|
COMPONENŢA
ETNICĂ A RAIONULUI HERŢA ÎN 2001
Tabelul 62
SITUAŢIA
LINGVISTICĂ DIN RAIONUL HERŢA IN 2001
Tabelul 63
După
cum s-a putut observa din tabelul 62, raionul Herta este unicul raion din
regiunea Cernăuţi şi Ucraina, în care majoritatea covârşitoare
o constituie persoanele care s-au declarat români - 91,5%, iar populaţia
românească - 96,5%. Aici a fost înregistrat şi cea mai mare
creştere a numărului de români - 25,6% - parţial sporului
natural şi, parţial, revenirii la denumirea firească de români
a populaţiei satelor bucovinene (Ostriţa, Tureni şi Mamomiţa)25 din
fostul raion rural Cernăuţi, unde românii în mod arbitrar -
erau trecuţi în timpul recensămintelor sovietice ca fiind
moldoveni.
Populaţia
românească din raion a crescut în 12 ani de la 27.517 persoane la
30.310 - cu 2.793 persoane sau cu 9,4% şi atinsese 96,5% din populaţia
raionului (în 1989 cota ei era de 92,9%).
Crescuse
şi cota ucrainenilor de la 1.569 la 1.616 (datorită
sporului natural şi asimilării unui număr de români şi
ruşi din oraşul Herţa - absolvenţi ai şcolii
ucrainene). Este de remarcat că în raion exista doar o singură
localitate majoritar ucraineană - satul bucovinean - Mamorniţa
ucraineană (492 de locuitori).
În
toate localităţile raionului funcţionează şcoli
şi biserici româneşti. În anul de studii 2003/2004 în raion
funcţionau 10 şcoli medii, 7 medii incomplete şi 11 şcoli
primare româneşti cu 315 clase şi un contingent de 5.446 de
elevi (în raion mai funcţiona o şcoală medie ucraineană
la Herţa şi una primară ucraineană la Mamomiţa cu
un total de 15 clase şl 259 de elevi) Pe teritoriul raionului funcţionează
mănăstirea de la Bănceni, la Herţa apare „Gazeta de
Herţa”.
Să ne
adresăm situaţiei lingvistice din această zonă.
Limba
ucraineană în calitate de L1 au recunoscut-o
1.488 ucraineni şi 72 reprezentanţi ale altor naţionalităţi,
încă 105 ucraineni şi 10.674 reprezentanţi ai altor etnii
care au declarat în calitate de limbă maternă altă limbă
decât ucraineană posedau liber limba de stat - în total 12.339
de persoane sau 38,2% posedau limba ucraineană.
Limba
rusă era recunoscută în calitate de L1 de
către 271 ruşi şi 121 reprezentanţi ale altor etnii,
încă 22 de ruşi şi 16.197 de reprezentanţi ale altor
naţionalităţi care au recunoscut în calitate limbă
maternă altă limbă decât limba rusă posedai: liber
limba rusă. În total limba rusă era cunoscută liber de
către 16.611 persoane sau 51,4% din populaţia raionului
înregistrând cel mai înalt nivel de cunoaştere a limbii ruse din
zona rurală a regiunii.
În
calitate de L1 au
recunoscut limba etniei 511 din cei 756 de moldoveni şi 29.453 din
cei 29.554 de români, în afară de aceasta încă 2 ucraineni si
3 români au declarat în calitate de limbă maternă “limba
moldovenească”, limba română a fost recunoscută drept
maternă de către 237 moldoveni, 87 de ucraineni, 20 ruşi,
11 unguri, 5 nemţi, 2 azeri, 2 letoni, 1 lituanian, l italian, l
polon, şi 1 belorus. Limba româna în calitate de L1 era
utilizată doar de către 30.337 de persoane sau 93,88% din populaţia
raionului, inclusiv de 30.204 persoane sau 99,65% din populaţia
apartenentă la etnia română, atingând cel mai înalt nivel de
utilizare a limbii materne dintre toate etniile Ucrainei (situaţie
comparabilă doar cu zâna românească din Transcarpatia).
Această
zonă, cu vechi tradiţii româneşti ale Ţinutul istoric
Herţa este unicul raion din Ucraina în care numărul persoanelor
care folosesc în calitate de L1 limba
română (30.337) depăşeşte numărul populaţiei
româneşti (30.310), după părerea noastră la următorul
recensământ va înregistra o populaţie românească de
circa 32,6 mii de persoane, iar situaţia lingvistică va rămâne
în continuare exoglosă şi echilibrată,
În încheierea
acestui capitol vom semnala că în Ucraina populaţia româneasca,
în mod oficial întrunea la, 5 decembrie 2001, 409.608 persoane dintre
care 258.619 s-au declarat moldoveni şi 150.989 - români.
În
acelaşi timp doar 327.703 persoane au recunoscut în calitate de L1 limba
etniei - 181.124 moldoveni şi 138.522 români, încă 2.790 de
moldoveni au recunoscut în calitate de limbă maternă limba română
şi 601 de români - „limba moldovenească”, 3.307 reprezentanţi
ai altor etnii au declarat în calitate de limbă maternă
„limba moldovenească” şi 1.359 -româna.
În
regiunea Cernăuţi la acel moment populaţia românească
întrunea 181.780 persoane: 114.555 s-au declarat români şi 67.225 -
moldoveni. Limba română a fost recunoscută în calitate de limbă
maternă de către 171.303 persoane - 105.296 de români şi
61.598 moldoveni au recunoscut în calitate de L1 limba
etniei, încă 467 de români au recunoscut în acesta calitate
„limba moldovenească” şi 2.657 de moldoveni - româna, limba
lui M.Eminescu au declarat-o în calitate de L1 şi
reprezentanţii altor etnii: 379 - sub forma de „limbă
moldovenească” (314 ucraineni, 29 ruşi, 9 ţigani, 8
poloni, 6 găgăuzi, 3 evrei, 3 bulgari, 2 nemţi, 1 bielorus,
1 azer, 1 georgean, 1 lezghin şi l slovac) şi 906 de „limbă
română” (668 ucraineni, 85 poloni, 83 ruşi, 17 nemţi, 11
unguri, 10 letoni, 9 bulgari, 6 bieloruşi, 4 azri, 2 armeni, 2
lituanieni, 2 ţigani, 1 evreu, 1 arab, 1 marieţ, 1 kazah, 1
italian, 1 sârb şi 1 inguş).
Pentru a întregi
această imagine vom sinteza aceste date la nivelul regiuni Cernăuţi
luate în ansamblu.
Tabelul
64
In
afară de datele prezentate mai sus, s-ar cuveni să menţionăm,
că situaţia lingvistică din regiune putea fi completată
cu încă câteva date, care au fost „deghizate uşor” prin
repartizarea românilor la două etnii şi două limbi şi
menţinerea situaţiei de zonă exoglosă neechilibrată
cu preferinţe în favoarea limbii şi etniei ucrainene. Să
trecem, totuşi la „cifrele depistate” din prezentarea oficială
a rezultatelor ultimului recensământ.
Limba
ucraineană în calitate de L1 au
recunoscut-o 678.593 ucraineni şi 15.875 reprezentanţi
ai altor naţionalităţi (inclusiv 9.965 reprezentanţi
ai etniei române - 7.794 români şi 2.171 moldoveni), în total în
calitate de limbă maternă ucraineană a fost recunoscută
de către 694,468 persoane sau 75,5% din populaţia regiunii.
Încă
9.164 ucraineni şi 109.665 reprezentanţi ai altor etnii (inclusiv
77,534 reprezentanţi ai etniei române - 47.283 români
şi 30.253 moldoveni) care au declarat în calitate de limbă
maternă altă limbă decât ucraineană posedau liber
limba de stat - în total 813.297 de persoane sau 88,5% posedau limba
ucraineană, inclusiv de către 687.757 sau 99,8% de ucraineni.
Limba
rusă era recunoscută în calitate de L1 de
către 34.653 ruşi şi 13.781 reprezentanţi ale altor
etnii (inclusiv 1.770 reprezentanţi ai etniei române - 974
români şi 796 moldoveni), iar în total limba rusă a fost
recunoscută în calitate de limbă maternă de către
48.434 persoane sau 5,3% din populaţia regiunii.
Încă
2.380 de ruşi şi 354.951 de reprezentanţi ale
altor naţionalităţi (inclusiv 89.714 reprezentanţi
ai etniei române -52.657 români şi 37,057 moldoveni) care au
recunoscut în calitate limbă maternă altă limbă decât
limba rusă posedau liber limba rusă. în total limba
rusă era cunoscuta liber de către 405.765 persoane sau 44,2% din
populaţia regiunii, inclusiv de către 37.033 sau 97,76% de
ruşi.
În
calitate de L1 au
recunoscut limba etniei 61.598 din cei 67,225 de moldoveni şi 105.296 din cei 114.555 de
români, încă 2.657 de moldoveni au recunoscut în
calitate de limbă maternă limba română, iar 467 de români
- “limba moldovenească”. In afară de acesta încă 3.563
aparţinând altor etnii au recunoscut în calitate de limbă
maternă limba română (inclusiv 2.657 moldoveni) şi
846 - “limba moldovenească” (inclusiv 467 români).
În
total limba română a fost recunoscută in calitate de limbă
maternă de către 171.303 persoane sau 18,64%
din populaţia regiunii, inclusiv 170.018 sau 93,53% din cele 181.780
persoane care şi-au declarat apartenenţa la etnia română au
recunoscut în calitate de limbă maternă (într-o forma sau
alta) limba română
Încă
20.154 de persoane, care au recunoscut în calitate limbă maternă
altă limbă decât limba lui M.Eminescu, posedau liber
limba română - 12.243 sub forma de limba română (inclusiv:
9.421 ucraineni, 3.297 români şi 1.672 moldoveni, 505 poloni, 491
ruşi, 61 evrei, 30 nemţi, 13 bieloruşi, 12 bulgari, 6
letoni, 6 americani, 5 unguri, 3 azeri, 3 eiuvaşi, 3 italieni, 2
armeni, 2 mordvini, 2 găgăuzi, 1 kazah, 1 udmurt, 1 sârb, 1
lezghin, 1 slovac şi 1 komi-permeak), iar 7.914 persoane
au identificat-o ca “limbă moldovenească” (inclusiv: 6.931
ucraineni, 1.391 moldoveni si 476 români., 447 ruşi, 17 poloni, 17
evrei, 7 bulgari, 5 bieloruşi, 3 ţigani, 2 letoni, 2 udmrţi,
1 marieţ, 1 coreean, 1 turkmen, 1 lezghin, 1 turc, 1 pers şi 1
albanez).
În
total limba română era cunoscută liber şi utilizată
de către 191.457 persoane sau 20,83% din populaţia regiunii.
Se
cere de remarcat că 176.854 persoane aparţinând etniei române
sau 97,29% din
cei ce s-au declarat români sau moldoveni cunoşteau limba română.
Dacă luăm în consideraţie şi cele 1.285 de
persoane aparţinând altor naţionalităţi ce au
declarat în calitate de limbă maternă limba română (sau
moldovenească) putem constata, că la 5 decembrie 2001 în
regiunea Cernăuţi locuiau 178.139 de persoane 19,38% din populaţia
regiunii (care sau aparţineau etniei româneşti păstrându-şi
limba maternă, sau declarau în calitate de L1 limba
română).
In
ansamblu, în conformitate cu statistica oficială, apartenenţa
naţională sau lingvistică la comunitatea etnoculturală
şi lingvistică românească în 2001 şi-au declarat-o
183.065 persoane sau 19,2%
din populaţia regiunii (181.780 români şi moldoveni, şi
1,285 reprezentanţi ai altor etnii care au recunoscut limba română
în calitate de limbă maternă).
Oficialităţile
regionale de atunci30, „grupările naţionaliste ucrainene” şi „împrejurările
politice”, în ciuda înregistrării sporului natural au făcut
totul ca populaţia românească şi românofonă să
nu întrunească 20% din populaţia regiunii pentru a nu nimeri
sub prevederile „Legii cu privirea la ratificarea Carteai europene a
limbilor regionale sau minoritare” în varianta legii din 30 decembrie
1999, care prevedea un nivel destul de înalt de protecţie pentru
minorităţile etnice care depăşeau 20% în limitele
unităţilor administrativ-teritoriale31.
Acum
încercării vor fi supuse populaţia românofonă din raionul
Hliboca şi din unele localităţi mixte din alte zone în
care populaţia româneacsă şi românofonă „poate
ajunge oficial” prin intermediul sistemului de învăţământ,
biserică sau „metodelor de evidenţă” la următorul
recensământ sub 50% din populaţia unităţii
administrativ-teritoriale respective cu toate consecinţele de
rigoare.
În
aceste condiţii ONG-urile româneşti au datoria de aşi eşalona
eforturile în direcţia lucrului în teren, lăsând pentru
moment orgoliile şi intrigile (atât de frecvente în capitala
Bucovinei) şi reanimând activitatea filialelor locale.
După
cum am putut observa din tabelul 64, populaţia românofonă este
majoritară în raioanele Herţa şi Noua Suliţa.
În raionul
Hliboca populaţia românească mai este încă majoritară,
însă populaţia românofonă a ajuns deja minoritară.
În
raionul Storojineţ pe Valea Şiretului populaţia românească
şi românofonă este majoritară, însă la nivelul
raionului a devenit minoritară.
În
raioanele Hotin şi Secureni populaţia românească este
majoritară doar în două localităţi - Colincăuţi
(Hotin) şi Şişcăuti (Secureni).
În
oraşul Cernăuţi doar în suburbiile Horecea, Roşa-Stânca
şi Ţeţina românii mai sunt majoritari, în Clocucica,
Horeca-Mănăstire, Caliceanca, Roşa şi Mânăstirişte
românii au ajuns să fie minoritari.
În alte
cartiere ale capitalei Bucovinei şi celelalte raioane rurale românii
au devenit azi doar o minoritate neînsemnată.
Aceste ar părea
să fie cifrele oficiale şi primele constatări bazate pe
analiza acestor cifre.
Analiza
situaţiei etnodemografice în teren, alături de semnalarea
„urmelor româneşti” din satele deja înstrăinate, ne-ar
permite să prognozăm tendinţele etnodemografice şi
sociolingvistice din regiunea Cernăuţi şi să elaborăm
recomandări cu privinţă la ameliorarea situaţiei atât
în această zonă, cât şi la nivelul Ucrainei şi altor
zone din etnoarealul românesc din afara Statului Român.
Înainte
de a trece la monitorizarea situaţiei concrete din localităţile
româneşti ale regiunii Cernăuţi şi respectarea
drepturilor şi libertăţilor naţionale, pentru a
elucida perspectivele dezvoltării naţional-culturală a românilor
din această zonă în imediata perspectivă ar fi
binevenită şi analiza cadrului juridic ucrainean privind
asigurarea drepturilor acestora prin
prisma
realităţilor politice actuale.
POPULAŢIA
ROMÂNEASCĂ ŞI FUNCŢIONAREA LIMBII ROMÂNE ÎN
CALITATE DE L1 ÎN
REGIUNEA CERNĂUŢI LA 05.12.2001
Bibliografia
şi notele respective pentru cei interesaţi se pot vedea la
sediul redacţiei revistei DACOROMANIA sau pe web:www.dacoromania.go.ro
NOTE
Populaţia
Regiunii Cernăuţi prin prisma rezultatelor recensământului
din 2001
1 Decedat
în noiembrie 2004.
2 Din
1996 din nou preşedinte este Arcadie Opaiţ, însă ultimele
2 „alegeri” s-au desfăşurat „cu participarea” organelor
executive. De ambele ori contracandidat ia fost deputatul regional Vasile
Tărâţeanu (sondajele arătau câştigul net al
acestuia), „însă suportul administrativ” si-a spus cuvântul: la
ultimele alegeri din februarie din cele 108 filiale (cifra maximal înregistrată
pe timpul preşedintelui Alexandrina Cernov), delegaţi şi-au
ales doar 50 filiale (cate 5 persoane de la fiecare filială),
după ce s-a constatat rolul unor „secţii raionale de învăţământ”,
mulţi delegaţi nu s-au prezentat la adunare, înregistrându-se
doar 226 delegaţi, în urma dezbaterilor 104 delegaţi în frunte
cu poietul V.Tărâţeanu au părăsit sala. Cei rămaşi
- 126 persoane (inclusiv reprezentanţii puterii executive) „l-au
reales” pe A. Opaiţ (nota redacţiei).
3
La ultimile alegeri din 2004 s-au prezentat doar 37 de membri a Asociaţiei.
Preşedinte a fost reales A. Constantinovici.
4
Peste un an şi ceva de
activitate fructuoasă Societăţile „Mitropolitul
Silvestru” şi „Doamnele române”, deşi erau deja înregistrate
oficial, şi-au încetat activitatea.
Din
august 2001 ACDR în regiunea Cernăuţi şi-a restrâns
activitatea publică, rămânând, însă, activă filiala
regională Odesa a ACDR-ului.
5
Din septembrie 2001 nu a apărut nici un numai’ al ziarului „Lumea-CBIT
“‘.
6 La
28 mai 2004 apărea deja Nr.95 a ediţiei româneşti, tirajul
total al ediţiilor ucrainene şi româneşti la acea dată
era de 10.786 de exemplare.
7
În luna martie 2004 apăruse deja Nr. 1-2 (9-10) al revistei în de 20
pagini (tirajul 4.000).
8 În
legislatura 1994-1998 populaţia românească din regiunea Cernăuţi
erau reprezentaţi în consiliile regional, raionale, orăşeneşti,
de orăşel şi săteşti de 624 de deputaţi din
totalul de 4.153: 447 sau 11,5% români şi 147 moldoveni. Cota
deputaţilor românofoni în consiliul regional era de 18%, în
consiliile raionale Herţa - 95%, Noua Suliţa - 63,3%, Hliboca -
50% şi Storojinaţ - 30%. Dintre 283 de preşedinţi ai
consiliilor raionale, orăşeneşti, de orăşel
şi săteşti - 37 erau români şi 22 moldoveni (în
total - 22,8%). Şefii administraţiilor raionale de stat din Herţa
şi Storojineţ erau români. Preşedinţii consiliilor
raionale Noua Suliţa, Herţa şi Hliboca, precum şi
vicepreşedintele consiliului raional Storojineţ erau românofoni.
Vezi: V.B.Evtuh. Etnopolitica v Ucraini: pravnycinvi ta
culturologhicinyi aspecty. - Kyiv, 1997. - 216 p. - în limba
ucraineană.
- P.42.
9
Vezi, de exemplu: Dumitru Covalciuc. Apa trece, pietrele rămân?//
Ţara fagilor: Almanah cultural-literar al românilor
nord-bucovineni. – Cernăuţi - Târgu-Mureş, 1993. - P.
47-51.
10
La Catedra de Filologie Română şi Clasică, după
cum mărturiseşte şeful catedrei, prof.univ.dr. Grigore Bostan,
membru de onoare al Academiei Române „ avem în total 105 studenţi,
dintre care 49 Ia secţia de zi şi 56 la cea fără
frecventă, 2 dintre studenţii anului V scriu lucrări de
masterat, după susţinerea cărora vor avea dreptul, dacă
va fi necesar, să predea în Universitate, ceilalţi susţin
teze de licenţă şi devin specialişti cu dreptul de a
preda disciplina respectivă în şcoală şi în liceu,
studenţii anului IV susţin examene de calificare, în urma cărora
au dreptul de a preda limbaşi literatura română în clasele a
V-a - IX-a; anul acesta (2004-2005 - n.n.), ca şi anul trecut, vor fi
primiţi la filologia română de la 10 până la 25 de studenţi
la secţia de zi, dintre care 10 vor constitui „cota de stat” (fără
plată), iar ceilalţi - cu plată. Tarifele sunt următoarele:
2.300 grivne pentru obţinerea studiilor de patru ani (diplome de
calificare); 2.500 grivne pentru obţinerea studiilor de cinci ani
(diplomă de specialist) şi 3.000 grivne pentru studii de cinci
ani (diplomă de masterat). încă 15 studenţi vor putea fi
instruiţi la secţia rară Secvenţă cu plată -
respectiv l.000 grine. 1.200 grivne şi 1.500 grivne” (6,3 grine
echivalează l euro - n.n.). Vezi; Dumitru Mintencu. În prejma
examenelor de admitere: Interviu cu Prof.univ., Dr. Grigore C. Bostan //
Concordia. - Anul IO. -2004,Nr. 21(444), -P.-4.
11
Numărul absolvenţilor şcolilor româneşti din Ucraina,
care în anii 2000-2002 au devenit studenţi ai instituţiilor
superioare de învăţământ din România si Moldova în
conformitate cu protocoalele de colaborare interguvernamentaleatingea în
anul 2000 - 35 persoane în România şi 26 în Republica Moldova, în
2001 -24 şi, respectiv, 21, în 2002-33 şi 17.
12
Din iunie 2004 radio „Bucovina” (frecvenţa de undă medie 837
Khz şi ultrascurte 69,7 Khy) a început sa transmită zilnic
emisiuni în limba română în eter direct între orele 16.05-16.40,
cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică, iar
marti tinerii ascultători din regiune pot audia între orele 16.05 si
17.00 emisiunea de divertisment „împreună cu noi’”. Vezi: „Ultima
pagină"/Junimea, - Anul V, Nr. 2 (l 9). - martie-iunie, 2004. -
P. 8 (
13
La începutul perioadei de independenţă naţională în
regiunea Cernăuţi serviciul divin era oficiat în limba română
în 108 parohii.
14
Vezi analiza materialului în: Tudor Andrieş. Revista presei în limba
ucraineană din regiunea Cernăuţi (VIII)// Concordia. - Anul
10. - 2004, Nr. 21 (444). - P. - 9.
15
Vezi: Rozşyrennea Evropeiskoho Soiuzu: vplyv na vidnosyny Ukrainy z
ţentralinoevropeis’kymy susidamy/ Instytat regional’nyh ta
evrointegraţyinyh doslidjeni ,.EvroRegho Ukraina”. - Kyiv: KIC,
2004 - P. 201.
16
Din 396 parohii ale Mitropoliei Bucovinei şi Cernăuţului a
bisericii ortodoxe Ucrainene (Mitropolitul Onufrie) în anul 2002 106 erau
româneşti, încă în 24 de parohii serviciul
divin era oficiat în două limbi - română şi ucraineană,
iar din 335 de clinei 109 erau români, iar circa 150 posedau liber
limba română. Din 10 mănăstiri 5 erau românofone. Toate
anunţurile Consistoriului sunt făcute în două limbi - română
şi ucraineană. Din 12 protopopi 4 sunt români (în
toate cele 4 raioane cu populaţie românească - Herţa,
Hliboca, Noua Suliţa şi Storojineţ).
O situaţie similară se observa şi în confesiunile
protestante. De exemplu din 146 organizaţii baptiste înregistrate
- 29 sunt românofone (serviciile religioase sunt oficiate de către
25 de etnici români), din 81 organizaţii penticostale înregistrate,
- 35 sunt românofone (serviciile religioase sunt oficiate de către
30 de etnici români), din 91 organizaţii înregistrate ale adventiştilor
- 12 sunt românofone (serviciile religioase sunt oficiate de către
8 de etnici români).
17
In 1999/2000 în raionul Hliboca datorită eforturilor părinţilor
şi deputaţilor români de diferite nivele au fost deschise două
şcoli româneşti - la Corovia şi la Poieni-Kegat însă
în 2001/02 liceul din Noua Suliţa (în oraş locuiau
3.193 de moldoveni şi 125 români) a devenit mixt, iar în 2002/03 a
fost închisă şcoala românească din Camenca-Hliboca (854
români, 32 moldoveni şi 4.752 ucraineni) şi au devenit mixte
scoală din Băhrineşti -Hliboca (1.340 români, 20
ucraineni şi 12 moldoveni) şi Forosna-Noua Suliţa (956
moldoveni, l român, 80 ucraineni) - din 2003/04 - şi şcoala din
Boianul lui Ion Neculce...
18
În 1999/2000 în raionul Hliboca datorită eforturilor părinţilor
şi deputaţilor români de diferite nivele au fost deschise două
şcoli româneşti - la Corovia şi la Poieni-Regat.
În, însă, 2001/02 liceul din Noua Suliţa (în oraş
locuiau 3.193 de moldoveni şi 125 români) a devenit mixt, iar în
2002/03 a fost închisă şscola românească din Camenca-Hîiboca
(854 români, 32 moldoveni şi 4752 ucraineni) şi au devenit
mixte şcoala din Băhrineşti -Hliboca (1.340 români,20
ucraineni şi 12 moldoveni) şi Forosna-Noua Suliţa
(956 moldoveni, l român., 80 ucraineni), in anul de învăţământ
2003-2004 mixtă a devenii şi şcoala medie din raionul Noua
Suliţa - şcoala din Boian(ul) lui Ion Necuice (din 4.249 de
locuitori 3.724 s-au declarat moldoveni
şi 40 - români, 376 - ucraineni, 40- ruşi, 45 - poloni
şi 19 de altă etnie).
19 Vezi: Osvita Cernivetciny: Statistycinyi zbirnyk. -Cemivtsi,
2002.-101s,- în limba ucraineană. - P.8-11.
20 Satul
în care locuieşte noul parlamentar şi fratele fostului
guvernator al regiunii (la acel moment) - „ales pe circumscripţia
românească” Nr.204 în anul 2002, inclusiv şi cu suportul
„grupării lui A.Opaiţ” „pentru că va face mai mult
decât un român” (nota redacţiei). Şcoala din această
localitate suburbană, deschisă aşa de greu datorită
eforturilor deputaţilor români de diferite niveluri a început să
fie părăsită de elevi, iar societăţile româneşti
(SCR „M.Eminescu” şi AŞP „Aron Pumnul”}, care prin
statutul lor ar trebui să întreprindă ceva nici nu reacţionează.
Controalele frecvente de la secţiile de învăţământ
deja semnalează „nerentabilitatea”, „numărul mic de
elevi” şi, respectiv, „nivelul de instruire”...
21 Azi
la nivelul întregii Ucraine exista doar 106 şcoli cu predarea în
limba română. Vezi; Rozşyrennea Evropeiskoho Soiuzu: vplyv
na vidnosyny Ukrainy z ţentralinoevropeis’kymy susidaniy/ Instytuî
regional’nyh ta evrointegraţyinyh doslidjeni „EvroRegho Ukraina”.
- Kyiv: KIC, 2004 - P. 201.
22 În
iulie 1946 Comitetul regional Cernăuţi informa
Comitetul Central al PC (B) din Ucraina şi Comitetul Central al
Partiduîului Comunist din URSS despre activitatea şcolilor naţionale
din regiune - 124 şcoli de diverite nivele „cu predarea în
limba moldovenească” şi 18 şcoli cu predare în
limba rusă. Vezi: Leonid Reaboşapco. Pravove stanovişce...
- P. 283.
23 Aici
şi în continuare toate datele referitor la componenţa etnica
şi limba maternă pentru anul 2001 vor fi date în conformitatea
cu datele oficiale ale recensământului şi analizate în baza
următoarei surse: Naţional9nzi sklad naselennea Cerniveţkoi ohiasti ta
loho raovni oznaki (za dannzmz Vseukrains’koho perepzsu naselennea 2001
roku) - Ceastzna I -Cernivţi, 2003- 159 p. -în limba ucraineană.-P.4-158.
24 Cifra
este cu mult mai mare, însă mulţi ţigani se declară
ucraineni sau români - în dependenţă de localitatea în care
locuiesc şi limba maternă.
25 Vezi:
NaţionaFnzi sklad naseiennea Cerniveţkoi obîasti ia ioho
movni oznaki... - P.7.
26 Ibidem.
27 Pentru
raionul Hliboca, din considerente necunoscute, date referitor la funcţionarea
limbilor satatistica oficială nu a difuzat. Pe semne, pentru a nu se
stabili cu clarviziune cauzele scăderii atăt de masive a numărului
populaţiei româneşti şi românofone şi creşterii
atât de spectaculoase a populaţiei ucrainene şi ucrainofone -
cu 24,1% (creşterea populaţiei fiind ficsate doar la nivelul
6,9%). În acelaşi timp populaţia românească, cât şi
ucraineană se afla în aceleaşi condiţii si erau supuse
aceloraşi procese (nota red.). Inica lămuriîe poate fi faptul că
în 1989 din componenţa raionului Hliboca făcea parte şi
raionul Herţa în întregime (nota autor.).
28
Pentru
raionul Herţa, care la 1989 făcea parte integrală din
raionul absolut majoritar românesc Ia acel moment - Hliboca, - statistica
oficială din motive necunoscute nu a difuzat date (nota red.)
29
Din acest raion mai face parte încă o localitate bucovineană -
Poieni Bucovina (sau Puieni). Satele Poieni-Regat şi Tureatca din
fostul Ţinut Herţa în urma divizării administrative din 15
decembrie 1991 au rămas în componenţa raionului Hîiboca (nata
aut.).
30
Şi în primul rând fostul guvernator (nota redacţiei).
31 Între
timp, Parlamentul Ucrainei, după „lipsirea din el” ai autorilor
şi susţinătorilor acestei legi (a românului Ion Popescu,
rusului Vladimir Alexeev, ungurului Mikloş Kovacs, grecului Vladimir
Arabdji ucraineanului Serghei Kiaşko etc. - fiecare din ei a fost
supus diverselor tehnologii electorale, inclusiv de „cloni” şi
falsificări), la 15 mai 2003 a votat o nouă variantă a
legii, care deja prevede un volum cu mult mai restrâns de protecţie,
iar „cota minimă de aplicare a măsurilor de protecţie”
a fost ridicată la 50% (nota redacţiei).
Dr.
Ion Popescu - Cemăuţi
|
