Bârtin (com. Vadu Crişului). A fost împuşcat judele comunal (primarul) Dumitru Bolojan. Vina: "se împotrivise soldaţilor bolşevizaţi care rechiziţionau tot ce găseau în sat".

     Bojei. La 8 febr. 1919, baionetele călăilor au însuliţat  trupul  învăţătorului şi teologului Vasile Filip. Patul puştii îi sfarmă oasele. Schingiuitorii îl batjocurau: "strigă Trăiască România Mare". Glasul stins al martirului şoptea "Trăiască România Mare!"

     Bratca: Ţăranii fruntaşi David Ţepele şi Dumitru Ţepele săpau o groapă în care gândeau să-şi ascundă averea. Surprinşi de soldaţii unguri li s-au tăiat urechile şi nasul. Coşul pieptului a fost străpuns cu baioneta şi au fost îngropaţi pe jumătate vii. Au fost acuzaţi că sapă tranşee pentru români, au fost îngropaţi într-o groapă de nisip cu picioarele afară.

     Câmp (azi la oraş Vaşcău). Fruntaşul Vasile Radac a lui Ionuţ, întorcându-se acasă de la târgul din Vaşcău, fu împuşcat de unguri.

     Câmpanii de Jos. Au fost împuşcaţi ţăranii Tănase Pele-Puiu şi Tănase Pele-Bibu la 11 nov. 1918, după ce au fost batjocoriţi, au fost duşi pe hotar şi împuşcaţi ca nişte câini.

     Câmpanii de Sus. Au fost împuşcaţi ca şi cei din Câmpanii de Jos (şi odată cu ei) Ion Pele a Neamţului şi Ilie Cismaş al Naşului.

     Ceica. În gară, licenţiatul în litere Sever Alexandru Pele, locotenent în rezervă, care a organizat garda naţională din Tinca, a fost crunt bătut de secui. Trupul ciuntit n-a rezistat. A murit în clinica din Cluj

     Ciutelec (sat. com. Tenteu). Teodor Mogdaciu, ucis în curte la jupân Itic, şi Ioan Sorca, împuşcat sub ochii familiei.

     Cristiorul de Jos. Au murit, bătuţi fiind de secui: Filimon Dolog a Creţului şi Mihai Dolog.

     Cristiorul de Sus. Fetiţa Elene Tomşa a Ionuţului-Hundroaie, de 14 ani, a fost împuşcată pentru că îşi apărase cinstea. Ducându-se la moară fu surprinsă în drum de secui, în vinerea Floriilor, din anul 1919. Românca ştiu să-şi apere cinstea cu un adevărat eroism şi scăpând din mâinile lor fu luată la ţintă şi doborâtă.

     Dijir (la com. Abram, jud. Bihor). La 1/14 faur 1919, soldaţii săcui sub conducerea ofiţerilor l-au bătut şi împuşcat pe preotul gr. cat. Mihaiu Dănilă şi după ceea i-au devastat casa.

     Finiş. Gheorghe Palcuţ a fost delegat al sătenilor dim Finiş la Alba Iulia, primarul comunei a fost omorât de unguri. Om de carte, rătăcit speriat prin codrii, urmărit ca o fiară sălbatică. Bolşevicii l-au chemat în sat sub cuvânt de onoare că nu i se va întâmpla nimic. L-a adus, desigur şi dorul celor 3 copii mici. Dar în ziua de 17 aprilie 1919, fu împuşcat pe loc, imediat după prezentare. Mergea cu soţia să facă târguieli de Paşti, la Beiuş… prin înscenarea unui tărcăian cu numele Ioan Gyuli, este prins de soldaţii secui-bolşevici şi executat.

     Haieu (Sânmartin Oradea). În acest sat a fost asasinată Maria Bara… pentru că era româncă şi a vorbit româneşte.

     Hotar (com. Ţetechea). Morarul Moise Grec a lui Dinuţ, originar din Seghişte, om cu vază, ştiutor de carte, sfătuitorul şi îndrumătorul sătenilor, fu ridicat în ziua de 10 nov. 1918 de la casa sa, dus lângă Criş şi împuşcat.

     Lugaşul de Jos. Garda maghiară s-a răzbunat asupra familiei Ilea, care trimisese un delegat la Alba Iulia. În luna dec. 1918 ungurii se răzbună pentru faptele harnicului student Ilea Teodor… care s-a întors de la Alba-Iulia. O ceată de gardişti unguri l-au legat pe tatăl Ilea Teodor pe fii săi Teodor, Gavril, Dumitru şi Florian. I-au lovit cu baionetele. În urma acestor lovituri tatăl Teodor a murit. În ziua de 18 aprilie 1919 tânărul fruntaş Bica Florian, de 34 de ani, a fost pus la ţarină de bolşevicii aflaţi în retragere, aceştia au voit să-i ia caii omului, tânărul s-a opus, din cauza asta bolşevicii s-au revoltat şi prin lovituri de baionete şi împuşcare au ucis pe bunul om şi caii lui.

     Mădăraş. Fu împuşcat în căruţa sa cu care ducea lemne de foc acasă, Iosif Silaghi Oargă.

     Nimăeşti (com. Curăţele). A fost executat în grădina Cazărmilor - din Beiuş - flăcăul Constantin Cucu din Nimăieşti.

     Olcea. La 11 nov. 1918 s-a tras în populaţie şi au rămas doi morţi şi mai mulţi răniţi.

     Păntăşeşti (com. Drăgăneşti). Ungurii din Tărcaia, oameni de încredere ai soldaţilor secui stabiliţi în regiune, au dat foc comunei Drăgăneşti, au încercat să facă acelaşi lucru şi la Totoreni, iar cu puţin timp înainte de trecerea armatei române în zonă au pătruns în localitatea Păntăşeşti unde au tăiat sânii femeii Iovan Ana, care în urmă a fost ucisă prin plumb.

     Pocei. În 3 martie 1919, pe trenul care pleca din Pocei spre Oradea, Mihai Feruţ, locuitor din Pocei a vorbit cu un român în tren româneşte. Soldaţii maghiari înţelegând că el vorbeşte româneşte, l-au atacat şi bătut cu patul puştii în urmă au deschis fereastra şi la comandă l-au dat pe fereastră afară din tren când mergea trenul cu cea mai mare viteză. Nu se ştie ce s-a întâmplat cu el.

     Poieni. Ţăranul Gheorghe Tămaş numai cu o mână (era invalid de război) a fost îngropat în pământ până la gât şi împuns cu baionetele, iar când mai era o slabă licărire de viaţă în trupul său i-au adus părinţii ca să fie împuşcat înaintea lor.

     Poiana. Micula Pătruţ a popii zis Hopa, fu împuşcat. Vitele i s-au furat şi tăiate pentru bolşevici.

     Satu Barbă (co. Abram). Aici au fost schingiuiţi românii Farcaş Ioan şi Chergi Ioan.

     Sălişte de Vaşcău. Au fost împuşcaţi olarii Toma Petrişor a Hucului şi Gheorghe Tulran a Dighii. Fiind duşi la târg cu oale, au fost prinşi şi împuşcaţi lângă Lazuri de Hălmagiu, unde mai târziu au fost găsiţi de păstori şi îngropaţi.

     Sânlazăr. Fruntaşul sătean Florian Popovici a fost asasinat în modul cel mai odios de către garda ungurească bolşevică. I s-au împlântat baionetele în umeri şi coaste şi a fost hărţuit şi purtat pe uliţi până la nesimţire, apoi împuşcat în curtea sa, în faţa soţiei şi a copiilor micuţi, faptul că a crezut în venirea românilor pe plaiurile lui, încingând la brâu tricolorul românesc.

     Sebiş (de Beiuş). Ioan Pop a lui Osel, voind să meargă la moară, la Negru. În comuna Drăgăneşti, s-a întâlnit cu armata ungară, a fost împuşcat şi a doua zi a murit.

     Sighistel. Primii patru români de aici, ucişi: Sofron Baicu, Teodor Pele, Macsim Zoica şi Sandre Zoica. Au urmat Ştefan lui Simion, din Băiţa omorât de o schijă de grenadă, Ghergar Vasile, tot din Băiţa împuşcat, Paşca Ilie a Ciontului în vârstă de 60 de ani, omorât de gloanţele, lângă gospodăria s-a făcută scrum, Tuduc Costan a Licuţii, de 73 ani, împuşcat şi ars cu casă cu tot, Boldor Vasile, ars de viu cu casă cu tot, Boldor Măriuca, arsă de vie, Roman Măriuca, arsă, i s-a găsit numai cenuşa şi câteva oase, Haneş Ileana, de 60 de ani, împunsă cu baioneta şi arsă, Paşca Anisie a lui Costi, împunsă cu baioneta şi arsă.

     Sohodolul de Vaşcău. La 17 aprilie 1919 este ucis Ştefan Stoiţa a Marcului de către unguri şi secui care se retrăgeau din faţa ofensivei române.

     Iliad. A fost ucis un ţăran.

     Tărcaia. În sâmbăta Paştilor, 19 aprilie 1919, când între trupele române şi unităţi ale armatei ungare-secuieşti se dădeau lupte pentru Tărcaia, a fost ucis un căpitan român de către bolşevicii din Tărcaia.

     Ţeţechea. A fost împuşcat Teodor Corb, iar mama sa Gui Rusandra şi fiul Gaşpar au fost străpunşi cu baioneta.

     Ţigăneşti. A fost asasinată femeia lui Ioan Hogea.

     Vaşcău. Nicolae Bogdan, om cu şcoală, directorul băncii "Şoimul" fu ucis lângă Lunca".19

     "La Făget, un mare centru româneac al Banatului, un aeroplan unguresc a aruncat bombe asupra românilor care ţineau o adunare naţională în piaţa satului şi a făcut un adevărat masacru: "peste 100 de oameni au fost ucişi".

     "Masacrele au început chiar în cursul lunii noiembrie 1918, sub pretextul restabilirii ordinii publice… În cele 300 de omoruri săvârşite în judeţul Arad, din noiembrie 1918 până în februarie 1919. Toate victimele au fost români, ucişi de unguri… Execuţii în masă au avut loc şi în comunele Chereluş, Covăsânţ, Curtici, Giurcuţa ş.a.20

Reintrarea României în război

     La 10 noiembrie 1918 România a denunţat tratatul de pace cu Germania şi a reintrat în rândurile aliaţilor. Începând din 16 noiembrie armata română intră în Transilvania şi se opreşte pentru ca Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia să se desfăşoare în linişte.

     După 1 Decembrie 1918, armata română a ajuns la linia de demarcaţie, conformă cu armistiţiul de la Belgrad.

     Ca urmare a atrocităţilor comise de unguri în ţinutul Clujului, armata română, cu aprobarea aliaţilor a intrat în Cluj.

     La chemarea Consiliului Dirigent, ofiţerii şi sodaţii români din fosta armată austro-ungară se integrrează în armata română pentru ducerea la îndeplinire a Hotărârii de la Alba Iulia. Aceasta însemna alungarea cu arma în mână a ungurilor ce maltratau populaţia românească din zona lor de ocupaţie.

     În Abrud, centrul marilor victorii repurtate de Avam Iancu a luat fiinţă Detaşamentul "Horea" condus de locotenentul în rezervă av. Avram Vesa. Detaşamentul "Horea" compus din 600 de moţi a început lupta cu ungurii la Hălmagiu şi a continuat la Ciuci (Vârfurile), Dealul Mare şi Tărcaia. Integraţi în armata română, moţii din Detaşamentul "Horea" au luptat până la victoria finală, reputată împotriva armatei bolşevice al lui Bela Kun.

     La 4 august 1919 armata română a ocupat Budapesta.

     Înaintarea armatei române pe teritoriul Ungariei în vara anului 1919 va fi prezentată într-un al studiu.

Prof. Ilie Furduiu

Bibliografie

Constantin Kiriţescu, 1989, "Istoria războiului pentru întregirea României - 1916-1919", vol. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, p. 396.

2. C. Kiriţescu, op. cit., p. 397.

3. Ilie Furduiu, 2001, "Abrud - pagini de eroism", Ed. Altip Alba Iulia, p. 101.

4. Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, 1976, "Maeştrii ingeniozităţii româneşti", Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, p. 158.

5. Daniel Cocoru, 1981, "20 de ştiinţe ale secolului XX", Ed. Albatros, Bucureşti, pp. 38-39.

6. Mircea Muşat şi Ioan Ardeleanu, 1983, "De la statul geto-dac la statul român unitar". Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, p. 519.

7. Mircea Muşat şi Ioan Ardeleanu, op. cit., p. 590 (îl citează pe I.I. Pârvu "Voluntarii din America")

8. Ion Clopoţel, 1926, "Revoluţia din 1918 şi unirea Ardealului cu România", Cluj, pp. 27-28.

9. Ion Nistor, 1923, "Unirea Bucovinei", Cernăuţi, pp. 78-79.

10. x x x, 1923, "Marea Unire de la 1 decembrie 1918", Bucureşti, Societatea Astra, pp. 23-24.

11. "Glasul Bucovinei", nr. 1 din 22 oct. 1918.

12. Ion Clopoţel, op. cit. pp. 37-38

13. "Glasul Bucovinei", an. I, nr. 3/29 octombrie 1918.

14. "Aradi Hirlap" din 25 nov. 1918.

15. Ziarul "Unirea" din 24 nov. 1918.

16. Ziarul "Românul", an VII, nr. 27 din 12 XII 1918.

17. Gheorghe Iancu, 1985, "Contribuţia Consilului Dirigent la consolidarea statului naţional unitar român (1918-1920)".

18. Aurel Gociman, 1932, "Măcelul de la Beliş din 1918", Bucureşti, pp. 7-74.

19. Stelian Vasilescu, 1994, "Calvarul Bihorului (1918-1919)", Ed. Galant, Oradea, pp. 7-94.

20. Constantin Kiriţescu, 1989, "Istoria războiului pentru întregirea României - 1916-1919", vol. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, pp. 404-417.

partea 1