a implicat activ īn problema salvării Roşiei Montane, atunci cānd s-a īncercat punerea īn aplicare a proiectului de exploatare a zăcămāntului de către o companie canadiană. Pe toată perioada campaniei a fost solicitat şi a participat la conferinţe sau la emisiuni de la diverse televiziuni, cu intervenţii īnregistrate sau transmise īn direct. Peste tot a susţinut salvarea patrimoniului naţional, o Roşie Montană a viitorului, a romānilor.

O activitate semnificativă a avut īn cadrul Asociaţiei non-profit „Ţara Iancului-Iubirea Mea”, Deva, preşedinte fondator ing. Ioan Paul Mărginean.

Pentru munca depusă şi rezultatele obţinute, pentru implicarea īn viaţa socială a fost onorat cu medalii şi diplome: Medalia Muncii, Consiliul de Stat, Decretul nr. 622/4 august 1966, Medalia a 50-a aniversare a Partidului Comunist Romān, Decretul nr. 137/1971, Medalia a 25-a aniversare a proclamării Republicii, Decretul nr. 480/1972, Medalia comemorativ㠄A 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă”, decretul prezidenţial 168/1984, Diploma de „Cetăţean de onoare” al comunei Sāntimbru, acordată de Consiliul local, prin Hotărārea nr. 27 din 14 septembrie 1995, Diploma de merit” acordată cu ocazia aniversării īn 2004, a 5 ani de la īnfiinţarea Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea Romāniei” şi lansarea revistei „Dacoromania”, pentru contribuţia deosebită  adusă fundaţiei şi revistei, Diplomă, acordată de I.P.S. Andrei, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romāne de Alba Iulia, pentru devotament faţă de Biserică şi spiritualitatea ortodoxă, dată īn reşedinţa din Alba Iulia cu nr. 72-C, anul māntuirii 2005, luna iulie, ziua 3, Ordinul Credinţă şi Unire, nr. 144/23 Decembrie 2016, pentru slujirea rodnică a Bisericii lui Hristos, īn care v-aţi manifestat „credinţa lucrătoare prin iubire” (Galateni 5,6), se acordă de Arhiepiscopia Ortodoxă Romānă, Alba Iulia. Cu preţuire şi binecuvāntare, + Irineu, Arhiepsicop al Alba Iuliei.

La 20 mai, inginerul Aurel Sīntimbrean s-a stins din viaţă şi a fost īnmormāntat īn cimitirul comunei natale Sīntimbru.

Aducem un ultim omagiu, unui om cu inimă de aur, Aurel Sīntimbrean, intelectual de marcă, iubitor de cultură şi istorie, iniţiator şi militant patriot pentru cinstirea trecutului istoric al moţilor şi a neamului romānesc.

Redacţia revistei Dacoromania cu sprijinul familiei Sīntimbrean