|
Continuare
din revista Dacoromania Nr.22/2005
Limba ucraineana în calitate de L1 au recunoscut-o
55.715 ucraineni şi 106 reprezentanţi ale altor naţionalităţi,
încă 16 ucraineni şi 343 reprezentanţi ai altor etnii care
au declarat în calitate de limbă maternă altă limbă
decât ucraineană posedau liber limba de stat - în total 56.180 de
persoane sau 99,9% posedau limba ucraineană şi doar 81 persoane
nu utilizau limba de stat.
Limba
rusă era recunoscută în calitate de L1, de către 291 ruşi şi 43
reprezentanţi ale altor etnii, încă 31 de ruşi şi
16.462 de reprezentanţi ale altor naţionalităţi care
au recunoscut în calitate limbă maternă altă limbă
decât limba rusă posedau liber limba rusă. In total limba rusă
era cunoscută liber de către 16,827 persoane sau 29,9% din
populaţia raionului.
În
calitate de L1
au recunoscut limba etniei 37 din cei 55 de moldoveni şi 23
din cei 38 de români. In afară, de aceasta încă l persoană
care s-a declarat moldovean a recunoscut în calitate de limbă maternă
limba română. Limba română în calitate de L1 era
utilizată doar de către 51 de persoane sau doar de către
53,8% din populaţia apartenentă la etnia română (în 1989
acesta cifră era de 167 persoane sau 72,3%).
Reieşind
din cele relatate mai sus, putem constata, ca zona raionului Zastavna
dintre Nistru şi Prut din imediata apropiere de zona basarabeană
a răzeşimii şi mazilimii, în care acum încă 150-200
de ani mai vorbea frecvent româneşte, a devenit o zonă a
ucrainizării totale, iar la următorul recensământ numărul
românofonilor născuţi în acest raion va atinge doar câteva
persoane.
Referitor
la „urmele româneşti” din acest raion nordbucovinean vom reveni
ceva mai târziu. (L1
- limba maternă)
COMPONENTA
ETNICĂ A RAIONULUI CHIŢMANI ÎN 2001
Tabelul 46
După
cum putem observa din tabelul 46, populaţia raionului în 12 ani a scăzut
cu 1,8%, însă numărul ucrainenilor a scăzut doar cu 0,4%,
iar cota lor a crescut cu 1,1% - în primul rând datorită asimilării
reprezentanţilor altor etnii.
De la
ultimul recensământ sovietic la primul recensământ ucrainean
numărul persoanelor din raionul Chiţmani aparţinând etniei
române a scăzut de la 534 persoane la 204 - cu 330 persoane sau cu
61,8%. Şi principala pricină este asimilarea - în raion nu
există nici o biserica românească şi nici într-o şcoală
limba română nu este studiată. Populaţia românofonă
din zona istorică a Ţării Şipeniţului şi răzeşimii
dintre Prut, Nistru şi Colacin din imediata apropiere de Pocuţia
galiţiană, care înaintea ocupaţiei habsburgice era
majoritară este pe cale de dispariţie. Să analizăm
situaţia lingvistică.
SITUAŢIA
LINGVISTICĂ DIN RAIONUL CHITMANI ÎN 2001
Tabelul 47
Limba ucraineană în calitate de L1 au
recunoscut-o 71.744 ucraineni şi 286 reprezentanţi ale altor naţionalităţi,
încă 55 ucraineni şi 648 reprezentanţi ai alto etnii care
au declarat, în calitate de limbă maternă altă limbă
decât ucraineană posedau liber limba de stat - în total 72.733 de
persoane sau 99,8% posedau limba ucraineană şi doar 81 persoane
nu utilizau limba de stat
Limba
rusă era recunoscută în calitate de L1 de către
563 ruşi şi 91 reprezentanţi ale altor etnii, încă 90
de ruşi şi 18.356 de reprezentanţi ale altor naţionalităţi
care au recunoscut în calitate limbă maternă altă limbă
decât limba rusa posedau liber limba rusă. În total limba rusă
era cunoscută liber de către 19.100 persoane sau 26,2% din
populaţia raionului.
În
calitate de L1 au
recunoscut limba etniei 56 din cei 88 de moldoveni şi 55 din cei 116
de români, în afară de aceasta încă 7 ucraineni şi l
persoană care s-a declarat găgăuz a recunoscut în calitate
de limbă maternă „limba moldovenească”, iar 1 ucrainean
şi 1 moldovean au declarat în calitate de L1 limba
română. Limba română în calitate de L1 era
utilizată doar de către 121 de persoane sau 0,17% din populaţia
raionului, inclusiv de 111 persoane sau doar de către 54,4% din
populaţia apartenentă la etnia română (în 1989 acesta
cifră era de 167 persoane sau 72,3%).
Este
interesant faptul că 117 de români (din 288 declaraţi români)
au declarat în 1989 în calitate de limbă maternă româna, iar
în 2001 români s-au declarat doar 116 persoane (limba română în
calitate de L1 au
declarat-o doar 55 dintre aceste persoane).
Acest
lucru ne demonstrează clar legătura dintre păstrarea limbii
materne şi menţinerea vie a conştiinţei naţionale.
După părerea noastră la următorul recensământ
populaţia românească nu va depăşi în acest raion câteva
zeci de persoane. Referitor la „urmele româneşti” din acest
raion nordbucovinean, azi aproape în întregime ucrainizat, vom reveni pe
parcurs.
COMPONENŢA
ETNICĂ A RAIONULUI VIJNIŢA ÎN 2001
Tabelul 48
SITUAŢIA
LINGVISTICA DIN RAIONUL VIJNIŢA IN 2001
Tabelul 49
|
